Category Archives: Social Media

Verificați-i pe cei care vă oferă servicii de imigrație și ajutor cu actele

Articole Imigratie, Comunicate, Comunicate Britanice, Cum sa te feresti de țepe, Cum să verifici, GOV.UK, Home Office, IAA, Informari, informatii utile, New Immigration Rules, Press Release, Rezidenta, Români în Anglia, Social Media, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Țepele, scamul și înșelătoriile cu actele de UK au ajuns la asemenea nivel că până și statul se roagă de voi să verificați cine e și ce hram poartă cel care vă promite rezolvarea, pretinzând ca e immigration adviser.

Mulți oameni care au probleme urgente legate de status, vize, refuzuri la aplicații sau la intrarea în UK sau alte probleme de imigrație caută ajutor rapid și ajung să aibă încredere în persoane care nu sunt acreditate.

Grupurile de facebook, tiktokul sunt pline de ajutători și făcători de acte, zilnic se fac conturi noi de “gigica acte în UK”/ “acte pentru români”, pe lângă veșnicii contabili care nu au nicio treabă cu imigrația, și pe orice postare stau la pândă țepari care recomandă “specialiști” în imigrație. De cele mai multe ori, nu numai că acești „adviseri” dau informații greșite, după ureche sau cu chat gpt, și cer bani mulți, fac aplicații incorecte sau chiar dispar după ce primesc banii. Iar majoritatea celor care caută ajutor nu știu că adviserii de imigrație trebuie să fie reglementați. Această lipsă de informare îi expune pe oameni la escrocherii, consiliere de slabă calitate, pierderi financiare și consecințe grave asupra situației lor de imigrație.

Pentru asta, Immigration Advice Authority a lansat prima sa campanie națională de informare prin care îi avertizează pe oameni să fie atenți la persoanele care oferă ajutor pentru imigrație, frauduloși și nereglementați.

Mesajul principal al campaniei este simplu: înainte să ai încredere într-un adviser de imigrație, verifică-l. E gratis.

Ca să verifici dacă un adviser este acreditat, click aici → Adviser Register
Ca să găsești un adviser de imigrație înregistrat, click aici→ Adviser Finder

Campania va fi promovată în toată țara pe social media, online și prin reclame publice și va include materiale în mai multe limbi, pentru a ajunge la cât mai multe comunități din UK.

*IAA stabilește și aplică standarde profesionale pentru adviserii de imigrație și ia măsuri împotriva celor care operează ilegal sau oferă consiliere sub standardele cerute.

Sursa: GOV.UK – Immigration Advice Authority – Press release – Public urged to check immigration advisers are regulated

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Când comentariile/postările pe social media devin infracțiuni

Crime, justice and the law, Cultura generala, De la mine pentru voi, Informari, informatii utile, Legi, Legi britanice, My two cents, Povestiri din lumea noua, Social Media, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pe rețelele sociale, nu toate comentariile sunt considerate simple păreri sau sfaturi, atunci când conținutul lor sau scopul depășește limita legală. În UK, anumite tipuri de mesaje pot avea consecințe legale serioase atunci când încurajează, facilitează sau promovează activități ilegale, fraude, dezinformare sau impersonare.

Nu trebuie neapărat ca fapta ilegală să fie efectiv comisă pentru ca un comentariu/postare să fie sancționabil, legea se aplică și celor care o încurajează, o explică sau o promovează, sau transmit informații false cu potențial de prejudiciu, chiar și indirect. În funcție de conținut și intenție, astfel de comentarii pot intra sub incidența mai multor acte legislative penale și civile din UK.

Pun aici principalele încadrări legale relevante:

Incitare / încurajare la infracțiuni
Comentariile care explică, sugerează sau încurajează comiterea unor ilegalități se încadrează ca infracțiuni de încurajare sau asistare a unei infracțiuni, reglementate de Serious Crime Act 2007 și pot fi sancționate chiar dacă fapta nu are loc. Legea stabilește că o persoană comite infracțiune dacă „does an act capable of encouraging or assisting the commission of an offence” și „intends to encourage or assist its commission” (secțiunea 44). Asta înseamnă că simpla postare a unor instrucțiuni sau îndemnuri pentru activități ilegale poate fi suficientă. Exemple: comentarii de tip „pune-te mamă singură la UC”, „modifică statementurile bancare”, “aplică pentru șercod ca să ai drept de muncă” sau explicații despre cum se ocolește legea.

Fraudă și scam-uri online
Comentariile care promovează metode de fraudă, oferă „ghiduri” de scam, conținut online care creează aparențe înșelătoare pentru câștig, tentând oamenii să participe la activități ilegale, distribuirea de linkuri către scheme frauduloase intră sub incidența Fraud Act 2006. Legea prevede că există infracțiune atunci când cineva face o declarație falsă sau înșelătoare („false representation”) și urmărește un câștig sau să provoace pierderi altora (secțiunea 2). Exemple: „ îți rezolv actele la Home Office”, „fac benefituri cu 100% aprobare garantată” sau conturi care pretind servicii legale sau financiare inexistente.

Mesaje false sau manipulative (comunicări malițioase)
Postările și comentariile care induc în eroare, răspândirea deliberată de informații false, manipulative sau menite să provoace anxietate ori prejudiciu psihologic se încadrează la infracțiuni de comunicare, conform Malicious Communications Act 1988. Este infracțiune trimiterea unui mesaj „false” dacă scopul este „to cause distress or anxiety to the recipient” (secțiunea 1). Exemple: comuncări de tip „se opresc toate plățile mâine”, „guvernul nu te mai lasă să intri” sau alte informații false care induc frică.

Mesaje ilegale pe rețele publice (social media)
Utilizarea platformelor online pentru a transmite conținut ofensator, amenințător sau grav înșelător intră sub incidența Communications Act 2003. Legea stabilește că este infracțiune trimiterea printr-o rețea publică a unui mesaj „grossly offensive or of an indecent, obscene or menacing character” (secțiunea 127). Social media intră în această categorie, astfel că anumite tipuri de comentarii pot fi urmărite penal. Exemple: amenințări directe („o să vezi tu ce pățești”), insulte extreme, mesaje extrem de ofensatoare sau conținut care incită la violență, ură și intimidare în spațiul public online.

Dezinformare și conținut fals dăunător
Postările care conțin informații false cu intenția de a produce prejudicii sunt reglementate de Online Safety Act 2023. Asta acoperă situații de dezinformare periculoasă și conținut care produce efecte reale, când se transmit informații „knowing the information to be false” și cauzează “non-trivial psychological or physical harm to a likely audience”. Exemple: postări false despre proceduri legale care determină oamenii să ia decizii greșite, „sfaturi” false care afectează decizii legale sau care duc la pierderi financiare sau informații inventate despre instituții, pentru a manipula publicul.

Impersonare (avocați falși sau servicii false)
Când cineva pretinde că este avocat, immigration adviser, contabil sau specialist și oferă servicii inexistente, situația se încadrează în fraudă prin reprezentare falsă, sub Fraud Act 2006. Legea include în „representation” și identitatea sau calificările unei persoane, iar dacă acestea sunt false și folosite pentru câștig sau inducerea în eroare, aceasta este infracțiune. Exemple: conturi care spun „suntem avocați de imigrație UK” fără autorizație, persoane care cer bani pentru „apeluri la tribunal” inexistente sau „servicii garantate” la Home Office.

Harassment (hărțuire online)
Comentariile repetate, agresive, de intimidare, manipulare sau de presiune psihologică reprezintă harassment, reglementat de Protection from Harassment Act 1997. Legea interzice „a course of conduct which amounts to harassment… and which he knows or ought to know amounts to harassment” (secțiunea 1). Exemple: atacuri constante asupra unei persoane, mesaje repetate de intimidare sau campanii coordonate de presiune online.

Defăimare
Dacă postările conțin afirmații false care afectează reputația unei persoane sau instituții, acestea intră sub incidența Defamation Act 2013. O declarație este defăimătoare dacă „its publication has caused or is likely to cause serious harm to the reputation of the claimant” (secțiunea 1). Nu este infracțiune penală, dar poate duce la despăgubiri. Exemple: acuzații false că cineva este escroc fără dovezi, postări care distrug reputația unei firme sau distribuirea de informații neadevărate despre activitatea unei persoane.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Promovarea și publicitatea în online a serviciilor de imigrație ilegale este infracțiune penală

Articole Imigratie, Border Force, Border Force, Crime, justice and the law, Fraudă de imigrație, Ghiduri, GOV.UK, Home Office, Immigration Enforcement, Immigration Enforcement, Informari, informatii utile, Legi, Legi britanice, legislatie de imigratie, Povestiri din lumea noua, Români în Anglia, Social Media, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,


Legea Border Security, Asylum and Immigration Act 2025 introduce o infracțiune nouă: este ilegal să creezi sau să publici conținut în online care promovează servicii de imigrație ilegale (section 17).

Nu contează dacă vinzi ceva sau doar promovezi/distribui: orice material (anunțuri, postări, site-uri, mesaje) care ajută sau încurajează încălcarea legilor de imigrație intră aici(da, da, chiar și ofertele din comentarii cu ajutor pentru șercod/dovezi intră aici).

„Servicii de imigrație ilegale” înseamnă orice ajutor pentru:
intrare ilegală în UK, rămânere ilegală, încălcarea legislației de imigrație, folosirea de documente false/măsluite (pașapoarte, acte), indiferent dacă serviciul implică furnizarea de bunuri, servicii, informații sau orice altceva.

Se aplică pentru tot ce e online: social media, site-uri, aplicații de mesagerie, mesaje, motoare de căutare, etc.
„Publicare” înseamnă punerea la dispoziție a unui lucru publicului sau unui grup de persoane, indiferent dacă se primește sau nu plată ori alt beneficiu pentru aceasta.

Platformele (Facebook, site-uri, Google etc.) nu sunt vinovate dacă doar găzduiesc sau transmit conținut și nu știu de el. Dar trebuie să-l scoată când află.

Dacă o companie face asta, pot fi trași la răspundere și directorii sau managerii.

Pedepse:
până la 12 luni închisoare (instanță inferioară)
până la 5 ani închisoare (cazuri grave)
amendă sau ambele

Legea se aplică și dacă fapta este făcută și din afara UK, procedurile pot fi inițiate în orice loc din UK și infracțiunea poate fi tratată ca fiind comisă în acel loc. Poți fi arestat când intri în UK sau chiar extrădat.

Este valabilă pentru tot teritoriul Marii Britanii (Anglia, Scoția, Țara Galilor, Irlanda de Nord).

Există ghid emis de Crown Prosecution Service referitor la această infracțiune.

Sursa: Home Office – Immigration Enforcement – Advertising unlawful immigration services online – publicat pentru personalul Home Office la 02 februarie 2026

*Context
Border Security, Asylum and Immigration Act 2025 a fost introdus pentru a consolida securitatea frontierelor, cu măsuri de aplicare a legii pentru a urmări, perturba și descuraja toate formele de criminalitate organizată în domeniul imigrației.

Secțiunea 17 a actului introduce infracțiunea care incriminează crearea sau publicarea (sau determinarea creării ori publicării) de materiale al căror scop sau efect este sau va fi promovarea serviciilor de imigrație ilegale pe un serviciu de internet, oferind autorităților din UK instrumentul suplimentar pentru a combate facilitarea serviciilor de imigrație ilegale online.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Cei cu settled status pe schema EUSS nu vor fi afectați de măsurile de reformare a sistemului de settlement în UK

Acte Britanice, Brexit, Comunicate, Comunicate Britanice, De la mine pentru voi, GOV.UK, Home Office, Informari, informatii utile, Legi, Legi britanice, New Immigration Rules, Noul sistem de imigratie in UK, Rezidenta, Români în Anglia, Social Media, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Guvernul desfășoară o consultare privind modul în care sistemul actual de settlement ar trebui reformat și modul în care aceste reforme ar trebui implementate. Această consultare se închide la 11:59pm, în data de 12 februarie 2026.

White Paper-ul UK Immigration 2025, Restoring Control over the Immigration System, a introdus reformarea semnificativă a modului în care migranții pot obține settlement în UK. Settlement nu va mai fi acordat automat după o perioadă fixă de prezență. În schimb, migranții vor trebui să îl obțină demonstrând o conduită bună constant, contribuție și integrare.

S-a propus aplicarea acestor schimbări tuturor celor care se află în UK astăzi și care nu au primit deja indefinite leave to remain. Asta ar însemna că acei care urmează să ajungă la settlement în lunile și anii următori vor fi supuși noilor cerințe pentru earned settlement, imediat ce regulile de imigrare vor fi schimbate.

Și pentru ca toate aceste măsuri ne îngrijorează pe toți cei care suntem în UK pe schema de rezidență EUSS, am cules din documentul A FAIRER PATHWAY TO SETTLEMENT publicat astăzi 20 nov.2025, pasajele care fac trimitere la situația noastră:

“În conformitate cu obligațiile UK în temeiul Withdrawal Agreement, settled status în cadrul EU Settlement Scheme (EUSS) nu intră în domeniul acestei consultări și nici al reformelor planificate. Acordările de settlement legate de Windrush Scheme sunt, de asemenea, în afara domeniului acestei consultări și al reformelor planificate. Nu vor fi implementate modificări pentru niciuna dintre aceste scheme în legătură cu reformele privind settlement.

Persoanele care dețin deja settled status sunt, de asemenea, în afara domeniului măsurilor de reformare a acordării settlement și, prin urmare, în afara acestei consultări.”

În document se precizează că: Nu vor lua, și nu ar lua niciodată, settled status de la cei cărora le-a fost deja acordat. Acestor oameni li s-a făcut o promisiune când li s-a acordat settlement. În acel moment au fost primiți aici permanent și nu își vor încălca promisiunile.

Acest document stabilește modul în care vor introduce un nou model de settlement( earned settlement) care este câștigat, nu automat. Toți cei interesați de acest subiect sunt invitați să răspundă la această consultare cu opiniile și recomandările lor. Documentul are 60 de pagini și sunteți liberi să il cititi aici: https://assets.publishing.service.gov.uk/media/691edda450b16caf978153d8/Command_Paper_final_-_reviewed7.pdf

*Settlement se referă la dreptul unei persoane de a locui în UK permanent, fără nicio restricție de imigrare. Este cunoscut și ca Indefinite Leave to Remain (ILR).

Update: Ieri IMA a confirmat că această declarație îi acoperă și pe cei cu pre-settled status, pe cei cu aplicații în curs și pe cei care sunt eligibili să aplice pentru EUSS, nu numai pe cei care dețin în prezent settled status. Aceasta îi include și pe cei care sunt eligibili să aplice pentru EUSS, dar nu intră sub protecția Withdrawal and Separation Agreements (cunoscute ca ‘extra cohort’).

Sursa: Home Office – Earned settlement

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Guvernul va confisca banii obținuți ilegal de la „avocații” falși din domeniul imigrației

Articole Imigratie, Border Force, Brexit, Comunicate, Comunicate Britanice, Țară nouă, moravuri și metehne vechi, Fraudă de imigrație, GOV.UK, Home Office, IAA, Informari, informatii utile, Legi, Legi britanice, New Immigration Rules, Poliție UK, Press Release, Români în Anglia, Settlement Status, Social Media, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Consilierilor neautorizați care se dau drept avocați în imigrație, fraudând sistemul, li se vor confisca banii obținuți ilegal.

Guvernul britanic ia măsuri împotriva persoanelor care oferă sfaturi ilegale în materie de imigrație, pretinzând în mod fals că sunt avocați sau consilieri autorizați, pentru a opri exploatarea oamenilor vulnerabili de către persoane neautorizate și pentru a descuraja criminalitatea organizată din domeniul imigrației.

Conform propunerilor prezentate de Home Office, noile competențe prevăzute de Proceeds of Crime Act vor fi extinse către Immigration Advice Authority (IAA), permițându-le acestora să confiște profiturile infracționale ale consilierilor lipsiți de scrupule. Totodată, Border Security, Asylum and Immigration Bill prevede amenzi de până la 15.000 £ pentru persoanele care se dau drept avocați în imigrație.

Această măsură va opri consilierii neautorizați să-și umple buzunarele oferind sfaturi ilegale în materie de imigrație. Pentru prima dată, IAA va putea să urmărească și să înghețe active, să recupereze câștigurile ilegale și să aducă infractorii în fața justiției fără a depinde de sprijinul poliției.

Cine sunt „avocații” falși și cum acționează

Așa-zișii „avocați” în imigrație sunt persoane care nu au calificare sau autorizație legală, dar care se prezintă ca experți și acționează ca intermediari pentru cei care doresc să abuzeze de sistemul de imigrație. Ei oferă, contra cost sfaturi neprofesioniste ori pur și simplu frauduloase privind imigrația și păcălesc oamenii folosindu-se de situațiile lor dificile, cerând sume considerabile pentru ajutor în completarea aplicațiilor de viză sau status, obținerea prelungirii dreptului de ședere sau contestarea deciziilor de deportare.

Falșii avocați, immigration adviseri sau contabili “experți in imigrație” câștiga mii de lire din „serviciile” lor. Într-un caz, un advisor fals a obținut peste jumătate de milion de lire profitând de oameni disperați. Într-un alt caz, trei consilieri de imigrație neautorizați au încasat peste 3 milioane de lire vizând victime în spațiul online și oferind sfaturi privind cererile de viză și modalitățile de contestare a deportărilor.

Banii confiscați vor fi reinvestiți în măsuri de securitate, cum ar fi finanțarea Multi Agency Cash Cell de la frontieră – un centru care reunește mai multe agenții guvernamentale și de aplicare a legii pentru a bloca fluxurile de bani provenite din activități criminale. Practic, banii murdari vor fi folosiți pentru a distruge rețelele ilegale pe care le-au finanțat.

De asemenea, Home Office a raportat că peste 35.000 de persoane fără drept de ședere în UK au fost returnate.

Sursa oficială: Home Office – Government to seize millions from fake immigration ‘lawyers’

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Cum poți să vii legal la muncă în UK după 1 ianuarie 2021 – ghidul noului venit

Acte, Acte Britanice, Articole Imigratie, Brexit, Ghiduri, GOV.UK, Home Office, Informari, informatii utile, Intrarea in UK, Intrarea in UK, Liste utile, My two cents, Povestiri din lumea noua, Români în Anglia, Social Media, Viata in UK, Vize, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pentru cei care vor să vină să muncească în UK

dacă n-ai mai fost niciodată în UK sau ai fost mai demult în trecere, și ești tentat să vii sau te-a chemat careva aici, trebuie să știi că regulile s-au schimbat și nu mai intri direct pe piața muncii ca înainte, când veneai ca turist și te angajai pe baza de buletin/pașaport și nino. Din 1 ianuarie 2021, ai nevoie de viză de muncă.

Ce înseamnă asta pentru tine:

  • Nu poți lucra fără viză dacă ai venit după 1 ianuarie 2021.
  • Ai nevoie de o calificare din lista agreată de guvern și de o ofertă de muncă de la o firmă din UK care este autorizată să sponsorizeze. Firma îți dă un document numit certificat de sponsorizare.
  • Trebuie să aplici pentru viză înainte să vii în UK. Totul se face online, din țara de origine.

Ce ar trebui să faci mai întâi? Să te informezi cum stau lucrurile, ce înseamnă sistemul de vize, cum se aplică, dacă meseria în care ești calificat e eligibilă pentru sponsorizare, ce documente îți trebuie, cât te costă viza, cum să te ferești de scam cu actele, de promisiunile țeparilor, unde să găsești informații oficiale și unde să găsești suport.

Ce să nu faci: în primul rând să nu te pui la drum fără actele necesare. Să nu ceri pe social media să ți se facă acte, să nu abordezi triliardele de pagini de facebook care promit acte în UK, că nu așa se fac vizele, să nu te încrezi în promisiunile unora și altora că îți fac ei vize și îți dau și job. Să verifici tot ce ți se spune, la sursă, pe site-ul guvernului, nu cu ChatGPT și să verifici pe oricine te abordează dacă pretinde că e contabil, avocat, consilier de imigrație care se ocupa cu acte, să nu răspunzi la mesaje suspecte pe care nu le-ai solicitat, să nu trimiți nimănui în privat documentele tale personale și date sensibile, să nu trimiți bani în avans pentru acte în conturile care ți se dau în privat, pentru că taxele pentru aplicația de viză nu se plătesc decât la Home Office, online. Nu tot ce zboară se mănâncă.

Aici găsești :

Lista tuturor firmelor cu licență de sponsor care pot angaja străini: https://www.gov.uk/government/publications/register-of-licensed-sponsors-workers

Ce viză îți trebuie: gov.uk/check-uk-visa

Toate tipurile de vize: gov.uk/work-visas

Iar aici ai o listă de ghiduri utile în română, care acoperă cam tot ce ai nevoie să știi și să îți poți face o imagine de ansamblu:

Cum să-ți calculezi singur cât te costă o viză
Cum să aplici pentru o viză ca să vii în UK
Ocupațiile eligibile pentru skilled worker visa și codurile lor
Lista agențiilor acreditate care pot sponsoriza muncitori pentru agricultură în UK
Documente necesare pentru viza de muncă în UK – ghid de aplicare
Noile costuri ale vizelor 2025
Folosiți serviciile Immigration Adviser Finder și Adviser Register dacă vreți să găsiți un specialist acreditat în imigrație
Ce pățesc cei care angajează ilegali
Nu puteți să aplicați pentru viză de muncă, atunci când vă aflați în UK ca turist
Pentru cine e rezidența și pentru cine e schema de vize

Și nu uita că ETA, autorizația de călătorie fără de care nu poți călători spre UK, nu e viză și nu îți dă drept de muncă.

Unde ceri ajutor:

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

O altă dezinformare în online despre la așa-zisa intrare a României în război

Comunicate românești, Mituri, legende, dezinformări, Romania, Români în Anglia, Social Media, , , , , , , , , , , ,

Ministerul Apararii Nationale, Romania – http://www.mapn.ro a publicat azi pe social media urmatorul comunicat:

“Dezinformare în mediul online cu privire la așa-zisa intrare a României în război

Vă semnalăm o dezinformare distribuită recent în mediul online, referitoare la așa-zise “declarații”, realizate cu ajutorul programelor de inteligență artificială, din care reiese că prim-ministrul Ilie Bolojan anunță intrarea României în război, începând cu luna septembrie 2025.

Clipul este fals și face parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice. Prim-ministrul României nu a susținut astfel de declarații, iar România nu intră în război.

Acest subiect nu are nici o legătură cu realitatea, nu are nicio bază reală și reprezintă încă o încercare de destabilizare și de a spori teama generată de războiul de agresiune pe care Federația Rusă îl desfășoară în prezent în Ucraina.

Este de așteptat ca aceste acțiuni de dezinformare să continue și în perioada imediat următoare. De aceea, recomandăm utilizatorilor platformelor de comunicare digitală să fie prudenți înainte de a redistribui informații pe acest subiect și să le verifice din surse oficiale.

***

MApN a mai combătut pe platforma INFORADAR.MAPN.RO o dezinformare referitoare la așa-zise „dovezi” ale unei decizii luate la nivelul conducerii statului român de a trimite trupe în Ucraina, la data de 23 mai 2025, când domnul Ilie Bolojan ocupa funcția de președinte interimar al României.”


#raisingawareness

Care-i treaba cu cei 200 de lire ajutor de la primărie

Ajutoare de iarnă, Ajutoare Financiare, Beneficii, Informari, Mituri, legende, dezinformări, My two cents, Social Media, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

De câteva zile, s-a umplut feisbucu’ de vestea că guvernul oferă 200 de lire gratis, care-a pus lumea pe jar.

Atâta doar că guvernul nu dă niciun 200 de lire gratis și n-o să găsiți nicăieri suma de £200, nici pe pagina de pe gov cu Household Support Fund, nici în guidance-ul care apare în poză. De ce? Din niște motive foarte simple: 1)că nu guvernul dă acești bani, guvernul dă fonduri primăriilor, și primăriile îi împart cum vor și 2) pentru că sumele nu sunt fixe și nici la toată lumea la fel.

Hai să vedem de fapt ce HSF se dă și cui. Ce e cu banii ăștia de la primării.

-Guvernul atribuie anual tuturor consiliilor locale fonduri pentru programul Household Support Scheme(că despre el vorbim), ca să sprijine gospodăriile cu venituri mici care întâmpină dificultăți în acoperirea facturilor și costurilor de trai pe perioada iernii (facturi la apă sau energie, alimente sau obiecte esențiale). Despre HSF am scris aici: Ajutorul de la consiliul local Household Support Fund.

-Primăriile primesc sume din fond diferite și fiecare primărie are dreptul să dispună ce face cu banii primiți și cui îi dă. Fiecare Council hotărăște câți bani dă, cărei categorii anume, sub ce formă îi dă, pe ce criterii și dacă și cum trebuie să se aplice pentru ei (de asta nu e trecută nicio sumă explicit pe gov.).

–Nu există o sumă fixă care se dă la toată lumea, peste tot. Unele Consilii dau doar vouchere pentru alimente pentru familii în timpul vacanțelor școlare, cu valori diferite, altele dau vouchere pentru încălzire, alte consilii distribuie banii prin organizații caritabile și grupuri comunitare locale, la fel cum altele alocă banii către Adult and Children’s Social Care, Council Tax and Education, iar acestea contactează rezidenții direct pentru a stabili cine se încadrează la ajutor. Unele consilii nici nu specifică exact cât dau, ci decid funcție de situația aplicantului, iar altele nu au luat încă o decizie ce o să facă cu fondul și cui și cât vor da.

-Sunt 12 000 de primării în UK. Încercând să dau de urma celor “200 de lire gratis” am luat random 5 consilii să vedem ce HSF dau:

1)Manchester – https://www.manchester.gov.uk/info/200008/benefits_and_support/8251/household_support_fund.

2)Doncaster : https://www.doncaster.gov.uk/services/council-tax-benefits/household-support-fund – nici măcar nu a hotărât cum o să distribuie fondurile, cui și când.

3)Westminster – https://www.westminster.gov.uk/cost-of-living-support/household-support-fund

4)East Riding – https://www.eastriding.gov.uk/housing/housing-benefit-and-council-tax-support/household-support-fund/

5)Leicester – https://www.leicester.gov.uk/your-community/benefits-and-other-support/household-support-fund/.

În concluzie: dacă am clarificat ce e HSF ăsta și că nu dă guvernul niciun 200, primăriile dau cât vor și cui vor, la ce vă ajută că un pensionar din East Riding primește £200, dacă tu, de ex., ești din Leicester unde nici n-au deschis aplicațiile și suma e la latitudinea lor, neprecizată? și nu ești nici pensionar.

Aveți de ales să credeți ce citiți pe feisbuc sau să credeți ce scrie pe gov și pe site-urile primăriilor. Diferența o face că primăriile dau banii, nu lumea pe fb, care poate să scrie orice. Așa că înainte să vă agitați “că se dă” nush ce, verificați cu ochii voștri la sursă.

–>Verificați pe site la consiliul vostru local dacă vreți să aflați ce se dă acolo unde locuiți, în ce condiții și care sunt cerințele și cum se aplică.

Sforăi și ți-a spus lumea că ai putea lua PIP pentru asta?

Ajutoare Financiare, Beneficii, De la mine pentru voi, Fake News, Mituri și legende, Social Media, , , , , , , , , , , , ,

S-a răspândit vestea-n sat că dacă sforăi poți primi PIP de 156 £ pe săptămână, că “a dat la ziar”, așa că mulți și-au frecat palmele de bucurie că e rost de niște bani, dacă tot sforăie. Aceasta este o informație înșelătoare.

De unde a plecat asta? De la ziare online cu titluri de click-bait care fac content cu orice, trafic să iasă, care și-au făcut un obicei din a arunca pe piață articole legate de beneficii. Afirmația ar fi fost publicată pentru prima dată de Kent Live, pe 11 august 2022, într-un articol intitulat: „DWP 156 £ benefit could be available for people who snore.” Și de atunci, a fost preluată de multe dintre publicațiile surori ale ziarului deținut Reach plc, inclusiv Mirror, Express, Chronicle Live, Wales Online, Birmingham Live, Essex Live și Aberdeen Live și încă se mai rostogolește pe internet, în diferite versiuni, că nah, nevoie de trafic.

Sforăitul nu înseamnă că ești eligibil pentru PIP

Afirmația că oamenii ar putea fi eligibili pentru Personal Independence Payments( PIP) se bazează pe premisa că sforăitul ar putea fi un indiciu al unei afecțiuni grave—apneea de somn (cunoscută și sub denumirea de „apnea”). Apneea de somn este o afecțiune în care respirația unei persoane începe și se oprește în timpul somnului, iar cea mai comună formă a acestei afecțiuni este apneea obstructivă de somn. Simptomele pot include sforăit, dar și zgomote de gâfâit, sforăit sau sufocare și trezirea frecventă în timpul somnului, precum și senzația de oboseală intensă în timpul zilei și dureri de cap la trezire.

Simplu fapt că cineva sforăie nu înseamnă că are și apnee, pentru că există multe alte motive pentru care cineva ar putea sforăi, care nu au legătură cu o afecțiune gravă.

Eligibilitatea pentru PIP nu depinde doar de existența unei afecțiuni de sănătate, ci de modul în care acea afecțiune afectează activitățile zilnice.

Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Muncă și Pensii (DWP) a declarat pentru Full Fact că faptul că cineva ar putea primi sau nu 156 £ pe săptămână dacă sforăie, „depinde în întregime de condiția cuiva și de modul în care aceasta îi afectează viața”. „Nu primești PIP doar pentru că ai o afecțiune, ci pentru modul în care acea afecțiune îți afectează viața de zi cu zi.” Cât despre suma din articol, 156 £/săptămînă – care e platonul maxim pentru PIP, cineva ar fi eligibil pentru acestă plafon pentru apneea de somn doar dacă aceasta afectează grav capacitatea lor de a efectua „activități zilnice” cum ar fi mâncatul, băutul, spălatul, îmbrăcatul, comunicarea și socializarea, precum și mobilitatea lor.

Personal Independence Payment (PIP) poate ajuta cu costurile suplimentare de trai dacă ai atât: o afecțiune fizică sau mentală de lungă durată sau o dizabilitate și dificultăți în a efectua anumite sarcini zilnice sau a te deplasa din cauza afecțiunii tale. Articolul Kent Live afirma că există în prezent 2.217 persoane în toată Marea Britanie care solicită sprijin prin PIP pentru apneea de somn și afecțiuni ale tractului respirator superior.” Conform statisticilor DWP, există peste 1.300 de persoane în UK care solicită beneficii pentru apneea de somn ca afecțiune principală, pe lângă alte afecțiuni, și peste 900 de persoane care au de fapt alte afecțiuni sau afecțiuni necunoscute care afectează tractul respirator superior.

În concluzie, cei care caută boala câștigatoare care le-ar aduce PIP și-au auzit că sforăitul e una din ele, ar trebui să nu mai pună bază în fake newsurile aruncate de ziarele online.

sursa: https://fullfact.org/

material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Anunțuri de muncă scam versus anunțuri de muncă reale

De la mine pentru voi, informatii utile, My two cents, Povestiri din lumea noua, Social Media, Viata in UK, , , , , , , , , , , ,

După cum unii dintre voi știți deja, printre altele, administrez și câteva grupuri de locuri de munca.

Ca să găsesc locuri de muncă reale pentru oamenii din grupurile mele, am devenit urmăritor la sute de agenții și am intrat să fac research in aproape toate grupurile posibile si imposibile de joburi din UK, englezesti si romanesti, pe orase sau specializari, precum și în grupurile comunitatilor locale. E inutil sa spun ca m-am dezamăgit, că pe grupurile alea, care sunt lasate la liber, continutul e 99.99% scam: boti de porn si de bitcoin, lucru de acasă: ambalări, asamblare pixuri, plicuri sau alte rahaturi, locuri de muncă cu salarii atractive zilnice dar unde nu trebuie sa faci nimic, împrumuturi rapide, permise și acte false, încărcări carduri, aplicatii ca sa castigi bani fantoma, formulare CocaCola, Tesco sau Zara, video virale si tot ce vrei.

Numai locuri de muncă de la angajatori seriosi, așa cum te-ai aștepta sa găsești pe un grup dedicat joburilor, nu prea. Pagini fake care fura logo-urile si uneori si anunturile agentiilor reale ca sa tepuiasca oamenii, anunțuri copiate de la firme de recrutare adevărate și postate de scammeri doar pentru a va accesa detaliile personale, falsi angajatori fara nume de firma, fara locatii, fara nimic, doar cu un uațap in cel mai bun caz, ca toti sunt cu mesaje in privat, tepe tepe tepe si scam. Pentru că toate vor informații personale care vor fi folosite de ei în scopuri ilegale, detalii bancare si/sau acces la telefonul tău „de la distanță”, sau transfer de bani pentru DBS sau „procesare dosar de angajare”.

Așa ca grupurile mele au rămas singurele in care nu exista scam si tepe, virale și rahaturi care nu au legătura cu joburile și nici nu accept reclama platita de la angajatori fantoma ca alții, sau postari cu „angajam orice, detalii in privat” si atat, ca nu pot gira înșelatoriile. Si unde, daca vreau sa fie anunturi de munca, trebuie sa le caut personal ore in sir pe net, sa verific daca exista agentia sau firma, daca are site si daca joburile sunt si pe site sau pe site-urile specializate de joburi. Sa ma abonez la toate consiliile locale din UK, ca sa vad ce posturi au, sa caut pe google companii de constructii sau agricultura sau IT. Să mă duc în mailurile primite sa văd ce mai are agentia respectiva de munca și unde, ca poate găsesc ceva pentru grup. Daca ma intrebi pe mine, e munca de ocnas, neplatita, doar ca sa fiu sigur ca oamenii nu vor fi pacaliti, ca n-am vazut pe nimeni care sa faca genul asta de activitate.

Dar nu asta e scopul postarii mele.

Posibil ca unii dintre voi sa fiți angajații agentiilor de munca sau recruteri, sau sa lucrati in HR pt diverse companii. Și aș fi vrut, dacă se poate, sa aduceți în discuție la sedintele de la munca următorul aspect:

1) majoritatea agentiilor au pagini inactive, “moarte” si site-uri la fel, au sub-pagini zonale unde se sau nu se posteaza joburi curent si efectiv anunturile de munca se posteaza direct in grupuri de catre recruteri, si daca clickai pe numele lor sau pe al agentiei, jobul ala nu apare nicaieri. Nici nu ai de unde să îți dai seama dacă e real sau nu, decât daca te apuci sa suni personal agenția să întrebi dacă x-ulescu care a postat lucrează la ei si jobul e pe bune. Unele grupuri nu au distribuirea ca optiune si oricum anunturile distribuite nu ar fi vizibile in alt grup, daca membrii nu-s in ambele grupuri. Iarasi, unele dintre aceste anunturi, chiar daca sunt pe bune, arata ca cele de scam (“job la fabrica de flori din X, scrie-ti pe whatsapp sau DM”), si cum scamul a atins cote maxime, cum ar putea omul obisnuit sa le diferentieze? O soluție ar fi ca joburile postate de pe profilul recruterilor să poată fi regăsite și pe pagina agentiei mamă/site-ul agenției.

2) Alt aspect ar fi ca un profil de recrutare de tip Gina Staffline, Nelu Accept, etc. de ex, nu spune nimic, si ca scammerii de obicei isi fac conturi cu genul asta de titulatura ca sa prinda oamenii in plasa, pentru ca lumea e obișnuită cu acest gen de nume de profil. Iarasi, posibilitatea de identificare reala si de verificare e minima, daca pe acel profil nu sunt datele de contact ale agentiei.

Astept o discutie reala – pentru o problema reala, poziții, feedback si pareri despre ce se poate face si nu se poate face, ca e si in interesul agentiilor/recrutorilor sa umple pozitiile cu lucratori, si al celor care isi cauta de munca.

Când speri aiurea că Home Office s-a sucit pentru că te informezi de pe tiktok de la unii care au citit un titlu

Brexit, Comunicate, Home Office, informatii utile, Noile reguli de imigratie dupa 9 august 2023, Rezidenta, Rob Mar, Settlement Status, Social Media, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

“Din categoria “INTOTDEAUNA CITITI ARTICOLUL, NU VA OPRITI DOAR LA TITLU!”, e trist ca si un ziar de nivelul lui The Guardian alearga dupa click-uri cu titluri atat de periculos de amagitoare si potential inselatoare…Iar miile de disperati de pe grupuri care posteaza in ultima vreme variatii ale lui “ce sa scriu in aplicatie ca sa mai imi dea sharecode, ca nu mai imi da sharecode” pot intelege gresit citind doar titlul si apoi fiind expusi la stupizeniile debitate pe TikTok, ca a venit vremea sa mai puna inca o aplicatie la plezneala in sistem, ca acum o sa le iasa.

NU, nu a venit vremea pentru asa ceva, si NU, nu o sa le mai iasa in veci. Pentru ca robinetul la “cele 7 pagini” si la “sercod” tot inchis este, pentru cei care au trait cu lunile/anii in UK din aplicatie frauduloasa in aplicatie frauduloasa si care nu au membri de familie rezidenti in UK. Si chiar si pentru cei care au membru/membri de familie rezidenti aici, nici ei nu mai pot face aplicatie dupa aplicatie, pentru ca regula de “90 de zile de la intrarea in tara pentru orice aplicatie” si regula “daca ai trimis o aplicatie la timp nu o mai poti face pe a doua fara a primi derogare speciala” sunt amandoua aplicate extraordinar de strict (mai mult de 95% din aplicatiile intarziate ale celor ce aplica pe picioare proprii si mai mult de 80% din aplicatiile repetate ale membrilor de familie sunt acum refuzate instant, la bariera de validitate, in maxim 48-72 de ore).

Sa clarificam despre ce se vorbeste in acest articol si ce anume inseamna aceste noi “modificari” la schema de rezidenta (veti vedea de ce cuvantul e in ghilimele): NU, HOME OFFICE NU A FACUT O INTOARCERE DE 180 DE GRADE CU PRIVIRE LA MOTIVELE CARE SUNT ACCEPTATE PENTRU A DEPUNE O APLICATIE INTARZIATA. Ce s-a intamplat este ca Home Office a clarificat, in documentul care se numeste “Ghidul lucratorilor de caz”, situatia unui anumit grup foarte specific de aplicanti. “Clarificat” pentru ca lucratorii de caz deja aveau voie, discretionar si folosind judecata proprie, subiectiva, sa permita astfel de aplicatii intarziate primite de la aceasta categorie de aplicanti. Dar acum aceste instructiuni sunt si in Ghid, explicite, ca sa nu mai fie nevoie sa interpreteze lucratorii de caz legea.

Despre ce categorie de aplicanti vorbim? Despre cei care au locuit in Marea Britanie pentru minim 5 ani inainte de 31 decembrie 2020 si carora le fusese acordata deja permisiunea de sedere permanenta in Marea Britanie, sub forma unui document emis pe baza vechilor reguli (dinainte de Brexit). In aceasta categorie, pentru ca multi dintre ei au aplicat deja de multa vreme la Schema de Rezidenta (EUSS), nu au mai ramas foarte multi, dar Home Office vrea sa se asigure ca persoane intr-o astfel de situatie au access la Schema de Rezidenta daca: 1) nu au trecut 5 ani de cand au plecat din UK, 2) nu au mai depus nicio aplicatie la EUSS intre timp, 3) nu au comis infractiuni care sa ii descalifice de la a mai avea statut in Marea Britanie.

E important de repetat: aceasta categorie de oameni oricum erau lasati sa aplice intarziat (pentru ca lucratorii de caz au si putere de decizie discretionara pe anumite teme). Si, de adaugat: oamenii din aceasta categorie de aplicanti nu au fost niciodata obligati sa aplice la EUSS pentru a isi pastra rezidenta permanenta in UK… dar multi dintre ei (>75%) o facusera deja. De aceea aceste “modificari” numai modificari nu sunt…. Ca nimic nu s-a schimbat, ci pur si simplu Home Office a clarificat Ghidul, astfel incat cei care merita sa aiba statut si sa continue sa locuiasca in UK sa nu fie pusi in aceeasi oala cu toti cei care aplica fraudulos, in foamea de CoA/sharecode.”

Aveti EU Settlement Scheme: caseworker guidance aici: https://assets.publishing.service.gov.uk/media/65a64d87640602000d3cb6fa/EU_Settlement_Scheme_EU_other_EEA_Swiss_citizens_and_family_members.pdf

PS. Nu e prima dată cand diverși tiktokari în foamea de like și share inflamează internetul de la un simplu titlu de știre de click bait sau nu, și ăla prost înteles sau distorsionat, dezinformînd grosier, fără discernământ și responsabilitate. Vestea proastă e ca legile și rezidențele nu se dau și nu se aprobă că așa a zis nelutzu pe tiktok. Verificați întotdeauna o informație la sursă, pe site-ul guvernului englez.

Material de Rob Mar