Tag Archives: Local Council

Accesul la schemele locale de asistență și ajutoare sociale

O mulțime de oameni trec la un moment dat prin situații dificile și ori nu au idee că există scheme locale gândite special ca sa ofere ajutor, pentru că nu le spune nimeni, ori nu știu cum să facă să ajungă la ele.

Așa că Expert Link, împreună cu National Expert Influencing Forum (NEIF) au realizat în toamna anului 2025 un raport de cercetare despre experiențele oamenilor în accesarea Schemelor Locale de Asistență Socială (inclusiv Discretionary Housing Payments și alte forme de sprijin de criză oferite de consiliile locale).

Raportul arată că mulți oameni nu știu de existența ajutoarelor locale decât după ce se confruntă cu o criză financiară sau când cineva le spune despre ele, că sprijinul este adesea greu de găsit, că e epuizant din punct de vedere emoțional în momentele de criză, dar că, atunci când funcționează, poate schimba cu adevărat viața.

Problemele întâmpinate de oameni

Nu aflau de ajutoarele locale decât după ce treceau printr-o criză financiară sau când cineva le spunea despre ele. Unii credeau că odată ce primești ajutor de stat (ex. Universal Credit) nu mai există acces la alte fonduri locale suplimentare.
-Alții credeau că schemele sunt doar pentru „alți oameni” (fără adăpost, refugiați), nu și pentru ei.
-Majoritatea celor care au accesat sprijinul au ajuns la el datorită unei recomandări sau unei discuții cu o persoană de încredere (organizație caritabilă, food bank, housing officer).
-Cei fără o rețea de sprijin au avut dificultăți chiar și în a afla că există asemenea scheme de ajutor, pentru că nu sunt vizibile și la îndemână, și aflau de ele abia după un șoc financiar, ceea ce putea întârzia sprijinul, așa că problemele li s‑au agravat.
-Informațiile postate online sunt într-un limbaj birocratic sau tehnic, greu de înțeles pentru mulți, solicitanții își pierd încrederea, pentru că nu sunt siguri cum să își explice situația „corect”.
-Unii participanți nu aveau acces la internet sau competențe digitale, ceea ce i-a împiedicat să descopere singuri la ce sprijin s-ar putea încadra.
Lipsa clarității privind criteriile de eligibilitate și tipurile de ajutor (de exemplu pentru chirie, energie sau o criză concretă) îi face nesiguri pe oameni, care nu înțeleg dacă se califică sau nu.
-Unii au presupus că schemele sunt doar pentru cazuri „extreme” și nu s‑au gândit să aplice.
Informațiile contradictorii sau neclare primite de la funcționari sau diferite agenții le-au creat confuzie, frustrare și pierderea încrederii, ceea ce i-au făcut să renunțe.

Procesul de aplicare este confuz și complicat.
Formularele sunt lungi, intruzive și greu de înțeles, iar completarea lor este dificilă mai ales când oamenii sunt deja sub presiune.
Aplicațiile online au exclus sau au întârziat sprijinul pentru cei fără dispozitive (smartphone, laptop), acces la internet sau abilități digitale.
Participanții au spus că au avut nevoie de ajutor — de la organizații sau vecini — pentru a completa formularul, sau doar ca să îi ajute să înțeleagă întrebările. Când sprijinul uman sau față în față lipsea, le era greu să parcurgă etapele de aplicare.

Constatări privind deciziile și comunicarea

Mulți au raportat un timp lung de așteptare pentru un răspuns, fără actualizări pe parcurs, ceea ce i‑a lăsat în incertitudine și incapacitatea de a planifica sau face alte aranjamente. Participanții cel mai adesea nu primesc niciun fel de confirmare că cererea lor a fost primită.
Când venea decizia, era de obicei o scrisoare scurtă sau un e-mail, fără detalii, care nu explica de ce cererea fusese aprobată sau respinsă.
Mulți nu înțelegeau de ce au fost respinși sau ce puteau face mai departe.
Puțini participanți știau că există o cale de contestație sau apel și când au încercat, procesul a părut neclar sau inaccesibil.

Când oamenii nu primesc confirmare, explicații clare sau posibilitatea de a discuta cu cineva, se simt ignorați și incapabili să înțeleagă ce s-a întâmplat sau ce trebuie să facă în continuare.

Constatări privind impactul emoțional și demnitatea

A aplica pentru un ajutor a fost descris ca fiind umilitor, obositor sau traumatizant, care afectează demnitatea și siguranța. Unii au simțit că nu exista nimeni cu care să discute direct despre procesul de aplicare, ceea ce a amplificat sentimentul de singurătate și izolare.
Cererile repetate de justificare a dificultăților prin care trec i-au făcut să se simtă judecați, vinovați sau rușinați și nedemni de ajutor. Atunci când sprijinul le-a fost oferit într-un mod uman și respectuos, le-a redat oamenilor speranța și demnitatea.

Constatări privind sprijinul și implicarea personală

Participanții spuneau adesea că își doreau pe cineva care să stea cu ei și să le explice lucrurile, pentru că formularele li se păreau copleșitoare, greu de înțeles și lungi, mai ales când erau deja sub presiune.
Absența ajutorului față în față făcea procesul să pară neprietenos și inaccesibil.
Lucrătorii de sprijin, atunci când erau prezenți, aveau un rol vital în navigarea aplicației. Altfel, acolo unde lipsea sprijinul uman, procesul părea greu de navigat.
Calea de aplicare doar online excludea sau întârzia sprijinul pentru cei fără dispozitive, date, competențe digitale sau stabilitate.

Ce vor oamenii:
vor ca sistemul să fie mai uman și personal, cu interacțiuni bazate pe empatie și respect. Au nevoie și de alte opțiuni în afară de accesul exclusiv digital, inclusiv față în față, prin telefon sau pe hârtie. Au cerut un limbaj simplu și clar în formulare, comunicare mai rapidă și actualizări despre stadiul cererilor. Participanții și-au dorit sprijin direct în navigarea prin procesul de aplicare la ajutoare, prin mentori sau consilieri care să îi ajute la completarea formularelor și să poată înțelege deciziile. Câteva persoane au menționat că sprijinul legat de locuințe și chirie ar trebui să fie mai adecvat realităților economice, deoarece costurile au crescut, iar ajutorul nu ține pasul cu acestea

Sursa: Listening to Real Experiences: Understanding Access to Local Welfare Assistance Schemes – December 17, 2025

Din 1 aprilie 2026, în Anglia va fi lansat Crisis and Resilience Fund

Începând cu 1 aprilie 2026, în Anglia va fi lansat Crisis and Resilience Fund, un nou sprijin financiar pentru gospodăriile cu venituri mici și persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare, în contextul presiunilor cu costurile de trai.

Guvernul s-a angajat să aloce £1 miliard pe an, pentru o perioadă minimă de trei ani, sub formă de granturi transferate consiliilor locale din Anglia, care cunosc cel mai bine situațiile de dificultate din comunitățile lor. Fondul este gândit să reducă riscul agravării problemelor financiare și sociale și de a oferi un ajutor direct persoanelor care ajung într-o situație de criză financiară.

Finanțarea alocată prin Crisis and Resilience Fund acoperă perioada de la 1 aprilie 2026 până la 31 martie 2029 și este împărțită în patru componente principale: Crisis Payment, Housing Payment, Resilience Services și Community Coordination. Autoritățile au mână liberă în modul în care vor folosi finanțarea cât și în stabilirea criteriilor de acordare.

Crisis Payment este o schemă pentru persoanele cu venituri mici care au avut un șoc financiar sau pentru a preveni intrarea într-o stare de criză, iar primăriile trebuie să evalueze situația aplicanților în mod continuu, să stabilească ce nevoi au și să ofere sprijin imediat. Schema trebuie să fie bazată pe cerere și să acorde prioritate plăților în numerar, pentru nevoile identificate: costuri pentru alimente, apă, energie, îmbrăcăminte, mobilier esențial, transport și elemente digitale esențiale. Sprijinul însă nu poate înlocui o sursă regulată de venit.

Eligibilitatea pentru Crisis Payment nu este limitată doar la persoanele care primesc beneficii sociale; autoritățile pot aplica propriile norme pentru a stabili criteriile pentru venituri mici.

Housing Payment va înlocui Discretionary Housing Payments (DHP) în Anglia începând din 1 aprilie 2026 și oferă sprijin financiar pentru acoperirea costurilor legate de locuință. Costuri locative (housing costs) înseamnă obligația de plată a chiriei, chiria plătită în avans, depozitul de închiriere, costuri de mutare. Aceste plăți pot fi acordate solicitanților care fie primesc deja, fie îndeplinesc condițiile pentru a primi housing benefit sau elementul de chirie la Universal Credit, dar nu au primit încă plata efectivă..

În situațiile în care o persoană nu poate accesa Housing Payment, fie pentru că nu este eligibilă (adică nu este eligibila la un beneficiu sau este proprietar-ocupant), fie pentru că fondurile disponibile pentru Housing Payment s-au terminat, aceasta poate avea accesa asistență financiară suplimentară prin schema de Crisis Payment a primăriei, dacă este eligibilă.

Atât schemele de Crisis Payment, cât și cele de Housing Payment trebuie să accepte cereri continuu pe tot parcursul anului și să ofere cel puțin două metode de aplicare, pentru a asigura accesul persoanelor excluse digital sau celor cu dificultăți de transport.

Primăriile sunt obligate să facă publice planurile CRF, să asigure informații clare și accesibile despre fond și să folosească termenii „Crisis Payment” și „Housing Payment”. Informațiile trebuie să fie disponibile atât online, cât și prin oferte non-digitale, pentru a ajunge la toate persoanele care pot beneficia de sprijin.

Alocările provizorii și condițiile preliminare de acordare a granturilor au fost deja publicate, urmând ca acestea să fie finalizate la o dată ulterioară, înainte de implementarea completă a programului.

DWP a publicat ghidul cu detaliile despre cum va fi implementat și cum va funcționa acest program, aici: Crisis and Resilience Fund: Guidance for local authorities in England (1 April 2026 to 31 March 2029)

*Nu există o listă obligatorie cu tipurile de criză ce pot provoca un șoc financiar. Rămâne la latitudinea autorității locale să stabilească dacă situația unei persoane constituie o criză. Aceasta poate include următoarele situații: dezastrele( inundație, incendiu, o explozie de gaz sau o scurgere chimică); accidentele, urgențele medicale sau o criză de sănătate mintală, care determină cheltuieli neplanificate sau creșterea bruscă a costurilor de trai; situațiile de violență domestică, părăsirea unui partener abuziv – care implică mutarea într-o locuință nemobilată și necesitatea de sprijin pentru mobilier și electrocasnice; defectarea unui obiect esențial, cum ar fi o centrală termică, echipamente medicale sau electrocasnice de bază; cazurile în care banii au fost pierduți sau furați și sunt necesare fonduri pentru cheltuieli de trai; situațiile în care solicitantul se confruntă cu un decalaj pe termen scurt în venituri, de exemplu ca urmare a unei concedieri sau a unei schimbări semnificative a programului sau tipului de muncă.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Ce date personale deține și păstrează DWP

Department for Work and Pensions (DWP), adică cei care plătesc beneficiile și pensiile în UK, procesează multe date personale sensibile. Când vă solicită informații personale, trebuie să le oferiți informații corecte și să îi anunțați cât mai curând posibil dacă apar modificări, cum ar fi o nouă adresă, când începeți să lucrați sau câștigați mai mult.

Dacă nu îi informați despre orice schimbare care apare în situația voastră, care afectează plățile de beneficii, puteți fi urmărit penal sau se pot aplica alte sancțiuni.

Hai să vedem la ce folosește DWP datele personale, de unde le ia și cu cine le împarte și cât timp le păstrează:

1. DWP folosește informațiile personale pentru a gestiona:

  • beneficii, granturi, împrumuturi, pensii și Housing Benefit
  • întreținerea copilului (child maintenance)
  • investigarea sau urmărirea penală a fraudelor de beneficii și tax credits
  • prevenirea și detectarea fraudei, precum și protejarea fondurilor publice
  • ocuparea forței de muncă și formare
  • promovarea planificării financiare pentru pensionare
  • politici privind schemele de pensii ocupaționale și personale
  • cercetare și analiză în domeniile de mai sus

Ce date procesează DWP: detalii personale, situații familiale, de stil de viață și social, detalii financiare, despre muncă și educație, despre bunuri sau servicii furnizate, imagini vizuale, detalii privind sănătatea fizică sau mentală, date biometrice și genetice, apartenența la sindicate, convingeri politice, religioase sau de altă natură, infracțiuni, inclusiv presupuse infracțiuni, proceduri penale, rezultate și sentințe, origine rasială sau etnică.

DWP deține informații de bază (cum ar fi nume, adresă, data nașterii) despre toți cei care au primit Nino (national insurance number). Aceste informații sunt folosite de DWP și HMRC: de HMRC pentru a păstra evidența ocupării forței de muncă și a contribuțiilor de asigurări naționale și de DWP pentru plata beneficiilor și administrarea pensiilor.

DWP are uneori nevoie de informații și despre alte persoane, altele decât solicitantul unui beneficiu, pentru a stabili la ce are dreptul acea persoană. De exemplu, dacă o persoană aplică pentru Universal Credit, au nevoie de informații despre ceilalți membri ai familiei sau persoane cu care împart locuința, pentru a calcula suma care va fi plătită. Ca atare, DWP deține date despre clienți și solicitanți de beneficii, datele persoanelor care locuiesc în gospodăria solicitantului, rude, tutori și asociați, infractori și suspecți de infracțiuni, reclamanți și persoane care solicită informații, angajați, consilieri, consultanți și alți profesioniști, furnizori și prestatori de servicii.

DWP nu va folosi datele voastre pentru a încerca să vă vândă produse și nu va vinde datele dvs. nimănui.

2. Cât timp păstrează DWP datele personale.

DWP păstrează datele personale atât timp cât este necesar pentru scopurile pentru care au fost colectate și pentru a îndeplini obligațiile legale. Durata păstrării datelor poate varia în funcție de tipul de date, motivul pentru care au fost colectate și cerințele legale.

Numele, data nașterii și adresa dvs. sunt păstrate atât timp cât există nino( numărul de asigurare națională).

Informațiile detaliate pe care le furnizați când aplicați pentru un beneficiu și informațiile furnizate pentru alte servicii DWP sunt păstrate după ce claimul se închide pentru o perioadă necesară oricăror contestații, revizuiri, apeluri și alte activități. Evidențele plăților pot fi păstrate pentru o perioadă mai lungă, de obicei 6 ani dacă sunt relevante pentru impozitul pe care îl plătiți.

3. Cu cine face DWP schimb de informații(primește și dă):

  • alte departamente guvernamentale, autorități de aplicare a legii, instanțe judecătorești și tribunale
  • autorități locale( Local Council, de ex)
  • organizații de securitate socială din alte țări
  • angajatori și potențiali angajatori
  • social landlordzi
  • companii de utilități, cum ar fi furnizorii de energie și apă
  • companii de telefonie și de internet
  • TV Licensing
  • bănci și alte organizații care pot acorda împrumuturi, și agenții de evaluare a creditul score-ului
  • organizații de caritate și de asistență socială
  • serviciile de urgență
  • instituții academice
  • consilieri și reprezentanți autorizați ai dvs.
  • contractorii și furnizorii care livrează servicii catre DWP (de exemplu companiile care furnizează Work Programme – acționează ca persoane împuternicite de operatorul de date al DWP (data processors).

Baza legală pentru procesarea datelor voastre.

DWP procesează datele personale deoarece sunt obligați de lege, e funcția lor să o facă și este în interesul public. În acest caz, nu au nevoie de consimțământul vostru. Ei vă pot cere uneori permisiunea sau consimțământul, dar doar atunci când aveți o alegere reală. De cele mai multe ori – de exemplu atunci când aplicați la vreun beneficiu – trebuie să le dați informațiile necesare pentru a verifica eligibilitatea, iar DWP este obligat să utilizeze acele date. Baza legală este: UK General Data Protection Regulation (UK GDPR) și Data Protection Act 2018

Ce-ar mai trebui să știți:

-că DWP folosește AI (inteligența artificială) pentru detectarea și prevenirea fraudei și erorilor și pentru eficiența serviciilor. Însă nu folosește AI pentru a înlocui judecata umană în luarea deciziilor privind acordarea sau refuzul unei plăți pentru un solicitant.

-că DWP folosește alogoritmi și procesare automată în unele decizii, pentru detectarea fraudei și în sprijinirea deciziilor privind plățile. Deciziile importante care vă afectează în mod semnificativ nu vor fi luate exclusiv prin mijloace automate, un angajat DWP va revizui deciziile și va lua hotărârea finală. DWP nu va lua nicio decizie bazată exclusiv pe procesare automată care să aibă un efect semnificativ asupra dvs., decât dacă legea permite acest lucru.

-că DWP folosește profilarea pentru a:

  • evita solicitarea de informații sau dovezi inutile
  • direcționa apelurile și furnizarea serviciilor – pentru a se asigura că oamenii vorbesc cu departamentul potrivit și primesc sprijin suplimentar dacă este necesar
  • personaliza sprijinul pentru indivizi – de exemplu pentru a sugera dezvoltarea unor competențe, oferirea unui work coach specializat sau alte forme de sprijin pentru angajare
  • îmbunătăți serviciile DWP
  • detecta și preveni frauda și erorile

-că majoritatea birourilor Jobcentre Plus (care sunt parte din DWP) utilizează CCTV pentru a gestiona securitatea și pentru a proteja persoanele. DWP este chiriaș al clădirilor pe care le utilizează, iar serviciile CCTV sunt, de obicei, livrate fie de compania de la care închiriză biroul, fie de firma care furnizează servicii de securitate pentru acel office. În acele birouri există afișe despre cine administrează CCTV și cui vă puteți adresa pentru întrebări.

-că apelurile telefonice către birourile DWP și despre serviciile DWP sunt înregistrate.

-că DWP furnizează serviciul Tell Us Once pentru guvern. Informațiile obținute pentru Tell Us Once sunt păstrate separat de celelalte date ale DWP și nu sunt folosite în alte scopuri.


Poți să ceri o copie a informațiilor pe care le deține DWP despre tine, aici: https://secure.dwp.gov.uk/personal-information-request/name

Dacă nu sunteți mulțumit de modul în care DWP v-a procesat datele personale, puteți depune o reclamație la: Information Commissioner’s Office (ICO) https://ico.org.uk , Tel: 0303 123 1113

Sursa: DWP Personal information charter

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Ce ajutoare de iarnă se dau în Anglia în 2024-2025

A venit iarna și frigul, costurile de trai au crescut și lumea întreabă într-una “când se dă ajutorul ăla”, “când ne vin banii gratis de la guvern”. În foarte multe cazuri unii sunt într-o confuzie totală, că primesc niște plăți despre care nu știu ce sunt și amestecă între ele ajutoarele, derutându-i și pe alții. Nu toate ajutoarele vin din aceeași sursă, nu au aceleași criterii de acordare, nu sunt pentru toți la fel sau pentru toată lumea.

O să pun aici toate ajutoarele de iarnă pentru perioada 2024-2025, ca să le aveți pe toate :

https://romaniinangliagrup.co.uk/2023/02/20/cold-weather-payments-ajutorul-pentru-vremea-rece – dacă primiți anumite beneficii și temperatura scade la zero grade Celsius sau mai jos timp de 7 zile consecutiv.

https://romaniinangliagrup.co.uk/2023/03/13/ce-este-schema-warm-home-discount/ o reducere de £150 la facturi

https://romaniinangliagrup.co.uk/2023/02/18/ajutorul-de-la-consiliul-local-household-support-fund/, dacă sunteți eligibil conform regulilor consiliului local – verificați pe site-ul consiliului vostru.

ajutorul pentru vârstnici https://romaniinangliagrup.co.uk/2023/11/04/winter-fuel-payment-ajutor-cu-incalzirea-pentru-varstnici/

*Cost of Living nu se mai dă în acest an și ăia £200 gratis de la guvern despre care ați auzit pe tiktok, nu există. Citiți cu atenție despre fiecare ajutor în parte.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Care-i treaba cu cei 200 de lire ajutor de la primărie

De câteva zile, s-a umplut feisbucu’ de vestea că guvernul oferă 200 de lire gratis, care-a pus lumea pe jar.

Atâta doar că guvernul nu dă niciun 200 de lire gratis și n-o să găsiți nicăieri suma de £200, nici pe pagina de pe gov cu Household Support Fund, nici în guidance-ul care apare în poză. De ce? Din niște motive foarte simple: 1)că nu guvernul dă acești bani, guvernul dă fonduri primăriilor, și primăriile îi împart cum vor și 2) pentru că sumele nu sunt fixe și nici la toată lumea la fel.

Hai să vedem de fapt ce HSF se dă și cui. Ce e cu banii ăștia de la primării.

-Guvernul atribuie anual tuturor consiliilor locale fonduri pentru programul Household Support Scheme(că despre el vorbim), ca să sprijine gospodăriile cu venituri mici care întâmpină dificultăți în acoperirea facturilor și costurilor de trai pe perioada iernii (facturi la apă sau energie, alimente sau obiecte esențiale). Despre HSF am scris aici: Ajutorul de la consiliul local Household Support Fund.

-Primăriile primesc sume din fond diferite și fiecare primărie are dreptul să dispună ce face cu banii primiți și cui îi dă. Fiecare Council hotărăște câți bani dă, cărei categorii anume, sub ce formă îi dă, pe ce criterii și dacă și cum trebuie să se aplice pentru ei (de asta nu e trecută nicio sumă explicit pe gov.).

Nu există o sumă fixă care se dă la toată lumea, peste tot. Unele Consilii dau doar vouchere pentru alimente pentru familii în timpul vacanțelor școlare, cu valori diferite, altele dau vouchere pentru încălzire, alte consilii distribuie banii prin organizații caritabile și grupuri comunitare locale, la fel cum altele alocă banii către Adult and Children’s Social Care, Council Tax and Education, iar acestea contactează rezidenții direct pentru a stabili cine se încadrează la ajutor. Unele consilii nici nu specifică exact cât dau, ci decid funcție de situația aplicantului, iar altele nu au luat încă o decizie ce o să facă cu fondul și cui și cât vor da.

-Sunt 12 000 de primării în UK. Încercând să dau de urma celor “200 de lire gratis” am luat random 5 consilii să vedem ce HSF dau:

1)Manchesterhttps://www.manchester.gov.uk/info/200008/benefits_and_support/8251/household_support_fund.

2)Doncaster : https://www.doncaster.gov.uk/services/council-tax-benefits/household-support-fund – nici măcar nu a hotărât cum o să distribuie fondurile, cui și când.

3)Westminsterhttps://www.westminster.gov.uk/cost-of-living-support/household-support-fund

4)East Ridinghttps://www.eastriding.gov.uk/housing/housing-benefit-and-council-tax-support/household-support-fund/

5)Leicesterhttps://www.leicester.gov.uk/your-community/benefits-and-other-support/household-support-fund/.

În concluzie: dacă am clarificat ce e HSF ăsta și că nu dă guvernul niciun 200, primăriile dau cât vor și cui vor, la ce vă ajută că un pensionar din East Riding primește £200, dacă tu, de ex., ești din Leicester unde nici n-au deschis aplicațiile și suma e la latitudinea lor, neprecizată? și nu ești nici pensionar.

Aveți de ales să credeți ce citiți pe feisbuc sau să credeți ce scrie pe gov și pe site-urile primăriilor. Diferența o face că primăriile dau banii, nu lumea pe fb, care poate să scrie orice. Așa că înainte să vă agitați “că se dă” nush ce, verificați cu ochii voștri la sursă.

–>Verificați pe site la consiliul vostru local dacă vreți să aflați ce se dă acolo unde locuiți, în ce condiții și care sunt cerințele și cum se aplică.

Ce să faci dacă ești acuzat de fraudă de beneficii?

În majoritatea cazurilor, cei acuzați de fraudă de beneficii spun că nu înțeleg de ce au fost acuzați sau de ce este o fraudă ceea ce au făcut ei. (fie că au absentat cu lunile din UK in timp ce au încasat UC, fie că s-au dat mame singure, sau că au muncit la negru, etc). Păi hai să vedem ce anume e frauda de beneficii:

Benefit fraud este activitatea ilegală de a solicita plăți de beneficii la care o persoană nu are dreptul. Vei fi acuzat de fraudă privind beneficiile dacă ai folosit în mod deliberat înșelăciunea sau necinstea pentru a obține beneficii ( fie universal credit, housing benefits, child benefit, PIP, income support, disability living allowance, pension credit,etc). Asta se întâmplă prin:

oferirea unor informații false sau/și documente false care duc la primirea de beneficii necuvenite ( când se declară adrese la care nu locuiți, când se folosesc payslipuri, contracte de închiriere, sick notes falsificate)

neraportarea schimbărilor de situație( când nu se declară angajarea, mutarea la altă adresă, faptul că vă mutați cu un partener, absențele din UK)

ascunderea și omiterea deliberată a informațiilor reale( când nu se declară veniturile și sursele de venit, economiile, situația familială, când lipsiți din UK, etc)

-exagerarea falsă a handicapurilor sau problemelor medicale.

Frauda în beneficii poate duce la penalități administrative, amenzi și chiar urmărire penală.

1) Dacă credeți că sunteți acuzat de fraudă în beneficii pentru că v-au oprit beneficiul sau vi s-a cerut să confirmați unele fapte, nu înseamnă neapărat că sunteți investigat pentru fraudă. Adesea, este doar pentru a verifica dacă primiți suma corectă de bani conformă cu situația voastră.

Așa că veți fi întrebat (fie în scris, fie față în față, în cadrul unei întâlniri) cu cine locuiți, dacă v-ați schimbat orele sau locul de muncă, dacă vi s-a îmbunătățit sănătatea, sau despre orice alte schimbări din viața dvs. Răspundeți la orice întrebare cât mai exact posibil. Dacă vi se cere să încărcați copii ale documentelor în jurnalul de UC, ca pașaportul, contractul de închiriere, o fotografie cu tine în fața casei tale, statementuri bancare, faceți ceea ce vă cer. Încercați să aduceți dovezi, de exemplu, o scrisoare de la medicul dvs. care confirmă că starea de sănătate nu s-a schimbat, sau o factură care arată numele și adresa partenerului dvs. pentru a dovedi că nu locuiește cu dvs.

2) Dacă însă, în urma verificărilor, ești suspectat de fraudă, iată la ce te poți aștepta:

În primul rând vei fi notificat că asupra ta este în desfășurare o investigație oficială. Aceasta ar putea fi condusă de către DWP(Department of Work and Pensions ), HMRC, consiliul local sau altă agenție guvernamentală. Puterile lor sunt extinse și poți fi pus sub supraveghere, pot obține copii ale extraselor tale bancare și pot lua legătura să discute cu cunoscuți și apropiați de-ai tăi. Este posibil să fii eliberat sub investigație în timp ce aceștia adună mai multe dovezi împotriva ta. Durata investigațiilor poliției poate fi cât de lungă doresc ei în acest stagiu. Ca parte a investigației, este posibil să fii vizitat de Ofițeri de Investigație a Fraudelor.

!!!Dacă ți se cere să te prezinți la un interview under caution, nu ignora scrisoarea de invitație la interviu și ar fi cazul să iei legatura cu Citizens Advice sau să găsești un avocat. Interview under caution nu se desfășoară după o procedură standard, dar în cadrul lui vei fi înregistrat și orice vei spune poate fi folosit ca probă împotriva ta. Ai dreptul la reprezentare legală și este esențial să soliciți unui avocat specializat în frauda de beneficii să te însoțească.

Ce ai de făcut în situația asta:

-Confirmă primirea notificării și cooperează cu investigația. Dacă nu faci asta agravezi situația.

-Dacă știi că ai comis fapta respectivă și ai văzut dovezile pe care le au, admite totul și acceptă un plan de rambursare al banilor încasați nejustificat prin înșelătorie/ minciună, omisiune sau falsuri.

Dacă crezi că ești suspectat pe nedrept și DWP să fi interpretat greșit situația ta, ceea ce a condus la acuzație, strânge dovezi pentru a-ți demonstra dreptul tău corect la beneficii. Consultă un specialist în beneficii sau un avocat cu experiență în cazurile de benefit fraud pentru a te asigura că drepturile tale sunt protejate. E o idee bună să  verifici ce se poate întâmpla pe GOV.UK și să-ți notezi întrebările pe care le ai.

Investigatorii vor examina claimul, circumstanțele tale, dovezile tale și informațiile adunate de ei pentru a determina dacă ai comis fraudă privind beneficiile.

Dacă ești găsit nevinovat:
Deși ai demonstrat că nu ești vinovat, va trebui să susții că ai avut dreptul la tot ceea ce ai solicitat și că nu trebuie să returnezi nimic. Acest proces se numește ‘challenging an overpayment‘. Este un proces separat de cel în care ai demonstrat că nu ai comis fraudă privind beneficiile – trebuie să îl urmezi, altfel ți se va cere să faci rambursări. Întreabă-ți consilierul sau avocatul ce să faci sau verifică sfaturile privind contestarea unei decizii referitoare la beneficii

Dacă ești găsit vinovat că ai comis sau ai încercat să comiți fraudă:

-va trebui să plătești banii primiți necuvenit
-poți fi dus în instanță sau ți se poate cere să plătești o amendă (între £350 și £5,000) funcție de gravitatea fraudei
-beneficiile tale pot fi reduse sau stopate.

Urmărirea penală pentru fraudă în privința beneficiilor: dacă investigatorii consideră că există suficiente dovezi pentru a te condamna pentru fraudă de beneficii, vei fi acuzat oficial. Când problema este considerată gravă, vei primi o citație pentru a te prezenta la tribunal la o anumită dată. Va avea loc o audiere, în timpul căreia vor fi prezentate dovezi. Penalitățile pentru fraudă de beneficii pot fi severe, iar condamnările pot duce la o sentință la închisoare și la o penalitate financiară. Banii primiți incorect pot fi recuperați în baza Proceeds of Crime Act și se poate ajunge și la confiscarea bunurilor tale. Beneficiile tale vor fi, de asemenea, reduse sau suspendate pentru o perioadă de până la trei ani.

Aceste consecințe pot fi devastatoare, atât pentru tine, cât și pentru familia ta.
Consilierul/ avocatul tău te poate sfătui, funcție de gravitatea fraudei, dacă ți se va cere să alegi între a plăti o amendă sau a fi urmărit penal conform criminal law. Mai poți cere ajutorul unui consilier de la Citizens Advice să verifice dacă suma de bani care îți este imputată ca fiind plătită nejustificat este corectă sau să te sfătuiască cum să eviți datoriile în cazul în care vei primi mai puțini bani din beneficii.

Sursa: Gov.uk, Citizens Advice

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Ce este un “interview under caution”

Atunci când DWP suspectează că ai comis o fraudă de beneficii și dovezile pe care le-au obținut confirmă acest lucru, cazul tău poate fi trimis la Counter Fraud Compliance Directorate. În acest stagiu, e posibil să fi chemat la un interview under caution, unde ai ocazia să oferi explicații cu privire la evenimentele care au avut loc. Interviurile under caution sunt înregistrate audio și au loc în conformitate cu legea Police and Criminal Evidence Act 1984. Acest lucru înseamnă că tot ce spui in timpul interviului poate fi folosit împotriva ta în instanță.

Te întrebi dacă trebuie să participi la interviu? Nu, dar dacă nu participi, acest lucru nu face decât să agraveze situația. Dacă refuzi să te prezinți la interviu, Department for Work and Pensions (DWP) în anumite situații are puterea de a dispune la arestarea ta și faptul că nu cooperezi îți poate afecta beneficiile, poate declanșa alte investigații și nu îi va împiedica să ia măsuri cum ar fi să fi pus sub acuzare în Criminal Courts.

Cine va conduce interviul? – De obicei, participă unul sau doi ofițeri din Counter Fraud Team. Acești ofițeri sunt special pregătiți pentru a desfășura interviuri under caution. Dacă investigația s-a desfășurat de către DWP( Department for Work and Pensions) în comun cu consiliul local și chiar HMRC, este posibil să fii intervievat de ofițeri de la ambele instituții.

Cine poate veni cu tine la interviu?
Oricine nu este implicat în investigație te poate însoți la interviu, fie un prieten, un asistent social sau cineva din familie, însă dacă ai cu tine la momentul interviului un copil dependent, interviul nu va mai avea loc. Dacă persoana care te însoțește la interviu nu este un solicitor sau legal advisor, atunci va fi prezentă doar pentru sprijin moral, pentru că nu are dreptul să vorbească, să te sfătuiască sau să pună întrebări în timpul interviului.

Ai dreptul să ai un avocat cu tine. Prezența unui avocat la interviu te va ajuta să eviți să te autoincriminezi. Îți poți alege singur un avocat sau un legal advisor, sau poți apela la Citizens Advice Bureau să te ajute. Dacă engleza nu este limba ta maternă (și ai dificultăți în a înțelege și a răspunde în engleză), primești un translator.

Ce se întâmplă în timpul interviului?
De îndată ce intri în sala de interviu, două casete vor fi desigilate din ambalajul lor în fața ta și vor fi plasate într-un reportofon. Reportofonul va fi apoi pornit și va începe să înregistreze interviul.

Înainte de a pune orice întrebări, ofițerii îți vor explica câteva lucruri, inclusiv:

  • Că interviul este înregistrat pe bandă
  • Că interviul se desfășoară în conformitate cu Police and Criminal Evidence Act 1984 și că o copie a Codurilor de Practică pentru această lege este disponibilă pentru consultare
  • Vei fi avertizat și informat cu privire la drepturile tale (că nu ești arestat, că ești liber să părăsești interviul în orice moment și că poți solicita consiliere juridică în orice moment)
  • De ce ai fost chemat la interviu

Apoi ți se vor pune întrebări legate de claimul tău de beneficii. Ofițerii nu sunt obligați să accepte primul răspuns pe care îl dai. Ei au datoria de a încerca să stabilească adevărul cu privire la ceea ce s-a întâmplat.

La sfârșitul interviului, ți se va cere să semnezi un paper seal, care va fi folosit pentru a sigila una dintre casete. Vei primi un formular care explică cum poți avea acces la o copie a casetei și un formular care arată ce se va întâmpla în continuare.

Dacă în timpul interviului au apărut informații noi, e posibil să urmeze investigații suplimentare și să ți se reexamineze cazul după ce au fost finalizate. Va trebui să te prezinți din nou pentru alt interviu. Dacă te vei afla în situația asta, vei fi informat în scris ce alte acțiuni sunt necesare.

Funcție de natura cazului, de obicei în termen de două luni de la interviu ți se va comunica decizia în scris. Dacă luarea unei decizii va dura mai mult de două luni, te vor informa.

Ce urmează
1)Dacă se consideră că nu există nicio dovadă că a fost comisă o infracțiune (sau, deși există dovezi, nu consideră că este în interesul public să ia măsuri suplimentare), te vor anunța în scris că nu vor lua nicio acțiune oficială împotriva ta(asta nu-i oprește să colecteze orice sume din beneficii care ți-au fost plătite în plus).

2)Dacă se consideră că există suficiente dovezi pentru a te pune sub acuzare, e la latitudinea lor să aleagă una din următoarele opțiuni, funcție de gravitatea cazului:

Formal caution – ți se va spune în cadrul unui interviu că comportamentul tău a constituit o infracțiune, dar că de data aceasta sunt dispuși să te avertizeze în loc să te pună sub acuzare. Dosarul cu privire la avertisment va fi păstrat, dar nu este o condamnare.

Pentru a primi un avertisment, trebuie să fii de acord să-l primești și să admiți infracțiunea.

Administrative penalty – ți se va spune în cadrul unui interviu că comportamentul tău a constituit o infracțiune, dar că în loc să te pună sub acuzare au hotărât să îți ofere o penalitate administrativă ca alternativă la punerea sub acuzare. Aceasta va fi o sumă egală cu 30% din valoarea beneficiului care ți-a fost plătit în plus , iar acest procent este stabilit prin lege și nu este negociabil.

Ți se va cere să semnezi o înțelegere – formal agreement și va trebui să plătești înapoi beneficiul plătit în plus și această sumă suplimentară.

Pentru a primi Administrative penalty, trebuie să fii de acord să o primești, dar nu trebuie să recunoști infracțiunea.

Formal caution și Administrative penalty sunt alternative la punerea sub acuzare. Dacă ți se oferă una dintre aceste alternative și o refuzi, își rezervă dreptul de a te chema în instanță.

Prosecution( Punerea sub acuzare) – dacă au suficiente dovezi și infracțiunea este suficient de gravă, te pot pune sub acuzare în criminal courts. Cazurile de punere sub acuzare sunt judecate în Magistrates Courts, dar cazurile mai grave sunt judecate la Crown Court.

Chiar dacă recunoști că ai comis infracțiunea, tot poți fi pus sub acuzare. Instituțiile care au condus investigațiile decid pentru ce măsuri să opteze. Decizia lor este definitivă și nu este negociabilă. Nu există drept de apel împotriva deciziei.

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Tarife sociale pentru net și telefon, pentru cei care au benefits.

Poate că e bine să știti ca pe site la consiliul vostru local, la Other financial support, găsiți tarife sociale pentru net si telefon, pentru cei care aveți beneficii. Verificați.

Ce sunt Tarifele Sociale?

sunt pachete mai ieftine de internet și telefonie destinate persoanelor care beneficiază de Universal Credit, Pension Credit și alte ajutoare sociale. Unii furnizori le denumesc “esențiale” sau “de bază” și sunt furnizate în aceeași manieră ca și pachetele obișnuite, doar că la un preț mai redus. În contextul creșterii costurilor de trai, Ofcom încurajează companiile să ofere tarife sociale pentru a ajuta clienții cu venituri reduse.

Cine poate beneficia de aceste tarife?

Dacă dvs primiți Universal Credit, aveți posibilitatea să vă transferați la oricare dintre tarifele disponibile.

Toți marii furnizori includ, de asemenea, persoanele care primesc Pension Credit, Employment and Support Allowance, Jobseeker’s Allowance și Income Support. Unii furnizori pot include și alte beneficii, precum Personal Independence Payment și Attendance Allowance.

Persoana care primește beneficiul trebuie să fie principalul titular al contractului.

Cum puteți aplica?
În primul rând, verificați dacă furnizorul dvs. actual oferă un tarif social. Puteți aplica pentru majoritatea tarifelor online sau puteți suna furnizorul dvs. și să solicitați transferul.

Dacă furnizorul dvs. nu oferă un tarif social, aveți posibilitatea să treceți la unul care oferă. Furnizorul dvs. ar putea permite rezilierea contractului curent fără a plăti o penalizare.

Aici găsiți lista cu furnizorii de tarife sociale: https://www.ofcom.org.uk/phones-telecoms-and-internet/advice-for-consumers/costs-and-billing/social-tariffs#full-list-of-available-tariffs

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Copierea, reproducerea și însușirea conținutului acestui site sunt INTERZISE

Ei sunt acolo ca să te asculte

Bună tuturor

O sa încerc să fiu cât de la obiect pot, in stilul si ritmul meu.

Multi stiti, multi nu stiti, dar nu e relevant, ca sunt cancer patient, cu niste probleme after, atat fizice cat si mentale, in sensul ca chemoraterapia in cazul meu mi-a afectat capacitatile cognitive, inteleg mai greu, imi ia mult timp sa reactionez, ma exprim mai greu, mi-am pierdut o parte din memorie, am probleme cu concentrarea, focusul si echilibrul, am doar o fereastra de claritate pe zi, de la o ora la vreo 3, depinde de medicatie, si tot ce vine la pachet cu chemo fog, oboseala cronica, imi ia 100 de ani sa raspund la un mail sau sa rezolv o problema in timp util, nu vad clar, samd. Amazing, cum in conditiile astea, citesc legislatie cat ma tin ochii si o citesc cu screenshoturi pasaj cu pasaj, pe care le adun ca sa le inteleg ulterior, cu nume si explicatii si sublinieri, ca uit de unde le-am luat, dupa care ma inham sa ma câcâi să scriu un material informativ, care poate dura de la cateva ore la cateva zile.

Ei, si cum eram eu la un blood test luna trecuta si doamna draguta chatuia cu mine, astea de mai sus fiind zise până și ea m-a certat că de ce nu am și PIP, de ex. si alte forme de suport si cum reusesc sa-mi iau singur toate suplimentele de care am nevoie, din banii mei. Asta mi-a ridicat din nou nervii căciulă, caci am boală pe toate (toate) institutiile si organizatiile si providerii care au departamente dedicate pt vulnerabili, care atunci cand sunt contactate de vulnerabili, se pare ca nu exista decât cu numele, sau nu fac nimic sau te expediaza cu un link. Vorbesc din experienta mea ( poate va mai aduceti aminte de episodul British Gas care m-a lasat din greseala o luna si ceva in frig, pe banii mei si cu care m-am batut cateva luni si am castigat). Asa ca doamna draguta a zis ca nu intelege de ce nu am fost recomandat de catre GP pentru un social prescriber, asa că eu am mai pierdut niste zile pana am obtinut un appointment la GP pentru aceasta recomandare. Ei si aici e aici, ca ieri m-a sunat social prescriberul. A fost o experienta misto, pentru ca am discutat multe si am aflat ca, in cazul persoanelor ca mine, GP meu trebuia din momentul 0 al diagnosticarii mele sa imi faca acest referral la social prescriber, care sa imi netezeasca calea, sa miste lucrurile pe repede inainte si sa imi acorde suport in toate cele: aplicatia pt benefit, council tax reduction, Household Support Fund Scheme, financial hardship, mental support, fizioterapie, gym membership, bla bla bla bla, ca nu le mai insir pe toate. Zic asta pentru ca mie, de ex, in timpul chemoterapiei, mi-a luat o luna jumate sa aflu singur ca exista UC si sa completez aplicatia pt UC, aproape 3 luni sa o fac pe cea de council tax reduction, 6 luni sa primesc incapacitatea de munca si de celelalte habar nu aveam. Ghinion. Si in tot timpul asta, cu capacitatile pe care nu le aveam, nu numai ca am supravietuit cu ce aveam, dar am cerut constant suport in completarea si intelegerea demersurilor, pe care nu l-am primit niciodata. Caci de fapt, asta era singurul ajutor pe care il voiam si pe care l-am cerut: o persoană care sa ma ghideze si sa mă ajute sa aflu de lucrurile la care aveam dreptul și sa ma ajute sa aplic la ele, daca sunt eligibil.

In fine, social prescriberul s-a declansat si azi m-am trezit bombardat de mailuri de la cateva departamente relevante si de un telefon de la Adult Social Care team, care mi-au inșirat o multime de chestii care m-au amarat si frustrat teribil, pentru ca nu le-am stiut, nu am beneficiat de ele, pt unele am ratat trenul( de ex, tocmai mi-am cumparat frigider din banii mei pt ca mi s-a stricat frigiderul si am aflat ca il puteam primi de la council), dar o sa imi treacă.

Unde voiam sa ajung cu acest hectar de text? Exista institutii si departamente de suport în caz de nevoie. Asa ca daca sunteti bolnavi, dizabilitati, incapacitati, izolati social sau cu alta problema de viata si de moarte si nimeni nu v-a bagat in ochi nicio informatie si niciun pliant si va zbateti singuri, solicitati insistent la GP sa fiti referiti unui social prescriber si contactati consiliul local prin Adult Social Care să primiti un social worker care sa va ajute.

PS. am descris toata situatia mai sus, pentru ca nu sunt singurul in situatia asta si pentru ca, in foarte multe cazuri, exact oamenii care au mai multa nevoie de suport, nu-l au, pentru că nu stiu cum să ajunga la el și cei care ar trebui sa ii indrume, nu-si fac treaba si nu le pasa.

Ajutorul de la consiliul local – Household Support Fund

Toate Consiliile locale din UK primesc în fiecare an finanțare de la Guvern pentru programul Household Support Scheme, ca să sprijine gospodăriile cu venituri mici care întâmpină dificultăți în acoperirea facturilor și costurilor de trai pe perioada iernii (facturi la apă sau energie, alimente sau obiecte esențiale).

Fiecare consiliu local hotărăște câți bani dă, cui anume, sub ce formă îi dă, pe ce criterii și dacă și cum trebuie să se aplice pentru ei.

De exemplu, unele consilii distribuie banii prin organizații caritabile și grupuri comunitare locale, în timp ce altele limitează aplicațiile la o singură cerere pe an per gospodărie, altele dau doar vouchere pentru alimente pentru familii în timpul vacanțelor școlare. Diferă foarte mult de la consiliu la consiliu cum dispun ei să distribuie acest fond.

Nu trebuie să primiți beneficii pentru a solicita ajutor de la consiliul local. Finanțarea este destinată oricărei persoane care este vulnerabilă sau care nu își poate permite să plătească pentru nevoile de trai. Dacă primiți beneficii, acestea nu vor fi afectate dacă primiți o plată prin Household Support Fund (HSF).

Ce trebuie să faceți dacă sunteți în situația de a avea nevoie de acest ajutor HSF:

–>să verificați pe site la consiliul vostru local pentru a afla ce tip de sprijin oferă, în ce condiții și care sunt cerințele și cum se aplică, dacă se aplică.

Sursa: https://www.gov.uk/cost-living-help-local-council

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu