Category Archives: Romania

e-Sănătatea Mea – acces online la serviciile medicale din România

Incepand cu 1 septembrie, pacienții din România vor avea acces la dosarul medical personal prin “E-Sanatatea Mea”, portalul digital național de sănătate din România, dezvoltat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) ca parte a platformei PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor Sociale de Sănătate).

Legea a fost promulgată la data de 20 iulie 2026, iar platforma va funcționa ca un „portofel digital de sănătate” pentru aproximativ 20 de milioane de utilizatori potențiali.

Prin această platformă, pacienții vor putea:

-Consulta istoricul medical, rețetele electronice, biletele de trimitere și scrisorile medicale.

-Vizualiza serviciile medicale decontate și informații despre dispozitivele utilizate.

-face programări online la medici și specialişti aflați în contract cu CNAS.

Portalul va include 12 module, printre care: “Pachetul meu”, care va contine istoricul medical, modulul de retete medicale, cu istoricul eliberarii acestora, modulul “Starea Mea”, modulul cu istoricul decontari, unde pacientul va putea vizualiza toate consultatiile, investigatiile si serviciile medicale de care a beneficiat din partea CNAS, modulul “Nu esti singur”, unde pacientul va putea afla raspunsurile la cele mai importante intrebari pe care le are. Acestora li se alatura un modul pentru furnizorii de servicii medicale.

Formularele medicale vor fi disponibile in format digital: “Pentru prima data pacientul gaseste intr-un loc toate serviciile de care poate beneficia. (…) De la 1 septembrie pacientul va putea sa beneficieze de formulare medicale digitale. (…) Pacientul va pleca de la medicul de familie cu trei bilete de trimitere. (…) Nu va mai pleca cu ele in buzunar pentru ca le va gasi in acest portal ‘E-Sanatatea Mea’. Ele sunt aici, le poate descarca sau le poate vizualiza. (…) In momentul in care se va prezenta la medicul din ambulatoriu de specialitate nu ii va arata nimic, pentru ca acesta va intra in noul SIUI, va introduce datele personale ale pacientului, va deschide fisa si va vizualiza biletul de trimitere”.

Utilizarea platformei va fi optionala.

“Este creata ca un instrument alternativ, la indemana celor care stiu sa foloseasca cel putin WhatsApp-ul. Cine stie sa foloseasca WhatsApp-ul va sti sa foloseasca ‘E-Sanatatea Mea’. Stiu ca o sa ma intrebati despre bunica, strabunica de la tara care nu are acces la internet. Desigur, va putea sa mearga la doctorul de familie sau (…) poate sa apeleze la nepot sau la nepoata, la vecini, care din propriile platforme pot sa o programeze si pe bunica pentru o consultatie, sau ramane metoda clasica prin telefon. (…) PIAS, aceasta noua platforma informatica, va fi ceea ce trebuie si nu vom repeta greselile trecutului”, a sustinut seful CNAS, Horatiu Moldovan.

Ce se intampla cu cardul de sanatate

Conform sefului CNAS, incepand cu 1 septembrie, pacientii vor putea sa “scape” de cardul de sanatate, dupa ce isi vor ridica noua carte electronica de identitate.

“Putem sa scapam de cardul de sanatate. Mergem la Evidenta Populatiei si ne schimbam buletinul si luam noua carte electronica de identitate care devine si card de sanatate. Sa ne intelegem – nu stocheaza nicio informatie nici pentru componenta de sanatate, nici pentru cealalta componenta, decat o semnatura digitala si cateva facilitati care permit comunicarea cu Evidenta Populatiei”, a mai indicat Horatiu Moldovan

Cardul de sanatate va putea fi utilizat in paralel cu cartea electronica de identitate o perioada.

Sursa: Platforma “E-Sanatatea Mea” devine accesibila din septembrie pentru pacienti / CNAS

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Ce s-a schimbat în regulile de imigrație la rezidența EUSS – 5 martie 2026

Astăzi, 5 martie 2026, a fost prezentat Parlamentului Memorandumul explicativ la schimbările regulilor de imigrație introduse de HC 1691, adoptate în temeiul prevederilor secțiunii 1(4) și secțiunii 3(2) din Immigration Act 1971, folosite pentru a reglementa intrarea și șederea persoanelor în UK.

4.2 Modificările Appendix EU care îi privesc pe cetățenii europeni:

5.53 EU Settlement Scheme (EUSS) permite cetățenilor din UE, din alte state ale European Economic Area (EEA) și cetățenilor elvețieni care locuiau în UK înainte de sfârșitul perioadei de tranziție după ieșirea din UE, la ora 23:00 GMT, la 31 December 2020, precum și membrilor familiilor lor, să obțină statutul de imigrație de care au nevoie pentru a continua să locuiască în UK, în conformitate cu Citizens’ Rights Agreements. EUSS family permit permite membrilor de familie relevanți să călătorească în UK, unde pot aplica la rezidență pentru a rămâne în UK împreună cu sponsorul lor.

5.54) Modificările aduse Immigration Rules pentru EUSS în Appendix EU sunt următoarele:

-Pentru a combate abuzurile identificate prin care cetățeni europeni sponsorizează aplicații la rezidență EUSS depuse de persoane care pretind în mod fals că sunt membri de familie eligibili, se introduce o nouă cerință de suitability, aliniată cu regulile deja existente privind scurtarea permisiunii de ședere(curtailment), care, acolo unde este proporțional să se procedeze așa, va permite respingerea unei aplicații EUSS atunci când este mai probabil decât improbabil că, după sfârșitul perioadei de tranziție, persoana a ajutat în mod fraudulos o altă persoană să obțină sau să încerce să obțină entry clearance ori leave to enter sau remain în UK.

-Să simplifice prevederea actuală care permite unei persoane să depună o nouă aplicație la EUSS în orice moment atunci când deține pre-settled status acordat în cadrul schemei.

-Să extindă prevederea actuală care permite unui solicitant non-european să poată folosi un card de reședință biometric expirat ca dovadă a identității și naționalității, dacă a expirat în ultimele 60 de luni (în loc de 18 luni). Astfel, cetățenii non-EEA pot continua să aplice online, fără să fie nevoiți să meargă la o programare biometrică.

Modificări ale Appendix EU (Family Permit) – cerințe suplimentare de valabilitate

5.55. La mai mult de cinci ani după sfârșitul perioadei de tranziție după ieșirea din UE, se observă în continuare tentative de abuz ale rutei family permit EUSS din partea unor persoane care pretind în mod fals că au un sponsor cetățean EEA eligibil sau o relație de familie eligibilă. Prin urmare, modificările aduse Immigration Rules pentru EUSS family permit în Appendix EU (Family Permit) introduc cerințe suplimentare de valabilitate pentru a permite respingerea aplicațiilor care nu intră în domeniul schemei și îmbunătățirea serviciilor pentru solicitanții pe această rută, după cum urmează:

Solicitantul trebuie să furnizeze dovada statutului EUSS al sponsorului (UAN- Unique Application Number) sau informații ori dovezi care, în opinia ofițerului vamal, indică faptul că sponsorul este „relevant EEA citizen”.

Solicitantul trebuie să furnizeze informații sau dovezi care, în opinia ofițerului vamal, indică faptul că relația de familie cu sponsorul intră în domeniul rutei, de exemplu un certificat de căsătorie sau un certificat de naștere (care, cu excepția cazului în care există îndoieli rezonabile privind autenticitatea, poate fi o copie și nu documentul original). Evaluarea propriu-zisă a faptului dacă acea relație de familie îndeplinește cerințele de eligibilitate pentru un EUSS family permit va continua să fie realizată ca parte a procesului de analiză a cazului pentru o aplicație validă.

***Dacă paragraful 5.54 nu vă este clar, în esență înseamnă că dacă Home Office consideră că sponsorul a ajutat pe altcineva să obțină sau să încerce să obțină fraudulos dreptul de ședere în UK sau o viză (de exemplu pretinzând fals că este membru de familie), atunci îi poate refuza o aplicație pe care o face ulterior, sau îi poate scurta / retrage statusul. Regula nu vizează doar solicitantul care minte, ci și persoana care îl ajută sau îl sponsorizează. Dacă ai participat la o fraudă de imigrație pentru a ajuta pe cineva să intre sau să rămână în UK, asta poate afecta propriul tău statut de rezidență în UK.

Sursa: Policy paper – Explanatory memorandum to the statement of changes in the Immigration Rules: HC 1691, 5 March 2026 – Published 5 March 2026

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

*****Pun aici completarea oferită de Rob Mar

“Acesta a fost mereu cazul (mai ales din 2022), dar era aproape exclusiv în competența SRU (în cadrul EUSS). Aceste schimbări extind puterile discreționare ale EUCWs și permit ca analiza de suitability făcută atunci când este evaluată o aplicație (similară analizei de „Good Character” din aplicațiile de naturalizare) să poată duce la curtailment.

Așadar, în esență, aceste schimbări extind semnificativ puterile sistemului, per ansamblu, de a se ocupa de (a se citi: de a sancționa corespunzător) pe cei care au comis fraudă de imigrație. Și nu va exista posibilitatea de a te ascunde, decât dacă cineva are o mașină de călătorit în timp… pentru că, dacă ai comis acest tip de fraudă în 2023, nu există nicio modalitate de a o „anula”.

De remarcat (de asemenea, Români în Anglia Grup Oficial) că schimbarea de mai sus, care privește retroactiv infracțiunile de imigrație comise până acum, este întărită suplimentar ca factor de descurajare, deoarece este cuplată cu extinderea domeniului de aplicare al analizei de validity (care, astfel, privește înainte).

Aceasta – analiza mai largă de validity – va avea un impact foarte mare în oprirea JFM falși (joining family members) care depun aplicații succesive fără sens pe baza unor membri de familie fictivi (adică „cumpărarea” de UAN-uri prin intermediul escrocilor). Un solicitant JFM trebuie acum să dovedească încă de la început (adică din etapa de validity) că este rudă sau într-o relație cu sponsorul său, înainte ca aplicația să fie considerată validă. Și la fel cum schimbarea privind analiza de validity din 2023 (și apoi din 2024) a dus la o scădere majoră a numărului de fraude (reducând semnificativ grupul „de la CoA la CoA”), aceste noi schimbări vor închide, în timp, practic ușa pentru astfel de tentative frauduloase.

Și, revenind la primul punct: pentru jumătatea din grupul „de la CoA la CoA” care chiar sunt rude sau într-o relație cu sponsorul lor EEA relevant (deci nu au „cumpărat” pur și simplu UAN-ul cuiva de la un escroc), prima parte a schimbărilor (cea în care analiza de suitability poate duce la curtailment) ar trebui să fie un factor de descurajare major.

Nu mai există „hai să aplicăm pentru că e gratis și nu se întâmplă nimic”… cu aceste schimbări, orice sponsor relevant EEA/EU ar trebui să se gândească de două ori (de trei, patru, cinci ori) înainte să accepte să sponsorizeze pe cineva în cadrul EUSS.”

ETA și dubla cetățenie britanică-română

Persoanele cu dublă cetățenie, trebuie să călătorească în UK ori cu pașaport britanic valabil (sau irlandez), ori cu alt pașaport valabil + certificate of entitlement.

Situații:

Sunt cetățean britanic cu cetățenie română. Am nevoie de pașaport britanic pentru a intra în UK sau trebuie să aplic pentru ETA?
Ca cetățean britanic, nu aveți nevoie de ETA.

Ca persoană cu dublă cetățenie, trebuie să călătoriți în UK ori cu un pașaport britanic valabil (sau pașaport irlandez), fie cu pașaport românesc împreună cu un Certificate of Entitlement to the Right of Abode in the United Kingdom. Acest certificat este o dovadă oficială că ai dreptul de reședință în UK fără restricții de imigrare atunci când nu ai un pașaport britanic care deja dovedește acest drept.

Dacă copiii dumneavoastră au dublă cetățenie, se aplică aceleași reguli.

Dacă nu sunteți sigur despre cetățenia pe care o aveți sau de cetățenia membrilor familiei, verificați aici: Check if you’re British.

Sunt cetățean britanic. Copiii mei s-au născut în România. Au nevoie de pașaport britanic pentru a intra cu ei în UK?
Dacă un copil s-a născut în România din cel puțin un părinte britanic și copilul are un pașaport românesc, dar nu a solicitat niciodată un pașaport britanic, acesta trebuie obținut pentru a călători în UK după data de 25 februarie 2026.

Dacă un copil este deja cetățean britanic, nu poate obține ETA pentru a intra în UK. Va avea nevoie de un pașaport britanic sau de un Certificate of Entitlement atașat la pașaportul românesc.

Ar trebui să verificați ca să fiți siguri dacă copiii voștri sunt britanici: Check if you’re British, iar dacă sunt, ar trebui să solicitați un pașaport britanic sau un certificate of entitlement ( în numele lor) pentru a-l atașa la pașaportul românesc.

Ce se întâmplă cu cetățenii români care ar putea fi britanici, dar nu au avut nicio interacțiune formală cu guvernul britanic pentru a „revendica” acest statut?
Dacă sunteți cetățean britanic automat, nu trebuie să faceți nimic pentru a cere cetățenia britanică. Sunteți britanic prin efectul legii.

Cetățenia automată operează prin lege, dacă se îndeplinesc condițiile necesare la momentul nașterii. Pașaportul doar confirmă cetățenia, nu o acordă: legea o stabilește.

În această situație se afla mulți copii de români, născuți în UK, din părinți care dețineau settled status la momentul nașterii copilului, dar nu au aplicat pentru pașaport britanic. Unii parinți au crezut că e de ajuns certificatul de naștere britanic ca să fie cetățean și au presupus că pașaportul le vine și el automat, ca și cetățenia, sau că nu e nevoie de el. Este nevoie să aplice pentru pașaportul britanic al copilului dacă ies cu copilul afară din UK. Iar certificatele de naștere nu sunt documente de călătorie.


Sursa: GOV.UK – Border control – 9 februarie 2026

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

 Măsuri pentru cei care nu mai locuiesc în UK și plătesc voluntar Nino

Pentru că statul vrea să se asigure că persoanele care își construiesc pensia de stat din afara UK au o legătură suficientă cu această țară și plătesc un preț corect pentru a avea pensie, în cadrul Budgetului 2025, au fost anunțate și schimbări privind persoanele care locuiesc sau lucrează în străinătate și plătesc voluntar la National Insurance.

Din 6 aprilie 2026, nu se vor mai putea plăti contribuții voluntare Class 2 la National Insurance pentru perioadele în care se află în afara UK. Doar contribuțiile voluntare Class 3 vor fi disponibile pentru anii fiscali 2026–2027 și după.

Vor fi afectați de această măsură:
-cei care lucrează în străinătate și plătesc sau plănuiesc să plătească contribuții voluntare Class 2 la National Insurance
-cei care vor să plătească voluntar la Nino pentru perioadele în care nu se află în UK, după 6 aprilie 2026.
Această schimbare nu afectează nicio contribuție voluntară care poate fi plătită pentru perioadele în străinătate înainte de 6 aprilie 2026.

Din aprilie 2026, pentru a aplica să plătești voluntar Nino Class 3 la National Insurance trebuie să fi locuit în UK timp de 10 ani la rând și să fi plătit cel puțin 10 ani de contribuții la National Insurance cât timp ai stat în UK.
Aplicațiile vor continua să fie făcute prin depunerea formularului CF83.

Dacă în prezent plătești contribuții Class 2 la Nino din străinătate, HMRC o să îți scrie dacă ești afectat, începând din iulie 2026. Dacă plătești prin Direct Debit, nu îl anula — HMRC va colecta ultima ta plată pentru anul fiscal 2025–2026 la data de 10 iulie 2026.
Dacă deja plătești contribuții Class 3 la National Insurance în străinătate, nu trebuie să reaplici pentru a continua să plătești.

Vor fi publicate detalii și ghiduri suplimentare la o dată ulterioară.

Sursa: GOV.UK – Voluntary contributions – Changes to voluntary National Insurance contributions for periods spent abroad

**Clasele de contributii:

Class 1
se plătește de către angajați și angajatori în UK. angajatul plătește din salariu, angajatorul plătește separat partea lui. nu se plătește când persoana este în străinătate și nu are salariu supus NI în UK.

Class 2
se plătește de obicei de către self employed în UK. până la 5 aprilie 2026, poate fi plătită voluntar și de persoane care locuiesc sau lucrează în străinătate pentru perioadele petrecute în afara UK, ca să mențină anii de contribuție. de la 6 aprilie 2026, nu mai poate fi plătită voluntar pentru perioade în străinătate.

Class 3
se plătește voluntar de către persoane care vor să acopere goluri în istoricul de contribuții pentru pensia de stat. nu este condiționată de self employed sau employment. din 6 aprilie 2026 va fi singura opțiune voluntară pentru persoanele care sunt în străinătate.

Class 4
se plătește de către self employed din UK, calculată din profit. nu este relevantă pentru perioadele în străinătate și nu este voluntară.

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

“Am primit refuz la rezidență și am aplicat la viza de familie ca să fiu în ordine”

Am văzut destul de des postări în care persoane care au primit refuz la aplicații de rezidență ca membri de familie au continuat să rămână în UK după refuz afirmând că au aplicat pentru viză de familie, ca să fie în ordine cu actele.

Lucrurile stau diferit cu aplicatul pentru viza din interiorul UK și, de fapt, ori nu au aplicat pentru viză de familie ori, pentru ca nu știu legile și nu citesc dinainte pe site-ul guvernului, au fost păcalite și li s-a “vândut” aplicația la rezidență ca fiind pentru viză, de catre diverși “experți”, contabili wannabe, falși avocați sau simpli țepari.

Când nu poți obține o viză de familie
Nu poți aplica pentru o viză de familie sau schimba către o viză de familie când ești în UK cu o viză de vizitator sau o viză pentru 6 luni sau mai puțin.

Va trebui să părăsești UK pentru a aplica pentru o viză de familie:

  • dacă ai permisiunea de a fi în UK ca vizitator (și când treceți ca turiști pe la e-gates tot permisiune de vizitator primiți din partea sistemului, chiar dacă nu aveți standard visitor visa sau ștampilă cu 6 luni în pașaport)
  • dacă viza ta este pentru 6 luni sau mai puțin

Poți schimba către o viză de familie în UK doar dacă ești intrat deja cu o viză de familie de 6 luni ca logodnic, logodnică sau partener civil propus sau dacă ai permisiunea de a rămâne în UK pentru soluționarea unui proces în instanța de familie sau a unui divorț.

La fel, nu poți aplica pentru o viză de familie dacă membrul tău de familie (persoana în baza căreia aplici) se află temporar în UK cu o viză de muncă sau viză de student. În situația asta, poți aplica în schimb pentru a rămâne cu ei ca dependant.

Deci ca să fie lucrurile clare, nu poți să vii ca turist, să aplici la rezidență ca membru de familie și să primești refuz, după care să aplici la viza de familie în timp ce te afli încă în UK.

Sursa: GOV.UK: Family visas: apply, extend or switch

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

CONVENȚIA dintre România și UK pentru eliminarea dublei taxări

Prezenta Convenție se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante. În UK produce efecte de la:

1 aprilie 2026 pentru Corporation Tax
6 aprilie 2026 pentru Income Tax și Capital Gains Tax

-În România a intrat în aplicare de la 1 ianuarie 2026 pentru celelalte taxe.

CONVENȚIE din 13 noiembrie 2024
între România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe câștiguri de capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor – Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 29 octombrie 2025.
(Ratificată prin LEGEA nr. 169 din 29 octombrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 996 din 29 octombrie 2025).


România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord,[…] au convenit după cum urmează:
Articolul 1: Persoane vizate

  1. Prezenta convenție se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
  2. În sensul prezentei convenții,veniturile sau câștigurile realizate de sau printr-o entitate care este tratată ca fiind, în întregime sau în parte transparentă, sau printr-un aranjament care este tratat ca fiind, în întregime sau în parte transparent, din punct de vedere fiscal conform legislației fiscale a oricărui stat contractant, sunt considerate ca fiind veniturile sau câștigurile unui rezident al unui stat contractant, dar numai în măsura în care venitul sau câștigul este considerat, în scopul impozitării de către acel stat, ca fiind venitul sau câștigul unui rezident al acelui stat.
  3. Prezenta convenție nu afectează impozitarea, de către un stat contractant, a rezidenților săi, cu excepția beneficiilor acordate în baza paragrafului 3 al articolului 7, paragrafului 2 al articolului 9, paragrafului 2 al articolului 17 și articolelor 18, 19, 21, 22, 23 și 26.

Articolul 2: Impozite vizate

  1. Prezenta convenție se aplică impozitelor pe venit și pe câștiguri de capital stabilite în numele unui stat contractant sau al unităților sale administrativ-teritoriale, subdiviziunilor sale politice sau autorităților sale locale, indiferent de modul în care acestea sunt percepute.
  2. Sunt considerate impozite pe venituri și pe câștiguri de capital toate impozitele stabilite pe venitul total ori pe elementele de venit, inclusiv impozitele pe câștigurile provenite din înstrăinarea proprietății mobiliare sau imobiliare.
  3. Impozitele existente asupra cărora se aplică convenția sunt, în special:
    a) în cazul României:
    (i) impozitul pe venit;
    (ii) impozitul pe profit;
    (denumite în continuare “impozit român”);
    b) în cazul Regatului Unit:
    (i) impozitul pe venit;
    (ii) impozitul pe corporație;
    (iii) impozitul pe câștigurile de capital;
    (denumite în continuare “impozit al Regatului Unit”).
  4. Convenția se aplică, de asemenea, oricăror impozite identice sau în mod substanțial similare care sunt stabilite după data semnării convenției, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări semnificative care au fost făcute în legislațiile lor fiscale.

Gasiti aceasta Conventie in integralitate, aici:

Romania – CONVENȚIE din 13 noiembrie 2024

GOV. UK – 2024 UK-Romania Double Taxation Agreement — not in force / Updated 19 January 2026

Câți români au settled și pre-settled – statistici oficiale la 30 iunie 2025

Poate că e util să știți, de cultură generală măcar, câți cetățeni români au status de rezidență în UK prin EU Settlement Scheme:

Românii au făcut 1 898 486 aplicații la rezidență, din 28 august 2018 și până la data de 30 iunie 2025. Au fost procesate și finalizate 1 864 312 aplicații, din care:

628 457 au obținut Settled Status

720 647 au obținut Pre-settled

329 391 refuzate,

58 713 aplicații retrase sau void

127 104 aplicații invalide

Cetățenii români sunt campioni la numărul de refuzuri: din 701 922 aplicații refuzate ale cetățenilor europeni, ale românilor sunt 329 391; cât și la numărul aplicațiilor repetate, cu 483 730 aplicații dintr-un total de 1 552 030 aplicații repetate ale europenilor. Din acestea, 320 820 au obținut Settled, 82 350 Pre-Settled, 73 630 au primit refuz, 710 au fost retrase, 5 550 au fost invalide/void, 690 sunt încă in procesare.

Până la 30 iunie 2025, 6 382 900 persoane au depus în total 8 564 298 de aplicații la rezidență. de la lansarea schemei EUSS la 28 august 2018.

Din numărul total de aplicații au fost procesate 8 439 853, 4 220 403 cu Settled, 2 874 164 cu Pre-Settled, refuzate 798 031, retrase sau void 232 851, invalide 314 4040.

După cum știtți, schema EU Settlement Scheme (EUSS) le permite cetățenilor UE, altor cetățeni din European Economic Area (EEA) și cetățenilor elvețieni care aveau reședința în UK înainte de sfârșitul perioadei de tranziție post-EU exit, la ora 23:00, pe 31 decembrie 2020, precum și membrilor familiilor acestora, să obțină permisiunea de a rămâne în Regatul Unit.

Pentru majoritatea persoanelor termenul limită de a aplica la EUSS a fost 30 iunie 2021. Persoanele cu pre-settled pot aplica în continuare pentru settled status, dacă au 5 ani de reședință continuă în UK, incluzând timpul petrecut aici înainte de dobândi pre-settled.

De asemenea, aplicațiile întârziate pot fi acceptate atunci când există motive întemeiate pentru întârziere, iar anumiți membri de familie pot aplica la EUSS pentru a se alătura sau a rămâne împreună cu un cetățean UE/ EEA /elvețian în Regatul Unit. Mai multe informații pot fi găsite pe pagina EU Settlement Scheme.

De la introducerea procesului automatizat de convertire la settled status, din ianuarie 2025 și până iunie 2025, 37.260 de persoane cu pre-settled au primit automat settled status.

Sursa: Border control – Migration statistics / Publicat pe 21 August 2025

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Child Benefit va fi retras de la zeci de mii de persoane care nu stau în UK

Alocația pentru copii (Child Benefit) va fi retrasă de la zeci de mii de persoane care s-au mutat în străinătate

Știți postarile alea de pe grupuri în care se întreabă dacă pot lua alocația pentru copil și din UK și din România și inevitabil apar persoane care se laudă ca iau din ambele părți de ani de zile, sau cele în care se miră ofensați că le-au venit scrisori să dea banii înapoi? Ei bine, o nouă echipă specializată acționează ca să oprească fraude cu Child Benefit în valoare de peste £350 milioane în următorii cinci ani. Căci este fraudă să încasezi alocația din UK dacă nu locuiești aici, dacă absentezi mai mult de 2 luni din UK, dacă copilul nu locuiește aici sau să încasezi din mai multe țări.

Mii de persoane care au părăsit UK, dar au continuat să solicite Child Benefit, au fost deja eliminate din sistem. Iar Child Benefit va fi retras de la alte zeci de mii de persoane care s-au mutat în străinătate.

O echipă specializată va folosi datele internaționale de călătorie pentru a urmări dacă solicitanții de alocații au plecat în străinătate, astfel încât nu mai au dreptul la aceste plăți.

Măsura urmează unui proiect pilot de succes, unde, în nici un an de zile, doar 15 investigatori au reușit să stopeze aproximativ £17 milioane în plăți necuvenite și au eliminat din sistem deja 2.600 de persoane care părăsiseră UK, dar continuau să primească Child Benefit.

Începând de luna viitoare, guvernul va extinde această unitate la 200 de investigatori, transmitând un avertisment clar celor care încearcă să fraudeze sistemul.

Child Benefit este plătit către aproape 6,9 milioane de familii, sprijinind 11,9 milioane de copii. Este una dintre cele mai utilizate forme de benefit în UK și este administrat de HM Revenue & Customs (HMRC).

Dacă beneficiarul se află în afara UK mai mult de opt săptămâni, plățile de Child Benefit vor fi suspendate, cu excepția cazurilor de circumstanțe excepționale. Beneficiarii trebuie să informeze HMRC dacă stau în afara UK pentru această perioadă sau mai mult.

*Proiectul pilot a fost realizat de Public Sector Fraud Authority, Home Office și HMRC. În baza Digital Economy Act, aceștia au comparat un eșantion aleatoriu de 200.000 de înregistrări de Child Benefit cu date internaționale de călătorie.

Acolo unde datele sugerau că un beneficiar a părăsit țara, investigatori specializați de la HMRC au intervenit pentru a efectua propriile verificări înainte de a decide dacă beneficiile erau încasate incorect. Fiecare caz este revizuit de un investigator uman, iar HMRC va contacta direct familiile ca parte a oricărei investigații pentru a rezolva rapid situațiile.

Această acțiune împotriva fraudei protejează familiile muncitoare care respectă regulile și asigură că fiecare liră din banii contribuabililor ajunge acolo unde trebuie.

Cabinet Office Minister Georgia Gould a declarat:

“This government is putting a stop to people claiming benefits when they aren’t eligible to do so.

From September, we’ll have ten times as many investigators saving hundreds of millions of pounds of taxpayer’s money.

If you’re claiming benefits you’re not entitled to, your time is up.“

From: Cabinet Office, Public Sector Fraud Authority and Georgia Gould MP – https://www.gov.uk/government/news/child-benefit-action-to-save-350-million-from-claimants-abroad
Published 22 August 2025

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Românii sunt campioni la refuzarea intrării în UK

Azi s-au publicat datele statistice pentru imigrație, iar la capitolul pasageri refuzați la intrarea în UK, în ultimii doi ani, românii sunt campioni absoluți.

Pe anul 2024, din 12329 de europeni cărora nu li s-a permis intrarea în UK, 6062 au fost români. Jumătate. Știti voi, postările alea cu “nu m-a lăsat să intru, oare pe unde se mai poate intra”, “ce înseamnă dacă mi-a pus în pașaport ștampila asta în cruce?”, “m-a pus pachet înapoi”.

4084 refuzați la toate punctele de intrare în țară și 1978 în urma controalelor juxtapuse din Franța și Belgia, unde funcționează puncte de frontieră britanice operate de Border Force.

* Marea Britanie operează controale la frontieră în Franța și Belgia. Acest lucru permite ofițerilor Border Force să verifice pasagerii și mărfurile cu destinația Marea Britanie înainte ca aceștia să își înceapă călătoria.
Aceste „controale juxtapuse” sunt în vigoare în porturile Calais și Dunkerque, la terminalul Eurotunnel din Coquelles și în gările Paris Gare du Nord, Lille, Calais-Frethun și Bruxelles Midi pentru pasagerii Eurostar, care sunt considerate parte a UK ports system, chiar dacă sunt pe teritoriu francez sau belgian, pentru că funcționează ca puncte de frontieră britanică operate de Border Force.

Sursa: Home Office – Passengers refused entry at the border summary tables, year ending December 2024

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Din 12 octombrie, vizitatorilor din afara UE li se vor colecta amprentele şi recunoaşterea facială la prima trecere a frontierei spre UE

Începând cu 12 octombrie 2025, Uniunea Europeană va introduce EES – Sistemul de Intrare și Ieșire – pentru cetățenii UK și pentru cetățenii din afara UE, care călătoresc pentru șederi scurte. EES este un sistem automatizat care va cere călătorilor să se înregistreze la frontieră prin scanarea pașaportului și preluarea amprentelor digitale și a fotografiei. Această cerință este valabilă pentru intrarea în țările din spațiul Schengen, inclusiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. EES nu va fi necesar pentru călătoriile în Irlanda și Cipru.

Dacă vă întrebați în ce măsură vă afectează această știre pe voi, cetățenii români din UK, ei bine, îi privește pe cei care dețin cetățenie britanică și au doar pașaport britanic și pe cei cu copii care au doar pașaport britanic și călătoresc în țări din Uniunea Europeană( da, și în România).

Călătorilor britanici li se vor colecta datele biometrice, adică amprente digitale sau imagini faciale, la prima trecere a frontierei spre UE, urmând ca la intrările ulterioare procesul să fie automatizat. Această înregistrare este valabilă pentru o perioadă continuă de 3 ani sau până la expirarea pașaportului. Copiii sub 12 ani nu vor fi amprentați, dar, conform noilor reguli ale UE, toți călătorii, inclusiv bebelușii, vor fi fotografiați și li se vor crea înregistrări digitale.

Cetățenii britanici acoperiți de documente de reședință conform Withdrawal Agreement și cetățenii cu dublă cetățenie UK-UE care folosesc pașapoartele europene vor fi exceptați de la noile cerințe.

La ieșire și la intrările și ieșirile ulterioare dintr-o țară din UE, călătorii vor trebui doar să-și scaneze pașaportul și să furnizeze fie amprentele, fie o fotografie la frontieră.

Pentru călătorii care folosesc Port of Dover, Eurotunnel la Folkestone sau Eurostar la St Pancras International, procesul va avea loc la frontieră înainte de a părăsi UK. Echipamentele EES de amprentare sunt deja instalate la terminalul Eurostar din Londra, iar la Dover se construiesc chioșcuri speciale de control biometric pentru pasagerii mașinilor, autobuzelor și camioanelor. 106 de chioscuri biometrice au fost instalate la Folkestone și 118 la Calais.

Oricine planifică o călătorie pe continentul european după ce aceste controale sunt introduse, va trebui totuși să își aloce mai mult timp pentru călătorie, pe măsură ce noile sisteme ale UE sunt puse în funcțiune. Deși verificările ar trebui să dureze doar 1–2 minute pentru fiecare persoană, acestea pot duce la timpi de așteptare mai mari la controlul de frontieră la sosirea în spațiul Schengen. În porturile juxtapuse, unde verificările sunt efectuate în Regatul Unit înainte de plecare, pot exista timpi de așteptare mai mari în perioadele aglomerate. Eurotunnel, Eurostar și Port of Dover au planuri în vigoare pentru a reduce la minimum perturbările pe cât posibil.

Țările europene care folosesc EES vor implementa treptat acest nou sistem pe parcursul a 6 luni, ceea ce înseamnă că diferite puncte de trecere a frontierei pot avea cerințe variate până în aprilie 2026. Acest lucru ar trebui să permită o implementare graduală, care să reducă la minimum perturbările, în special în perioadele de vârf.

UE a introdus EES pentru a înlocui ștampilarea pașapoartelor pentru toți cetățenii din afara UE, pentru a urmări automatizat durata de ședere și respectarea regulii de călătorie fără viză pentru 90 de zile și să își consolideze controlul la frontieră pentru combaterea migrației neregulate. Noul sistem va înregistra date despre intrarea, ieșirea și refuzul de intrare pentru cetățenii țărilor terțe care călătoresc în spațiul Schengen pentru șederi de scurtă durată.

Guvernul Marii Britanii a implementat propriul său sistem Electronic Travel Authorisation (ETA), care este o permisiune digitală de călătorie pentru vizitatorii care nu au nevoie de viză pentru șederi scurte sau care nu au un alt statut valid de imigrare în UK înainte de a călători spre UK.

*Țările din zona Schengen sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Croatia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția. Republica Irlanda și Cipru nu sunt în zona Schengen, ca atare nu se aplică regulile EES pentru călătoriile catre aceste 2 țări.

Sursa: Foreign, Commonwealth & Development Office – Guidance
EU Entry/Exit System
–

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu – updatat la 4 sept 2025




O altă dezinformare în online despre la așa-zisa intrare a României în război

Ministerul Apararii Nationale, Romania – http://www.mapn.ro a publicat azi pe social media urmatorul comunicat:

“Dezinformare în mediul online cu privire la așa-zisa intrare a României în război

Vă semnalăm o dezinformare distribuită recent în mediul online, referitoare la așa-zise “declarații”, realizate cu ajutorul programelor de inteligență artificială, din care reiese că prim-ministrul Ilie Bolojan anunță intrarea României în război, începând cu luna septembrie 2025.

Clipul este fals și face parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice. Prim-ministrul României nu a susținut astfel de declarații, iar România nu intră în război.

Acest subiect nu are nici o legătură cu realitatea, nu are nicio bază reală și reprezintă încă o încercare de destabilizare și de a spori teama generată de războiul de agresiune pe care Federația Rusă îl desfășoară în prezent în Ucraina.

Este de așteptat ca aceste acțiuni de dezinformare să continue și în perioada imediat următoare. De aceea, recomandăm utilizatorilor platformelor de comunicare digitală să fie prudenți înainte de a redistribui informații pe acest subiect și să le verifice din surse oficiale.

***

MApN a mai combătut pe platforma INFORADAR.MAPN.RO o dezinformare referitoare la așa-zise „dovezi” ale unei decizii luate la nivelul conducerii statului român de a trimite trupe în Ucraina, la data de 23 mai 2025, când domnul Ilie Bolojan ocupa funcția de președinte interimar al României.”


#raisingawareness

Și cei care au PIP sunt obligați să anunțe ieșirile din UK

Și la PIP, ca la oricare alt beneficiu, trebuie să raportați la DWP schimbările care apar în situația voastră, iar una dintre aceste schimbări implică vacanțele în străinătate. Părăsirea țării sau intenția de a părăsi țara pentru o perioadă mai mare de patru săptămâni – chiar și doar în vacanță – poate afecta eligibilitatea.

Oricine nu furnizează informațiile necesare către DWP riscă să își piardă dreptul la beneficiu și plățile să fie suspendate sau oprite. Puteți fi trimis în instanță sau puteți primi o penalizare dacă furnizați informații greșite sau nu raportați o schimbare imediat.

Ghidul guvernamental pentru persoanele care intenționează să lipsească din UK pentru mai mult de patru săptămâni precizează: „Această schimbare poate afecta eligibilitatea solicitantului la PIP. Trebuie să știm data la care solicitantul părăsește țara, cât timp plănuiește să fie plecat, în ce țară merge și de ce merge în străinătate.”

Ce schimbări se raportează:

  • dacă aveți nevoie de mai mult sau mai puțin ajutor pentru sarcinile de zi cu zi și pentru mobilitate
  • dacă medicul vă spune că afecțiunea pe care o aveți va dura mai mult sau mai puțin decât ați raportat anterior
  • dacă un profesionist medical a spus că este posibil să aveți 12 luni sau mai puțin de trăit (puteți primi PIP la un tarif mai mare conform „regulilor speciale pentru sfârșitul vieții”)
  • dacă sunteți internat într-un spital, un hospice, un cămin sau centru de îngrijire
  • dacă mergeți la o școală sau colegiu rezidențial
  • dacă intrați în plasament familial sau în grija unei autorități locale ori a unui trust de sănătate și îngrijire socială
  • dacă sunteți reținut sau închis
  • dacă plănuiți să mergeți în străinătate pentru mai mult de 4 săptămâni
  • dacă vi se schimbă statusul de imigrare
  • dacă începeți sau încetați să primiți pensii sau beneficii dintr-o țară UE
  • dacă soțul, soția, partenerul civil sau părintele de care depindeți începe sau încetează să primească beneficii dintr-o țară UE.

Aceste schimbări pot afecta decizia privind acordarea PIP. În funcție de schimbare, PIP poate crește, scădea, rămâne la fel sau poate fi oprit.

De asemenea, trebuie să contactați imediat PIP dacă:

  • vă schimbați numele, adresa, numerele de telefon, contul bancar sau medicul
  • dacă se schimbă persoana desemnată să acționeaze în numele vostru.

Unde se raportează schimbările:

-trebuie să sunați la Personal Independence Payment (PIP) enquiry line: 0800 121 4433

Dacă aveți nevoie de ajutor, puteți cere ca persoana care vă ajută să fie adăugată la apel sau puteți cere ca altcineva să sune în numele vostru– dar trebuie să fie lângă voi.

Personal Independence Payment (PIP) enquiry line
Telefon : 0800 121 4433 . Telefon text: 0800 121 4493
Relay UK (dacă nu puteți auzi sau vorbi la telefon): 18001 apoi 0800 121 4433
Program: Luni-vineri, 9:00 – 17:00

Personal Independence Payment este acordat persoanelor care au o afecțiune de sănătate pe termen lung sau un handicap care îi afectează în îndeplinirea activităților zilnice.

Sursa: Personal Independence Payment (PIP)