Alocația pentru copii (Child Benefit) va fi retrasă de la zeci de mii de persoane care s-au mutat în străinătate
Știți postarile alea de pe grupuri în care se întreabă dacă pot lua alocația pentru copil și din UK și din România și inevitabil apar persoane care se laudă ca iau din ambele părți de ani de zile, sau cele în care se miră ofensați că le-au venit scrisori să dea banii înapoi? Ei bine, o nouă echipă specializată acționează ca să oprească fraude cu Child Benefit în valoare de peste £350 milioane în următorii cinci ani. Căci este fraudă să încasezi alocația din UK dacă nu locuiești aici, dacă absentezi mai mult de 2 luni din UK, dacă copilul nu locuiește aici sau să încasezi din mai multe țări.
Mii de persoane care au părăsit UK, dar au continuat să solicite Child Benefit, au fost deja eliminate din sistem. Iar Child Benefit va fi retras de la alte zeci de mii de persoane care s-au mutat în străinătate.
O echipă specializată va folosi datele internaționale de călătorie pentru a urmări dacă solicitanții de alocații au plecat în străinătate, astfel încât nu mai au dreptul la aceste plăți.
Măsura urmează unui proiect pilot de succes, unde, în nici un an de zile, doar 15 investigatori au reușit să stopeze aproximativ £17 milioane în plăți necuvenite și au eliminat din sistem deja 2.600 de persoane care părăsiseră UK, dar continuau să primească Child Benefit.
Începând de luna viitoare, guvernul va extinde această unitate la 200 de investigatori, transmitând un avertisment clar celor care încearcă să fraudeze sistemul.
Child Benefit este plătit către aproape 6,9 milioane de familii, sprijinind 11,9 milioane de copii. Este una dintre cele mai utilizate forme de benefit în UK și este administrat de HM Revenue & Customs (HMRC).
*Proiectul pilot a fost realizat de Public Sector Fraud Authority, Home Office și HMRC. În baza Digital Economy Act, aceștia au comparat un eșantion aleatoriu de 200.000 de înregistrări de Child Benefit cu date internaționale de călătorie.
Acolo unde datele sugerau că un beneficiar a părăsit țara, investigatori specializați de la HMRC au intervenit pentru a efectua propriile verificări înainte de a decide dacă beneficiile erau încasate incorect. Fiecare caz este revizuit de un investigator uman, iar HMRC va contacta direct familiile ca parte a oricărei investigații pentru a rezolva rapid situațiile.
Această acțiune împotriva fraudei protejează familiile muncitoare care respectă regulile și asigură că fiecare liră din banii contribuabililor ajunge acolo unde trebuie.
Cabinet Office Minister Georgia Gould a declarat:
“This government is putting a stop to people claiming benefits when they aren’t eligible to do so.
From September, we’ll have ten times as many investigators saving hundreds of millions of pounds of taxpayer’s money.
If you’re claiming benefits you’re not entitled to, your time is up.“
Bănuiesc că toată lumea știe cine e și ce face DWP: ei dau beneficiile și pensiile în UK.
Iar ei spun că la Department for Work and Pensions sunt hotărâți să nu permită ca persoanele care fraudează sistemul de beneficii să scape nepedepsite. Majoritatea solicitanților sunt cinstiți, așa că de ce ar trebui ca toți ceilalți să plătească prețul? Vor folosi toate resursele disponibile pentru a-i descoperi pe cei care comit fraude și pentru a-i face să suporte consecințele.
Așa că vor să îi prindă în flagrant pe cei care fraudează, identificând fraudele de beneficii în toată țara, regiune cu regiune, prin câteva metode
cu echipe operative antifraudă care vizează zone locale
folosind camere ascunse
colaborând strâns cu HMRC și autoritățile locale
prin verificări încrucișate cu băncile și agențiile de credit reference (Equifax, Experian și TransUnion)
folosind unități mobile de supraveghere sub acoperire
Sancțiuni dure
Persoanele care sunt prinse că ascund deliberat informații necesare pentru claimul de benefit sunt considerate fraudatori și suportă consecințele pentru acțiunile lor:
pot fi obligate să returneze toți banii
le pot fi oprite sau reduse beneficiile
li se pot confisca locuința și/sau bunurile
pot primi criminal record
pot face închisoare.
De ce să strici o vacanță frumoasă?
Chiar și solicitanții care respectă legea pot avea probleme dacă uită să anunțe că pleacă în vacanță. Este important să verificați cât timp puteți lipsi, deoarece durata permisă variază în funcție de beneficiul pe care îl primiți (UC, PIP, Child benefit,etc).
Dacă bănuiți pe cineva că face fraudă de beneficii, îl puteți raporta anonim, online. Sau sunați la 0800 854 440.
*Cele mai frecvente fraude de beneficii sunt: furnizarea de informații false, documente false( payslipuri și facturi falsificate, dovezi false privind chiria), necomunicarea schimbărilor în situația personală care afectează plata beneficiilor – unde intră de la mamele singure (declararea falsă că locuiește singură atunci când este susținută financiar de un partener), până la nedeclararea absențelor din UK, solicitarea de beneficii în timp ce persoana lucrează la negru, necomunicarea tuturor veniturilor sau declarații false despre venituri, economii sau capital, neinformarea autorităților despre schimbări precum mutarea într-o altă locuință, moștenirea unor sume de bani sau mutarea partenerului în locuință.
În majoritatea cazurilor, cei acuzați de fraudă de beneficii spun că nu înțeleg de ce au fost acuzați sau de ce este o fraudă ceea ce au făcut ei. (fie că au absentat cu lunile din UK in timp ce au încasat UC, fie că s-au dat mame singure, sau că au muncit la negru, etc). Păi hai să vedem ce anume e frauda de beneficii:
Benefit fraud este activitatea ilegală de a solicita plăți de beneficii la care o persoană nu are dreptul. Vei fi acuzat de fraudă privind beneficiile dacă ai folosit în mod deliberat înșelăciunea sau necinstea pentru a obține beneficii ( fie universal credit, housing benefits, child benefit, PIP, income support, disability living allowance, pension credit,etc). Asta se întâmplă prin:
–oferirea unor informații false sau/și documente false care duc la primirea de beneficii necuvenite ( când se declară adrese la care nu locuiți, când se folosesc payslipuri, contracte de închiriere, sick notes falsificate)
–neraportarea schimbărilor de situație( când nu se declară angajarea, mutarea la altă adresă, faptul că vă mutați cu un partener, absențele din UK)
–ascunderea și omiterea deliberată a informațiilor reale( când nu se declară veniturile și sursele de venit, economiile, situația familială, când lipsiți din UK, etc)
-exagerarea falsă a handicapurilor sau problemelor medicale.
Frauda în beneficii poate duce la penalități administrative, amenzi și chiar urmărire penală.
1) Dacă credeți că sunteți acuzat de fraudă în beneficii pentru că v-au oprit beneficiul sau vi s-a cerut să confirmați unele fapte, nu înseamnă neapărat că sunteți investigat pentru fraudă. Adesea, este doar pentru a verifica dacă primiți suma corectă de bani conformă cu situația voastră.
Așa că veți fi întrebat (fie în scris, fie față în față, în cadrul unei întâlniri) cu cine locuiți, dacă v-ați schimbat orele sau locul de muncă, dacă vi s-a îmbunătățit sănătatea, sau despre orice alte schimbări din viața dvs. Răspundeți la orice întrebare cât mai exact posibil. Dacă vi se cere să încărcați copii ale documentelor în jurnalul de UC, ca pașaportul, contractul de închiriere, o fotografie cu tine în fața casei tale, statementuri bancare, faceți ceea ce vă cer. Încercați să aduceți dovezi, de exemplu, o scrisoare de la medicul dvs. care confirmă că starea de sănătate nu s-a schimbat, sau o factură care arată numele și adresa partenerului dvs. pentru a dovedi că nu locuiește cu dvs.
2) Dacă însă, în urma verificărilor, ești suspectat de fraudă, iată la ce te poți aștepta:
În primul rând vei fi notificat că asupra ta este în desfășurare o investigație oficială. Aceasta ar putea fi condusă de către DWP(Department of Work and Pensions ), HMRC, consiliul local sau altă agenție guvernamentală. Puterile lor sunt extinse și poți fi pus sub supraveghere, pot obține copii ale extraselor tale bancare și pot lua legătura să discute cu cunoscuți și apropiați de-ai tăi. Este posibil să fii eliberat sub investigație în timp ce aceștia adună mai multe dovezi împotriva ta. Durata investigațiilor poliției poate fi cât de lungă doresc ei în acest stagiu. Ca parte a investigației, este posibil să fii vizitat de Ofițeri de Investigație a Fraudelor.
!!!Dacă ți se cere să te prezinți la un ” interview under caution“, nu ignora scrisoarea de invitație la interviu și ar fi cazul să iei legatura cu Citizens Advice sau să găsești un avocat. Interview under caution nu se desfășoară după o procedură standard, dar în cadrul lui vei fi înregistrat și orice vei spune poate fi folosit ca probă împotriva ta. Ai dreptul la reprezentare legală și este esențial să soliciți unui avocat specializat în frauda de beneficii să te însoțească.
Ce ai de făcut în situația asta:
-Confirmă primirea notificării și cooperează cu investigația. Dacă nu faci asta agravezi situația.
-Dacă știi că ai comis fapta respectivă și ai văzut dovezile pe care le au, admite totul și acceptă un plan de rambursare al banilor încasați nejustificat prin înșelătorie/ minciună, omisiune sau falsuri.
Dacă crezi că ești suspectat pe nedrept și DWP să fi interpretat greșit situația ta, ceea ce a condus la acuzație, strânge dovezi pentru a-ți demonstra dreptul tău corect la beneficii. Consultă un specialist în beneficii sau un avocat cu experiență în cazurile de benefit fraud pentru a te asigura că drepturile tale sunt protejate. E o idee bună să verifici ce se poate întâmpla pe GOV.UK și să-ți notezi întrebările pe care le ai.
Investigatorii vor examina claimul, circumstanțele tale, dovezile tale și informațiile adunate de ei pentru a determina dacă ai comis fraudă privind beneficiile.
Dacă ești găsit nevinovat: Deși ai demonstrat că nu ești vinovat, va trebui să susții că ai avut dreptul la tot ceea ce ai solicitat și că nu trebuie să returnezi nimic. Acest proces se numește ‘challenging an overpayment‘. Este un proces separat de cel în care ai demonstrat că nu ai comis fraudă privind beneficiile – trebuie să îl urmezi, altfel ți se va cere să faci rambursări. Întreabă-ți consilierul sau avocatul ce să faci sau verifică sfaturile privind contestarea unei decizii referitoare la beneficii
Dacă ești găsit vinovat că ai comis sau ai încercat să comiți fraudă:
-va trebui să plătești banii primiți necuvenit -poți fi dus în instanță sau ți se poate cere să plătești o amendă (între £350 și £5,000) funcție de gravitatea fraudei -beneficiile tale pot fi reduse sau stopate.
Urmărirea penală pentru fraudă în privința beneficiilor: dacă investigatorii consideră că există suficiente dovezi pentru a te condamna pentru fraudă de beneficii, vei fi acuzat oficial. Când problema este considerată gravă, vei primi o citație pentru a te prezenta la tribunal la o anumită dată. Va avea loc o audiere, în timpul căreia vor fi prezentate dovezi. Penalitățile pentru fraudă de beneficii pot fi severe, iar condamnările pot duce la o sentință la închisoare și la o penalitate financiară. Banii primiți incorect pot fi recuperați în baza Proceeds of Crime Act și se poate ajunge și la confiscarea bunurilor tale. Beneficiile tale vor fi, de asemenea, reduse sau suspendate pentru o perioadă de până la trei ani.
Aceste consecințe pot fi devastatoare, atât pentru tine, cât și pentru familia ta. Consilierul/ avocatul tău te poate sfătui, funcție de gravitatea fraudei, dacă ți se va cere să alegi între a plăti o amendă sau a fi urmărit penal conform criminal law. Mai poți cere ajutorul unui consilier de la Citizens Advice să verifice dacă suma de bani care îți este imputată ca fiind plătită nejustificat este corectă sau să te sfătuiască cum să eviți datoriile în cazul în care vei primi mai puțini bani din beneficii.
Atunci când DWP suspectează că ai comis o fraudă de beneficii și dovezile pe care le-au obținut confirmă acest lucru, cazul tău poate fi trimis la Counter Fraud Compliance Directorate. În acest stagiu, e posibil să fi chemat la un interview under caution, unde ai ocazia să oferi explicații cu privire la evenimentele care au avut loc. Interviurile under caution sunt înregistrate audio și au loc în conformitate cu legea Police and Criminal Evidence Act 1984. Acest lucru înseamnă că tot ce spui in timpul interviului poate fi folosit împotriva ta în instanță.
Te întrebi dacătrebuie să participi la interviu? Nu, dar dacă nu participi, acest lucru nu face decât să agraveze situația. Dacă refuzi să te prezinți la interviu, Department for Work and Pensions (DWP) în anumite situații are puterea de a dispune la arestarea ta și faptul că nu cooperezi îți poate afecta beneficiile, poate declanșa alte investigații și nu îi va împiedica să ia măsuri cum ar fi să fi pus sub acuzare în Criminal Courts.
Cine va conduce interviul? – De obicei, participă unul sau doi ofițeri din Counter Fraud Team. Acești ofițeri sunt special pregătiți pentru a desfășura interviuri under caution. Dacă investigația s-a desfășurat de către DWP( Department for Work and Pensions) în comun cu consiliul local și chiar HMRC, este posibil să fii intervievat de ofițeri de la ambele instituții.
Cine poate veni cu tine la interviu? Oricine nu este implicat în investigație te poate însoți la interviu, fie un prieten, un asistent social sau cineva din familie, însă dacă ai cu tine la momentul interviului un copil dependent, interviul nu va mai avea loc. Dacă persoana care te însoțește la interviu nu este un solicitor sau legal advisor, atunci va fi prezentă doar pentru sprijin moral, pentru că nu are dreptul să vorbească, să te sfătuiască sau să pună întrebări în timpul interviului.
Ai dreptul să ai un avocat cu tine. Prezența unui avocat la interviu te va ajuta să eviți să te autoincriminezi. Îți poți alege singur un avocat sau un legal advisor, sau poți apela la Citizens Advice Bureau să te ajute. Dacă engleza nu este limba ta maternă (și ai dificultăți în a înțelege și a răspunde în engleză), primești un translator.
Ce se întâmplă în timpul interviului? De îndată ce intri în sala de interviu, două casete vor fi desigilate din ambalajul lor în fața ta și vor fi plasate într-un reportofon. Reportofonul va fi apoi pornit și va începe să înregistreze interviul.
Înainte de a pune orice întrebări, ofițerii îți vor explica câteva lucruri, inclusiv:
Că interviul este înregistrat pe bandă
Că interviul se desfășoară în conformitate cu Police and Criminal Evidence Act 1984 și că o copie a Codurilor de Practică pentru această lege este disponibilă pentru consultare
Vei fi avertizat și informat cu privire la drepturile tale (că nu ești arestat, că ești liber să părăsești interviul în orice moment și că poți solicita consiliere juridică în orice moment)
De ce ai fost chemat la interviu
Apoi ți se vor pune întrebări legate de claimul tău de beneficii. Ofițerii nu sunt obligați să accepte primul răspuns pe care îl dai. Ei au datoria de a încerca să stabilească adevărul cu privire la ceea ce s-a întâmplat.
La sfârșitul interviului, ți se va cere să semnezi un paper seal, care va fi folosit pentru a sigila una dintre casete. Vei primi un formular care explică cum poți avea acces la o copie a casetei și un formular care arată ce se va întâmpla în continuare.
Dacă în timpul interviului au apărut informații noi, e posibil să urmeze investigații suplimentare și să ți se reexamineze cazul după ce au fost finalizate. Va trebui să te prezinți din nou pentru alt interviu. Dacă te vei afla în situația asta, vei fi informat în scris ce alte acțiuni sunt necesare.
Funcție de natura cazului, de obicei în termen de două luni de la interviu ți se va comunica decizia în scris. Dacă luarea unei decizii va dura mai mult de două luni, te vor informa.
Ce urmează 1)Dacă se consideră că nu există nicio dovadă că a fost comisă o infracțiune (sau, deși există dovezi, nu consideră că este în interesul public să ia măsuri suplimentare), te vor anunța în scris că nu vor lua nicio acțiune oficială împotriva ta(asta nu-i oprește să colecteze orice sume din beneficii care ți-au fost plătite în plus).
2)Dacă se consideră că există suficiente dovezi pentru a te pune sub acuzare, e la latitudinea lor să aleagă una din următoarele opțiuni, funcție de gravitatea cazului:
–Formal caution – ți se va spune în cadrul unui interviu că comportamentul tău a constituit o infracțiune, dar că de data aceasta sunt dispuși să te avertizeze în loc să te pună sub acuzare. Dosarul cu privire la avertisment va fi păstrat, dar nu este o condamnare.
Pentru a primi un avertisment, trebuie să fii de acord să-l primești și să admiți infracțiunea.
–Administrative penalty – ți se va spune în cadrul unui interviu că comportamentul tău a constituit o infracțiune, dar că în loc să te pună sub acuzare au hotărât să îți ofere o penalitate administrativă ca alternativă la punerea sub acuzare. Aceasta va fi o sumă egală cu 30% din valoarea beneficiului care ți-a fost plătit în plus , iar acest procent este stabilit prin lege și nu este negociabil.
Ți se va cere să semnezi o înțelegere – formal agreement și va trebui să plătești înapoi beneficiul plătit în plus și această sumă suplimentară.
Pentru a primi Administrative penalty, trebuie să fii de acord să o primești, dar nu trebuie să recunoști infracțiunea.
Formal caution și Administrative penalty sunt alternative la punerea sub acuzare. Dacă ți se oferă una dintre aceste alternative și o refuzi, își rezervă dreptul de a te chema în instanță.
–Prosecution( Punerea sub acuzare) – dacă au suficiente dovezi și infracțiunea este suficient de gravă, te pot pune sub acuzare în criminal courts. Cazurile de punere sub acuzare sunt judecate în Magistrates Courts, dar cazurile mai grave sunt judecate la Crown Court.
Chiar dacă recunoști că ai comis infracțiunea, tot poți fi pus sub acuzare. Instituțiile care au condus investigațiile decid pentru ce măsuri să opteze. Decizia lor este definitivă și nu este negociabilă. Nu există drept de apel împotriva deciziei.
Conform Departamentului pentru Muncă și Pensii (DWP) din Marea Britanie, este frauda de beneficii atunci când „cineva obține beneficii de stat la care nu are dreptul sau nu raportează deliberat o schimbare a circumstanțelor personale”.
Cea mai comună formă de fraudă de beneficii sociale este atunci când o persoană primește beneficii în timp ce lucrează, dar nu declară munca. O altă formă este atunci când beneficiarii declară că locuiesc singuri, dar de fapt locuiesc cu partenerul sau sunt sprijiniți financiar de un partener sau soț.
Neinformarea statului despre o „schimbare a circumstanțelor”, de ex., că partenerul s-a mutat cu tine, că te-ai mutat într-o altă casă, că locuiesti temporar in alta țară sau că o rudă a murit lăsându-ți bani, sunt considerate „fraude prin omisiune”. Tot fraudă este declararea incorectă a veniturilor sau statutului de angajare– prezentand contracte de muncă false sau payslipuri falsificate, falsificarea bolilor sau accidentărilor – cu sick notes false, falsificarea sau omisiunea conturilor bancare pentru a părea că o persoană are mai puțini bani decât declară.
Ce metode folosește DWP pentru detectarea și investigarea fraudei de beneficii în cadrul claimurilor de Universal Credit și Personal Independence Payment (PIP) :
Automated checks: DWP utilizează algoritmi pentru a identifica cazuri potențiale de fraudă prin analizarea datelor solicitanților, inclusiv venitul, statutul de angajare și alți factori – ceea ce înseamnă că oricine primește beneficii de la DWP ar putea fi investigat în orice moment.
Case reviews: Cazurile solicitanților sunt revizuite manual de către personalul DWP, care verifică periodic exactitatea informațiilor furnizate și investighează orice discrepanțe.
Neighbourhood checks: Investigatorii pot discuta cu vecinii pentru a aduna informații despre situația de viață și activitățile unui solicitant.
Employer checks: DWP poate contacta angajatorii pentru a verifica statutul de angajare și venitul unei persoane.
Bank account monitoring: Investigatorii pot monitoriza activitatea conturilor bancare pentru a detecta tranzacții sau modele suspecte care ar putea indica o fraudă.
Surveillance: În unele cazuri, DWP poate efectua supraveghere pentru a aduna dovezi privind activitățile frauduloase.
Data matching: DWP compară datele din diverse surse, cum ar fi declarațiile fiscale, registrele de angajare și cererile de beneficii, pentru a identifica inconsecvențe și potențiale fraude.
În fiecare caz, DWP va avea nevoie de dovezi care arată că cineva primește un beneficiu la care în mod normal nu ar avea dreptul. Investigatorii de fraudă au o gamă largă de puteri care le permit să adune multe tipuri de dovezi împotriva unui posibil beneficiar fraudulos, dovezi care includ:
Rapoarte de la inspectori din activități de supraveghere
Fotografii sau videoclipuri
Înregistrări audio
Corespondență
Date financiare, inclusiv extrase de cont bancar
Interviuri cu tine sau persoane pe care le cunoști
Orice dovadă trimisă de cei care te-au raportat
Mulți investigatori poartă haine civile și pot apărea la domiciliul sau locul tău de muncă în orice moment si pot verifica, de asemenea, conturile de social media și profilurile online pentru poze, locații înregistrate și alte dovezi, care le permit să reconstituie o imagine a modului în care arată de fapt viața acelei persoane si dacă este în concordanță cu detaliile din claimul pentru beneficii.
Chiar dacă în contul de Universal Credit scria negru pe alb că orice absență din UK se anunță și că se consideră fraudă de beneficii să nu anunți, majoritatea luau asta ori opțional, ori în derâdere sau o interpretau după chef, sau se lăudau că nu au anunțat niciodată, sau își băteau joc de “corecții” care anunțau.
Ei bine, pentru că lumea a abuzat și fraudat la greu sistemul de beneficii, de la începutul lunii iulie, UC a introdus la Report a Change o rubrică nouă, Going outside Great Britain (GB) , în care trebuie să îi informați despre orice ieșire din UK, trecută, prezentă și viitoare.
Așadar, ce anume trebuie să raportați mai nou, fără scuza de a nu fi știut?
dacă veți pleca din UK în următoarele 30 de zile
ieșirile din UK de când ați început să primiți Universal Credit
dacă vă aflați în prezent în afara UK
Raportați schimbările cât mai curând posibil. Dacă furnizați informații greșite sau incomplete, sau nu raportați schimbările:
-puteți fi acuzat penal -puteți primi amenzi(penalități) -vă pot reduce sau suspenda UC -aveți de restituit bani în cazul în care ați primit prea mult Universal Credit. Sancțiunile cred că vorbesc de la sine și reprezintă măsurile luate pentru combaterea fraudei de beneficii, masuri printre care se află și verificările și revizuirile claimurilor de UC, prin care deja foarte mulți ați trecut.
Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu . Toate articolele de pe acest site care fac referire la subiectele Absențe la UC și Angajamente (commitments) au fost updatate la zi cu aceste informații, atunci când ele au avut loc.
copierea, preluarea, însușirea și alterarea materialelor de pe site e interzisă
“Revizuirea contului din partea RISK REVIEW TEAM – RRT (enhanced review team). E verificare de frauda? Ce intrebari o sa imi fie adresate? Am gresit cu ceva?
✅Departamentul de Risk review team, deasemenea numit Enhanced review team, se ocupa cu verificarea informatiilor detinute pe un cont de Universal Credit, pentru a stabili daca sunt corecte si pentru a se asigura ca se platesc doar cati bani merita fiecare.
✅Pentru a da un exemplu, sintagma “mama singura” e celebra, pentru ca multe descendente ale Evei, au cazut in pacat si au gustat din marul dulce al declararii pe fals ca locuiesc singure, au grija copiilor si barbatul e dus cu pluta in lume.
✅Asadar cei de la Risk review team se ocupa in acest caz printre altele, sa stabileasca daca intr-adevar “mama singura” e singura si indoliata cum zice, sau exista si un partener care locuieste cu ea. Intr-un fel, acest departament se poate numit anti-frauda, pentru ca cei care incalca regulile la Universal Credit si primesc pe nedrept bani in plus se numesc fraudatori. Fraudatorii pot fi pedepsiti cu sanctiuni financiare, adica sa li se ceara banii inapoi sau cu sanctiuni penale, sa fie dusi in fata judecatorului si sa primeasca o sentinta.
✅Cei de la risk review team stabilesc daca cineva a fraudat si, cel mai important, stabilesc CU CATI BANI a fraudat sistemul. Poate Georgel a declarat pe fals ca are copii cu el in intretinere, cand de fapt erau in Romania, dar primea bani de la Universal Credit (UC) pentru ei.
Situatiile de frauda sunt foarte multe. Si daca pleci din UK intr-o alta tara si stai mai mult de 28 de zile odata, fara un motiv de exceptie, tot fraudare se numeste, pt ca primesti bani pe care nu ii meriti. Sa mai enumar cateva situatii de fraudare ? Pai, ganditi-va la tot ce poate genera bani primiti dar nemeritati, asa ca putem avea:
Georgel lucreaza, dar nu s-a obosit sa declare acest lucru in contul lui online sau la programari la job center. In acest caz el primeste bani nemeritati de la UC, pt ca ei asuma ca Georgel are venit zero, si ii calculeaza un benefit pe baza acestui venit. Daca si-ar fi declarat venitul, el ar fi primit bani mai putini de la Universal Credit.
Georgel are o amanta cu care locuieste. Scuze, o partenera cu care locuieste, dar nu o declara in contul lui ca locuieste cu ea. Cei de la UC asuma ca e singur, si ii aplica o rata de ajutor conform persoanelor singure. Daca raporta ca e intr-un concubinaj cu reprezentanta Evei, trebuia sa declare si ea ce venituri are si sa fie adaugata pe aplicatia lui Georgel, rezultand ca veniturile amandurora urmau sa fie luate in considerare. Nefacand acest lucru, Georgel, cu toate ca se jura ca nu fura, a devenit oficial fraudator al sistemului de beneficii din UK.
Georgel s-a saturat de vremea ploioasa din UK si a mers in Romania. Initial pt 2 saptamani. I-a placut, a mers si pe la stranduri, la o bere cu baietii, la o shaworma ieftina cu de toate, si a decis sa mai stea inca 3 saptamani, fara sa anunte la UC si fara sa aibe un motiv de exceptie (decesul unui membru din familie, operatii medicale in anumite conditii etc.). Pentru ca a depasit regula celor 28 de zile petrecute intr-o singura ocazie in afara UK-ului, Georgel a primit bani de la UC intr-o perioada in care nu trebuia sa primeasca si anume diferenta de zile in plus fata de cele 28 de zile.
Sa revenim. Unii se intreaba de ce a picat “necazul” pe ei sa fie verificati de cei de la Risk review team. Motivele efectuarii verificarilor sunt urmatoarele:
1) verificari de rutina, fara ca cineva sa fie targetat in mod specific. Pentru ca cei de la acel departament pot si cu asta se ocupa in fiecare zi. Nu au nevoie de ceva special sa o faca, o fac pentru ca e o metoda de a scapa de uscaciuni si fraudatori din sistemul public de beneficii din UK. Nu ca Georgel ar fi, nu e pana la proba contrarie :)) 2)din cauza ca multe aplicatii (claim-uri), de ordinul sutelor de mii, nu au fost fost verificate pe durata pandemiei si acuma le vine randul.
3)sunt suspiciuni privind adevarul informatiilor de pe claim.
✅Cum se desfasoara o verificare de acest gen cu cei de la Universal Credit?
Se desfasoara telefonic, iar in anumite situatii de exceptie cand frauda este foarte mare au loc si programari fata in fata. Este important de retinut ca orice beneficiar poate cere traducator gratuit la astfel de verificari. Daca cineva nu se descurca asa de bine cu engleza e bine sa ceara, pt ca astfel de interviuri dureaza intre 30 min – 1 ora si 30 min.
✅Ce intrebari sunt adresate? Pai inainte sa explic ce intrebari sunt adresate vreau sa lamuresc ca ei, cei de la risk review team, au deja toate informatiile despre beneficiarul de UC. Asa ca, cei care vor sa “se dea destepti” si sa comita falsuri in declaratii vor pica singuri in gropa pe care si-o sapa. Fiind un departament guvernamental, cei de la DWP care au in subordine Universal Credit, au acces la o gramada de informatii si anume:
acces la contul bancar
acces la informatiile de tranzit ale unei persoane de la sistemul vamal Border Control
acces la sistemul de taxe HMRC pt a se vizualiza daca cineva a lucrat
acces la informatiile detinute de o primarie locala unde este inregistrat beneficiarul.
Ei vor analiza informatiile la care au acces cu informatiile trecute pe contul online al benficiarului si cu informatiile declarate in timpul interviului, alaturi de dovezile incarcate dupa interviu. Dupa analizarea tuturor acest informatii si dovezi se va stabili daca Georgel a pacatuit sau nu. Cel mai probabil a pacatuit, fiind un descendent al lui Adam. Dar, pacatul recunoscut e pe jumatate iertat. Asa ca nu e nici un rost sa se minta in astfel de interviuri pt ca ei deja au informatia despre beneficiar.
✅Intrebarile din timpul interviului sunt structurate pe mai multe categorii si sunt in functie de circumstantele personale ale fiecaruia. Voi prezenta un caz clasic, un Georgel cu o amanta declarata, si copii in intretinere care locuiesc cu ei.
🚧1. IDENTITATE – orice interviu incepe cu intrebari legate de identitate. Nume, prenume, adresa, varsta, data de nastere. Apoi se intreaba ce documente oficiale de identitate detine beneficiarul.
🚧2. STATUTUL DE REZIDENTA – mentionarea statutului, cand a venit beneficiarul prima oara in UK si cu cine.
🚧3. ISTORICUL DE ADRESE – toate adresele unde a locuit pe perioada beneficierii de UC, si adresa de dinainte de a beneficia de UC.
🚧4. RELATII – cu cine locuieste in casa, si daca are sau nu o amanta, iubita, partenera sau si mai rau, o sotie. Deasemenea daca are copii, iar daca asa e, ce documente de identitate are pt copii, precum certificate de nastere si pasapoarte. Daca are copii, e important ca copiii sa fie inregistrati pt CHILD BENEFIT.
🚧5. HOUSING (locuinta, gospodarie, casa ta) – daca Georgel are contract de inchiriere, facturi pe numele lui, daca are council tax si ce dovada are ca plateste chiria – poate fi si extrasul de cont bancar.
🚧6. MUNCA – dovezi ca lucreaza, daca asa e cazul. Beneficiarul va fi intrebat daca dispune de payslip-uri, contract de munca, si documente pt cei care sunt self employed precum UTR, inchideri financiare, chitante si facturi. Se cere tot istoricul de munca pe perioada beneficierii de UC. Adica toate companiile unde a lucrat, ce nume oficial au si ce adresa au acele companii.
🚧7. DOVEZI DE SEDERE IN UK – se va intreba beneficiarul la ce clinica a doctorului de familie e inregistrat, numele scolii copilului sau copiilor, numele primariei de care apartine si daca detine o factura de la council tax. Se va intreba beneficiarul daca pe perioada beneficierii de UC a fost plecat in alta tara si sa stea intr-o ocazie mai mult de 28 de zile. Se poate ajunge ca pt orice calatorie, indiferent ca a fost pt 1 zi sau 3 zile sa fie cerute dovezi ca durat chiar atat – bilete de avion, bilete la ferry, bilete la autocar, extrase de cont bancar etc.
✅Aceste intrebari din cele 7 categorii de mai sus vor fi adresate pe durata interviului ce poate dura, cum am zis destul de mult, intre 30 min – 1ora 30 min. Dupa intrebari, la final i se va explica benficiarului de documente trebuie sa incarce in contul sau online la sectiunea TO DO LIST. Va avea la dispozitie 14 zile sa incarce aceste documente. Vor fi dovezi ca sa confirme cele mentionate pe durata interviului precum documente de identitate, de casa – precum contract si facturi, de munca, de sedere in aceasta tara, precum scrisoare de la GP ca este inregistrat acolo alaturi de copii daca e cazul, scrisoare de la scoala pt copii, si altele precum extrase de cont bancar.
In perioada verificarii contul va fi suspendat si nici o plata nu va fi efectuata pana cand cei de la Risk review team nu primesc documentele incarcate de beneficiar si pana cand nu le verifica ei. Acest proces dureaza cateva saptamani bune, uneori chiar si peste o luna. Asa ca inarmati-va cu rabdare, pt ca in acest timp nu veti primi banii de la UC. Ca sa grabiti lururile, faceti incarcarea cat de repede, nu asteptati pana la finalul celor 14 zile.
✅Dupa finalizarea verificarilor, daca totul este in regula se va da drumul la cont si la eliberarea platilor. Daca ceva nu a fost in regula, se pot produce overpayments. Adica bani ce trebuie dati inapoi pe o anumita perioada specifica, referitor la anumite elemente din cadrul platii. De ex. cineva a fraudat privind chiria, acolo se va stabili privind elementul de ajutor cu bani de chirie din cadrul platii cat trebuie sa se recupereze de la beneficiar, ramanand ca restul de bani pt indemnizatie standard si copii de ex, sa ramana intact.
✅Risk review team nu poate fi contactat direct. Beneficiarul poate in schimb sa lase un mesaj in Jurnal selectand categoria plati (payments) si sa intrebe ce se intampla cu verificarea lui. Selectand categoria payments mesajul lui va ajunge la un case manager care va putea lua legatura cu cei de la Risk review team. O alta alternativa ar fi sa se sune la linia de asistenta de la UC la nr de tel – 0800 328 5644 si sa intrebe ce se intampla, iar agentii de la linia de asistenta vor lua legatura cu cei de la Risk review team. Cand sunati la acel nr de asistenta puteti cere oricand traducator gratuit.
Asta a fost povestea lui Georgel “bagat la risc.”
Material oferit de @Raul Englezu – interpreter for DWP and Home Office
Se numește fraudă de beneficii (Benefit fraud) dacă o persoană primește beneficii la care nu are dreptul, de exemplu prin neraportarea unei schimbări în situația personală, sau prin furnizarea de informații false sau acte false(contracte false de închiriere, invoice false).
Oferiți cât mai multe informații despre persoana pe care o raportați: numele, adresa, ce tip de fraudă credeți că face. Puteți să raportați în mod anonim – nu trebuie să vă dați numele sau detaliile de contact decât dacă vreți.
Ce se întâmplă după ce raportați o persoană: Department for Work and Pensions Fraud and Error Service va analiza informațiile din raport. Poate să dureze un timp să investigheze raportarea și nu vor putea să vă spună rezultatul investigației lor. Fraud and Error Service va lua măsuri doar dacă constată că persoana a săvârșit fraudă de beneficii. Măsurile pot include eliminarea beneficiilor persoanei, obligarea acesteia să ramburseze bani și trimiterea în instanță. Uneori nu se ia nicio măsură. Persoana poate să fi declarat o schimbare în circumstanțele sale sau beneficiul său poate să nu fie afectat de ceea ce ați raportat.
Dacă nu doriți să raportați online, o puteți face:
-prin telefon la National Benefit Fraud Hotline (NBFH): 0800 854 440 -prin poștă la:
Mă tot țin de ceva timp să vă aduc în atenție niște treburi, pentru că nu-i postare de la Dumnezeu la care să nu apară minim câte o persoană (și mulți alții care fac galerie și dau cu like) care sare iritată cu veșnicul „ lăsați și pe alții sa mănânce gratis, că nu le dați din buzunarul vostru” și care încurajează apelarea la minciună și falsuri pentru a primi beneficii. Pai ia să vorbim despre cele 3 aspecte:
1)ÎNCURAJAREA ȘI COMPLICITATEA LA FRAUDAREA SISTEMULUI DE BENEFICII
Când vă mai bate gându’ să îndemnați și să încurajați accesul și fraudarea sistemului de beneficii și vă apucă „bunătatea sufletească” să „ajutați” pe alții, reflectați la chestia asta: încurajarea și complicitatea la fraudarea sistemului de beneficii sunt infracțiuni și sunteți pasibili de urmărire penală. ( „The person concerned assisted or encouraged others to commit offences“).
Situații în care un caz este deferit la CPS (The Crown Prosecution Service) în urma unei anchete penale de către DWP(FES și SFIS) și HMRC împreună cu autoritățile locale:
-S-au folosit identități sau detalii personale false -Au fost utilizate documente false sau falsificate; -Documentele oficiale au fost modificate sau falsificate; -Persoana în cauză a ocupat o poziție de încredere; –Persoana în cauză a asistat sau a încurajat pe alții să comită infracțiuni; -Există dovezi de premeditare sau fraudă organizată;
-Plățile UC de recuperat, așa cum au fost decise de factorul de decizie (inclusiv Housing Benefit și Council Tax Benefit și tax credite ) sunt de 5.000 de lire sau peste. -Persoana în cauză a fost anterior condamnată pentru fraudă de beneficii sau a primit o pedeapsă pentru fraudă de beneficii; -Oferta unei pedepse administrative nu este acceptată
E inutil să menționez de cate ori nu apar astea în postarile de pe grupurile de UC.
2) “Nu le dați din buzunarul vostru” : Universal Credit este un beneficiu contributiv, la care aveți acces dacă ați contribuit la sistemul de asigurărisociale din Uk. Părerea generală ca UC e un săcotei cu bani în care bagi mâna și iei după plac, abia venit sau fără să fi muncit, e falsă. La sistemul de asigurari sociale contribuie toată lumea care muncește legal și beneficiază doar când sunt în nevoie: când rămân fără muncă temporar sau când au venituri mici sub limita de subzistență. Dacă te tragi pe coor și muncești la negru sau n-ai muncit în viața ta în Uk și n-a intrat un chior din banii tăi la contribuția pt nino, din ce vrei benefit?
3) Mentalitatea asta să „lăsați și pe alții să mănânce” care induce ideea că UC e o pomană, halim toți. Oameni care ajung să plătească pe alții să le mânărească hârtii ( contracte false de casa, payslipuri si sick notes false) ca să „mănânce” și ei. Văd că se ignoră deliberat ce înseamnă Universal Credit și pentru cine e conceput: e o formă de ajutor, un supliment pentru cei cu venituri mici sau fără venituri din motive ca boala, maternitatea, concedierea, etc. NU E UN MOD DE VIATA! Nu vine la pachet cu salariul, nici cu rezidența, mai rău, cu COA, cum cred unii. Nu e un bonus și nici o metodă de strâns bani, sau cum povestea un coleg, de subvenționat vacanțe în Dubai.
În concluzie: ăștia care mai săriți cu „nu le dați de la voi”, dacă sunteți așa darnici, dați-le de la voi din cont, să vedeți cum e. Nu din al altora.
Aveți grijă ce vorbiți, la ce îndemnați sau mai bine, țineți-vă părerile și îndemnurile pentru voi.
* Material de citit cand va plictisiti seara la culcare si vreti sa va largiti orizonturile cunoasterii : Prosecuting Welfare and Health Fraud Cases (Prosecution guidance)
Pentru Universal Credit, absența temporară este atunci când lipsești o perioadă de la adresa de domiciu din UK ( în afara Marii Britanii sau pe teritoriul Marii Britanii).
1) Absența în afara UK
În termenii UC sunt două tipuri de absențe pentru care un solicitant să nu se mai califice pentru plăți de la Universal Credit: a) să fie în afara UK ( fie locuiește, fie își petrece vacanța în afară) b) să fie în închisoare.
DWP permite o perioadă de absență temporară de până lapatru săptămâniîn afara UK din orice motiv ( vacanță, vizitarea rudelor)sau o perioadă de pînă la 6 luni pentru motive de tratament medical.
Poți continua să primești Universal Credit dacă pleci în străinătate timp de până la o lună dacă:
– la începutul absenței nu plănuiești să stai mai mult de o lună,
– intenționezi să te întorci la domiciliul din UK,
– nu reînchiriezi sau subînchiriezi locuința în perioada în care sunteți plecat;
– poți prezenta dovezi despre absență.
În următoarele cazuri, cele 4 săptămâni pot fi extinse: • moartea unei rude apropiate (prelungire până la 8 săptămâni); • fuga de violența domestică (prelungire până la 26 de săptămâni);
Fiecare plecare în afara UK trebuie anunțată în jurnal, la Jobcentre Plus sau la oficiul care îți plătește beneficiile, fie și dacă este doar o vizită – aceasta este o obligație, nu o opțiune; dacă această absență este temporară, anunță-i data întoarcerii tale. De asemenea, trebuie să anunți HMRC dacă părăsești UK.
!!!!!Updateiulie 2024: în contul de UC a apărut rubrica la care să raportați ieșirea din UK (Going outside Great Britain (GB)).
Trebuie să îi informați dacă:
veți pleca din UK în următoarele 30 de zile
ați plecat din UK de când ați început să primiți Universal Credit
2) Absențe în UK (Anglia, Scoția și Țara Galilor) – perioade în care beneficiile continua să fie plătite • Până la 13 săptămâni (pentru majoritatea tipurilor de absență) • Până la 52 de săptămâni (pentru anumite absențe) • Reguli speciale pentru perioadele de probă în locuințe rezidențiale .
Benefit fraud
Este fraudă de beneficii dacă:
–nu anunțați că plecați în străinătate, chiar dacă este doar pentru o vizită
–nu raportați în mod intenționat o schimbare a situației dvs în străinătate (cum ar fi cumpărarea unei proprietăți, munca sau solicitarea unei pensii sau beneficii dintr-o altă țară)
–nu sunteți sinceri în scopul de a obține beneficii ( cum ar fi să primiți pensie sau alte drepturi bănești din străinătate)
DWP precizează că beneficiarii de UC trebuie să îndeplinească în continuare condițiile angajamentelor lor în timpul vacanței, inclusiv orice cerință de a căuta de lucru, întocmirea unui CV, aplicarea la posturi vacante și participarea la orice interviuri care apar – și acest lucru trebuie să continue cât timp sunteți în vacanță.
*prin absență pentru tratament medical se înteleg următoarele situații: tratament medical; perioadă de recuperare care a fost aprobată de un medic (cunoscută și sub numele de „convalescență aprobată”); partenerul sau copilul tău pleacă în străinătate pentru tratament medical sau „convalescență aprobată” și tu mergi cu ei.
Ținând cont că mulți sunt beneficiari ai sistemului de welfare (beneficii) din UK și strâng și “bănuții” de depozit pentru o casă din Universal Credit, sau stau cu lunile prin România, sau nu declară banii de la student finance, sau nu declară veniturile sau muncesc la negru și prezintă paylipuri măsluite, timp în care banu’ din beneficii intră în cont, iaca:
Pentru cei care o țin sus si tare că cei la UC/DWPnu vad ce au ei prin conturi sau pe unde sunt, niste vești proaste: nu numai că pot vedea și o și fac, (asa cum o faceau si inainte, dar aveau personal putin), primind informații de la HMRC, bănci, companii de utilități, childcare providers, landlorzi și agenții și furnizorii de referințe de credit, dar mai au si alte puteri.
“DWP will directly look into bank accounts to see if the claimants have too many savings or are living abroad which would make them ineligible for UC “
“Investigators are also to be given powers to raid people’s homes, make arrests themselves, search the properties and seize evidence”
“Fighting Fraud in the Welfare System” se numeste programul guvernamental și au primit atât fonduri cât și puteri sporite și tehnologie și au și angajat mii de investigatori – încă 1400 de angajați în echipele anti-fraudă și încă 2000 dedicați doar pentru revizuirea claimurilor existente de Universal Credit.
Rapoartele DWP pe anul trecut estimeaza £6.3 billioane pentru welfare fraud si tinta lor e să reducă nivelul fraudelor pe viitor. Cel mai mare procent din fraude este constituit din declarațiile false de venituri ca self employed, nedeclararea partenerului ( “mamele singure”) și nedeclararea economiilor și capitalului.
Pentru cei care comit fraudă de beneficii există și un sistem de penalizări proporționale cu fapta și dimensiunea fraudei, bazat pe circumstanțe individuale, plecând de la o penalizare fixă pentru oferirea de informații incorecte până la criminal prosecution în cele mai serioase cazuri .
sursa: Fighting Fraud in the Welfare System – Presented to Parliament by the Secretary of State for Work and Pensions by Command of Her Majesty – May 2022
VD.12 aug.2022
copierea, preluarea, însușirea și alterarea materialelor de pe site e interzisă
Nu e musai dacă traiesti in UK să și primesti beneficii doar pentru ca: ai pre-settled sau copil sau esti mamă singură.
Mulți cred ca beneficiile sunt obligatorii și vin la pachet odată cu intrarea în UK. Că dacă ești in UK primesti bani de la stat, că ai copil, ca ai 1600 -2000 -3000 salariu , că te-ai hotarat sa vii la sot in uk si stai acasa cu copiii. Aș intreba de unde credeti voi asta? Pentru ca asa vi s-a spus, asa ati inteles, asa ati vazut la altii, asa ati fost momiti, asa vi s-a promis.
Intre ce scrie pe gov.uk explicit si simplu despre sistemul de ajutoare sociale si ceea ce vi se spune, mai degraba credeti ce vi se spune, decat ceea ce este de fapt, in lege. Daca nu intelegeti sistemul de acordare si menirea beneficiilor in UK, pentru ca nu va duceti sa cititi cu ochii vostri, e normal ca va loviti de refuzuri, probleme si neintelegeri. Mai stiu și ca e inutil sa recomand sa cititi pe gov inainte de a aplica la orice in UK, pentru ca e greu, pentru ca pare lung, pentru ca engleza, desi gov.uk e biblia legislatiei in tara asta, iar cei care va raspund pertinent sau au cunostinte legate de ceea ce intrebati, de pe gov le au.
Ceea ce remarc e ca indiferent de situatia refuzului sau problemei, solicitantii se considera lezati si considera ca li s-a facut o nedreptate lor personal, ii irita ca “nu li se dă“, sau “au ghinion“. Ei nu cred că nu primesc pentru ca nu intrunesc conditiile, ci pentru ca sunt români. Chiar daca au aplicat la plezneala fara sa sa se informeze gen “io aplic, imi dă – bine, nu-mi dă, macar am incercat” și fara sa isi adune documentele inainte de a aplica (asa cum sunt sfatuiti pe gov daca ar citi instructiunile pt UC), chiar daca nu se incadreaza, chiar daca le-a aplicat nutza din share house, toti au aceeasi perceptie ca are cineva ceva cu ei. Cand problema sta de fapt la baza, in lipsa de informare si in ignoratul informatiilor oficiale, in faptul ca se aplica pe sistemul “toti iau, eu de ce sa nu iau, daca se da”, “aplica domle ca ai dreptu”, “te invat io cum sa faci ca sa iei”, “ti-aplic io te costa atat, lasa ce zic rautaciosii” si tot asa. Din acest tip de incurajari din partea anturajului sau din interes apar aceste perceptii ca : tre sa-mi dea ca am pre-settled/copil/sunt mama singura/am drepturi/toti iau, eu nu-s mai prost.
Dragii mei: nu! Nu exista drepturi by default, există situații si condiții la care vă calificați sau nu. Nu există niciun : bine ai venit in Uk, ce ne bucuram ca ai pre-settled, uite iti agățam de clanță niste bani. Si nu uitati ca daca va cauta, va suna, va pun sa veniti la job centre, va pun sa faceti poza in dreptul strazii/usii, vin peste voi la usa sa va verifice, e doar pentru ca ani de zile si in special in ultimii 2 ani s-a facut jaf, exploatand un sistem construit pentru toti cei in nevoie (subliniez in nevoie). Chestiile astea umilitoare se intampla pentru ca zeci de mii inaintea voastra au facut tot felul de mânării, învârteli și subrefugii ca să se califice să primeasca bani, deși nu se încadrau.
In incheiere va arat un model de caz despre ce inseamna si ce face UC, poate asa o sa aveti o imagine clara. Persoana singura, peste 25 de ani, cu chirie 1 studio /£600 luna, fara copii, e concediat si ramane brusc fara munca si pana gaseste alt job aplica pentru UC si i se aproba.
– are dreptul la £324.84(standard allowance)
– primeste contravaloarea chiriei de £600
total 924.84. Din astia isi achita chiria de 600 si ii mai raman 324 sa plateasca council tax, facturile la utilitati, sa manance si sa se imbrace, sa isi plateasca transportul cand il cheama la job centre. Da, vedeti bine, statul considera ca te ajuta sa nu mori de foame cu 324 de lire pe luna. Dar ai unde pune capu’ jos. Sau cel putin sa iti platesti facturile si de restul apelezi la bank food , te priveste. Pana iti gasesti munca. Cam asta face UC, e un ajutor pentru cei cu venituri mici, care nu au temporar muncă, sunt bolnavi si nu pot munci, e un supliment, o completare pt supravietuire pentru cei cu joburi part time insuficiente sa traiesti la pragul minim.
