Guvernul britanic a lansat noua strategie împotriva fraudei și criminalității online prin care va desființa centrele și rețelele de scam din străinătate și va proteja publicul de cea mai răspândită infracțiune din UK.
Începând din aprilie, noul Online Crime Centre va reuni specialiști din guvern, poliție, agenții de informații, bănci, rețele mobile ( VodafoneThree, BT/EE, Sky, TalkTalk, Tesco Mobile, Virgin Media O2) și mari companii tehnologice ( Google, Meta), pentru a coordona acțiuni împotriva fraudei.
Acest Centru va identifica conturile, site-urile și numerele de telefon pe care se bazează grupările de criminalitate organizată și le va închide la scară largă, blocând SMS-uri frauduloase, înghețând conturile bancare folosite pentru fraude, eliminând conturi de social media folosite pentru escrocherii și perturbând operațiunile direct la sursă.
Sunt vizați infractorii care provoacă cele mai mari prejudicii, cei care coordonează operațiuni internaționale pentru a fura bani de la cetățenii britanici. Peste două treimi dintre escrocherii provin din afara UK, din centrele de escrocherii din străinătate care operează din Asia de Sud-Est, Africa de Vest, Europa de Est, India și China – locuri unde fraudele sunt organizate și scalate pentru a viza simultan mii de victime.
1 din 14 adulți și 1 din 4 companii au devenit victime ale fraudei, fenomen care costă economia peste 14 miliarde £ pe an.
Strategia stabilește, de asemenea, modul în care autoritățile vor sprijini forțele de ordine să utilizeze AI (inteligența artificială) pentru a detecta noi tipare de fraudă, pentru a opri transferurile bancare suspecte și pentru a folosi chatboturi care păcălesc escrocii pentru a obține informații, ce pot fi apoi folosite pentru a-i aduce în fața justiției.
Victimele vor primi un sprijin mai puternic, prin stabilirea unor standarde naționale clare privind modul în care fiecare victimă este tratată, care vor stabili timpii de răspuns, rambursarea și recuperarea banilor, pentru ca publicul să primească același nivel de servicii indiferent unde locuiește.
Dacă primeşti Universal Credit (sau urmează să aplici pentru el), trebuie să ştii că toți banii și toate economiile și investițiile unei persoane – atât în UK, cât și în străinătate – sunt luate în calcul pentru stabilirea dreptului la beneficii. DWP ține cont de următoarele 18 tipuri de capital, care se se însumează pentru a vedea dacă totalul lor este sub limita de £16,000 pentru a fi eligibil:
numerar
bani în conturile bancare
conturi curente și conturi digitale (ex. PayPal)
conturi de economii la bănci, building societies, credit unions, Help to Save, Post Office, NS&I
economii pentru copii în numele tău
bani care aparțin altcuiva, dar sunt în numele tău
economii pentru lucrări de construcție esențiale (cu excepția granturilor sau împrumuturilor)
economii pentru tratamente medicale
ISAs (Individual Savings Accounts): cash, stocks and shares, Innovative Finance, Help to Buy și Lifetime ISAs
Premium Bonds, dividende, acțiuni
active cripto (cryptoassets)
proprietăți pe care le deții, dar în care nu locuiești
proprietăți, terenuri și economii din străinătate
moșteniri primite
conturi și active ale unor afaceri închise de peste 6 luni
bani din fonduri de tip trust (cu anumite excepții)
beneficii necheltuite, cum ar fi Child Benefit, PIP și DLA
venituri necheltuite
Datoriile și valoarea bunurilor personale nu sunt luate în considerare la calculul totalului de capital și beneficiarii de UC nu trebuie să declare obiecte personale sau bunuri de uz zilnic.
Din cauza faptului că unii beneficiari nu declară, sau declară incorect sau incomplet economiile, proprietățile şi investiţiile pe care le au, și primesc mai mulți bani în mod incorect, DWP poate să descopere cazurile în care cei care au Universal Credit nu respectă criteriile de eligibilitate sau fraudează, aplicând nouă măsură legislativă: „eligibility verification”, în cadrul proiectului de lege Public Authorities (Fraud, Error and Recovery) Bill.
Această măsura permite DWP să emită Eligibility Verification Notices către bănci şi instituţii financiare, prin care le cere să-și verifice bazele de date şi să raporteze conturile care îndeplinesc anumiți indicatori de eligibilitate stabiliţi de DWP (de ex. deținerea unui anumit capital), adică obliga băncile și alte instituții financiare să trimită informații care ajută la descoperirea cazurilor în care o persoană nu îndeplinește criteriile de eligibilitate sau este suspectă de fraudă.
Așadar, băncile și alte instituții financiare analizează datele pe care le dețin despre conturi în care se încasează plăți de la DWP (ex. Universal Credit) compară acele conturi cu indicatorii specificaţi în notice. Dacă contul corespunde indicatorilor și se întrunesc criteriile, banca va raporta către DWP informaţii limitate precum sort code & account number, numele titularului, data naşterii şi un scurt răspuns dacă contul îndeplineşte indicatorul.
Măsurile se aplică doar pe conturile care primesc plăţi de la DWP (sau conturi legate de ele) — DWP nu va scana conturi aleatoriu.
Măsura va fi introdusă gradual, tip „test & learn”, pentru a verifica procesele şi a minimiza erorile de implementare.
Eligibility Verification Notices trimise băncilor specifică exact ce anume informații se vor furniza: cele care se potrivesc criteriilor pe care băncile trebuie să le verifice la conturile respective, cei 18 indicatori, care arată dacă o persoană încalcă regulile sau nu privind aplicarea sau încasarea de Universal Credit.
DWP nu va partaja nicio informație personală. Aceste măsuri pot fi folosite doar pentru a obține informații despre conturile care primesc un anumit beneficiu de la DWP și despre orice conturi legate de acel cont de beneficii, dacă acestea corespund indicatorilor de eligibilitate stabiliți de DWP.
Ca exemplu, un indicator tipic: limita de capital pentru Universal Credit (£16,000) — dacă un cont sau conturi legate arată capital peste plafonul aplicabil, banca ar marca acel cont pentru DWP.
Orice conturi identificate vor fi analizate ulterior de DWP pentru investigații suplimentare, dacă este necesar. Nicio decizie privind dreptul la beneficii nu va fi luată doar pe baza acestor informații. Dacă se impun investigații, DWP va conduce procesul, așa cum face și în prezent. Un om (nu AI) va fi întotdeauna implicat în orice decizie ulterioară care ar putea afecta acordarea sau eligibilitatea pentru beneficii, așa cum se procedează și acum. Nicio decizie privind dreptul la beneficii nu va fi luată doar pe baza acestor informații.
Ce beneficii sunt vizate: Universal Credit, Pension Credit şi Employment and Support Allowance (ESA) – beneficii la care nivelul plăților incorecte/fraudelor este în prezent cel mai mare. (State Pension este exclusă în mod expres și nu poate fi adăugată prin reglementări). Alte beneficii ar putea fi adăugate în viitor cu aprobarea Parlamentului.
Atunci când informațiile obținute de DWP ca răspuns la un Eligibility Verification Notice ajută ulterior la identificarea unui solicitant ca neeligibil pentru un anumit beneficiu, DWP poate folosi informațiile pentru a verifica eligibilitatea solicitantului la alte beneficii.
De exemplu, dacă un solicitant este eligibil pentru Pension Credit, acesta poate fi automat eligibil și pentru Housing Benefit. Dacă informațiile primite conduc DWP la concluzia că un solicitant nu mai este eligibil pentru Pension Credit, îi va revizui, de asemenea, dreptul lui la plăți pentru Housing Benefit.
Important de reținut este că Nu va exista acces automat la istoricul tranzacţiilor (ce anume ai cumpărat) și Nu se vor transmite date sensibile („special category data”: sănătate, etnie, opinii politice etc.).
Conform DWP, această măsură va contribui la efectuarea unor plăți mai corecte, la detectarea mai rapidă a erorilor și la identificarea din timp a cazurilor suspecte de fraudă. Ca efecte, așa ar putea identifica 50,000–100,000 overpayments pe an și se estimează economii substanţiale de până la £940m în 5 ani, și cam ~£500m anual după implementarea completă. GOV.UK
Sursă : DWP — DWP’s Eligibility Verification powers in the Public Authorities (Fraud, Error and Recovery) Bill: Factsheet (actualizat 19 iunie 2025). GOV.UK
Astăzi a fost introdusă în Parlament o nouă legislație – The Public Authorities (Fraud, Error and Recovery) Bill – ca acțiune împotriva fraudei sistematice din sistemul de welfare, prin care, printre altele, li s-ar putea suspenda dreptul de a conduce pentru perioade de până la doi ani celor care comit fraude de beneficii, dacă refuză toate oportunitățile de a returna statului banii datorați.
Departamentul pentru Muncă și Pensii (DWP) va putea solicita instanței suspendarea dreptului de a conduce al fraudatorilor, cu condiția ca datoria să fie de cel puțin £1.000 și demersurile repetate de rambursare să fi fost ignorate.
Anchetatorii DWP specializați în criminalitate organizată gravă urmează, de asemenea, să primească puteri pentru a solicita în instanță mandate de percheziție. Aceasta înseamnă că, pentru prima dată, aceștia vor putea sprijini Poliția și vor avea dreptul de a percheziționa locații și de a confisca obiecte precum computere și smartphone-uri ca dovezi împotriva fraudatorilor.
Prin The Public Authorities (Fraud, Error and Recovery) Bill, DWP va avea de asemenea, puterea de a recupera banii direct din conturile bancare ale celor care nu mai beneficiază de ajutoare sociale sau nu sunt angajați în sistemul PAYE, care datorează bani DWP-ului și au posibilitatea de a returna banii, dar refuză să plătească, precum și să solicite extrase bancare pentru a dovedi că acești datornici dispun de fonduri suficiente pentru a înapoia echitabil ceea ce datorează. Cu toate acestea, DWP nu va avea acces direct la conturile bancare ale persoanelor.
Noua legislație este introdusă după ce guvernul a moștenit un sistem de asistență socială disfuncțional, în care frauda și erorile din sistemul de beneficii sociale costă în prezent contribuabilii aproximativ 10 miliarde de lire pe an. De la pandemie, un total de 35 de miliarde de lire din banii contribuabililor au fost plătite către persoane care nu aveau dreptul să le primească. (aduceți-vă aminte cum sar unii când e vorba de fraudă de beneficii, cu “lasă să ia, ce ia de la tine?”)
Pe scurt, Public Authorities (Fraud, Error & Recovery) Bill introduce măsuri dure împotriva infractorilor cu noi puteri de percheziție și confiscare, cu permisiunea DWP de a recupera datorii de la persoane care nu mai beneficiază de ajutoare sociale și nu sunt angajate, cu noi puteri de colectare și partajare a informațiilor ca să detecteze și prevină plățile incorecte în sectorul public și cu noi cerințe pentru bănci de a semnala cazurile în care există indicii că ar putea exista o încălcare a regulilor de eligibilitate pentru beneficii – prevenind astfel acumularea datoriilor.
În această sesiune parlamentară Guvernul va prezenta legea Fraud, Error and Debt Billpentru combaterea fraudelor din sistemul de beneficii sociale.
Frauda și erorile din sistemul de beneficii costă în prezent contribuabilii aproape £10 miliarde pe an și, de la pandemie, nivelul fraudelor a ajuns la un total de £35 de miliarde. De altfel, fraudatorii și rețelele organizate de fraude de beneficii găsesc metode din ce în ce mai sofisticate, ceea ce înseamnă că, fără noi puteri legale, DWP nu poate ține pasul în mod corespunzător.
Noua legislație va acorda Departamentului pentru Muncă și Pensii (DWP) mai multe puteri de căutare și confiscare, pentru a opri frauda de la început, de a recupera datoriile de la persoanele care pot returna banii, dar au evitat să facă acest lucru și de a solicita băncilor și instituțiilor financiare să le transmită date care ar putea indica potențiale plăți excedentare de beneficii.
Vom reveni cu detalii suplimentare despre cum se vor aplica aceste măsuri atunci când proiectul de lege va fi implementat.
În majoritatea cazurilor, cei acuzați de fraudă de beneficii spun că nu înțeleg de ce au fost acuzați sau de ce este o fraudă ceea ce au făcut ei. (fie că au absentat cu lunile din UK in timp ce au încasat UC, fie că s-au dat mame singure, sau că au muncit la negru, etc). Păi hai să vedem ce anume e frauda de beneficii:
Benefit fraud este activitatea ilegală de a solicita plăți de beneficii la care o persoană nu are dreptul. Vei fi acuzat de fraudă privind beneficiile dacă ai folosit în mod deliberat înșelăciunea sau necinstea pentru a obține beneficii ( fie universal credit, housing benefits, child benefit, PIP, income support, disability living allowance, pension credit,etc). Asta se întâmplă prin:
–oferirea unor informații false sau/și documente false care duc la primirea de beneficii necuvenite ( când se declară adrese la care nu locuiți, când se folosesc payslipuri, contracte de închiriere, sick notes falsificate)
–neraportarea schimbărilor de situație( când nu se declară angajarea, mutarea la altă adresă, faptul că vă mutați cu un partener, absențele din UK)
–ascunderea și omiterea deliberată a informațiilor reale( când nu se declară veniturile și sursele de venit, economiile, situația familială, când lipsiți din UK, etc)
-exagerarea falsă a handicapurilor sau problemelor medicale.
Frauda în beneficii poate duce la penalități administrative, amenzi și chiar urmărire penală.
1) Dacă credeți că sunteți acuzat de fraudă în beneficii pentru că v-au oprit beneficiul sau vi s-a cerut să confirmați unele fapte, nu înseamnă neapărat că sunteți investigat pentru fraudă. Adesea, este doar pentru a verifica dacă primiți suma corectă de bani conformă cu situația voastră.
Așa că veți fi întrebat (fie în scris, fie față în față, în cadrul unei întâlniri) cu cine locuiți, dacă v-ați schimbat orele sau locul de muncă, dacă vi s-a îmbunătățit sănătatea, sau despre orice alte schimbări din viața dvs. Răspundeți la orice întrebare cât mai exact posibil. Dacă vi se cere să încărcați copii ale documentelor în jurnalul de UC, ca pașaportul, contractul de închiriere, o fotografie cu tine în fața casei tale, statementuri bancare, faceți ceea ce vă cer. Încercați să aduceți dovezi, de exemplu, o scrisoare de la medicul dvs. care confirmă că starea de sănătate nu s-a schimbat, sau o factură care arată numele și adresa partenerului dvs. pentru a dovedi că nu locuiește cu dvs.
2) Dacă însă, în urma verificărilor, ești suspectat de fraudă, iată la ce te poți aștepta:
În primul rând vei fi notificat că asupra ta este în desfășurare o investigație oficială. Aceasta ar putea fi condusă de către DWP(Department of Work and Pensions ), HMRC, consiliul local sau altă agenție guvernamentală. Puterile lor sunt extinse și poți fi pus sub supraveghere, pot obține copii ale extraselor tale bancare și pot lua legătura să discute cu cunoscuți și apropiați de-ai tăi. Este posibil să fii eliberat sub investigație în timp ce aceștia adună mai multe dovezi împotriva ta. Durata investigațiilor poliției poate fi cât de lungă doresc ei în acest stagiu. Ca parte a investigației, este posibil să fii vizitat de Ofițeri de Investigație a Fraudelor.
!!!Dacă ți se cere să te prezinți la un ” interview under caution“, nu ignora scrisoarea de invitație la interviu și ar fi cazul să iei legatura cu Citizens Advice sau să găsești un avocat. Interview under caution nu se desfășoară după o procedură standard, dar în cadrul lui vei fi înregistrat și orice vei spune poate fi folosit ca probă împotriva ta. Ai dreptul la reprezentare legală și este esențial să soliciți unui avocat specializat în frauda de beneficii să te însoțească.
Ce ai de făcut în situația asta:
-Confirmă primirea notificării și cooperează cu investigația. Dacă nu faci asta agravezi situația.
-Dacă știi că ai comis fapta respectivă și ai văzut dovezile pe care le au, admite totul și acceptă un plan de rambursare al banilor încasați nejustificat prin înșelătorie/ minciună, omisiune sau falsuri.
Dacă crezi că ești suspectat pe nedrept și DWP să fi interpretat greșit situația ta, ceea ce a condus la acuzație, strânge dovezi pentru a-ți demonstra dreptul tău corect la beneficii. Consultă un specialist în beneficii sau un avocat cu experiență în cazurile de benefit fraud pentru a te asigura că drepturile tale sunt protejate. E o idee bună să verifici ce se poate întâmpla pe GOV.UK și să-ți notezi întrebările pe care le ai.
Investigatorii vor examina claimul, circumstanțele tale, dovezile tale și informațiile adunate de ei pentru a determina dacă ai comis fraudă privind beneficiile.
Dacă ești găsit nevinovat: Deși ai demonstrat că nu ești vinovat, va trebui să susții că ai avut dreptul la tot ceea ce ai solicitat și că nu trebuie să returnezi nimic. Acest proces se numește ‘challenging an overpayment‘. Este un proces separat de cel în care ai demonstrat că nu ai comis fraudă privind beneficiile – trebuie să îl urmezi, altfel ți se va cere să faci rambursări. Întreabă-ți consilierul sau avocatul ce să faci sau verifică sfaturile privind contestarea unei decizii referitoare la beneficii
Dacă ești găsit vinovat că ai comis sau ai încercat să comiți fraudă:
-va trebui să plătești banii primiți necuvenit -poți fi dus în instanță sau ți se poate cere să plătești o amendă (între £350 și £5,000) funcție de gravitatea fraudei -beneficiile tale pot fi reduse sau stopate.
Urmărirea penală pentru fraudă în privința beneficiilor: dacă investigatorii consideră că există suficiente dovezi pentru a te condamna pentru fraudă de beneficii, vei fi acuzat oficial. Când problema este considerată gravă, vei primi o citație pentru a te prezenta la tribunal la o anumită dată. Va avea loc o audiere, în timpul căreia vor fi prezentate dovezi. Penalitățile pentru fraudă de beneficii pot fi severe, iar condamnările pot duce la o sentință la închisoare și la o penalitate financiară. Banii primiți incorect pot fi recuperați în baza Proceeds of Crime Act și se poate ajunge și la confiscarea bunurilor tale. Beneficiile tale vor fi, de asemenea, reduse sau suspendate pentru o perioadă de până la trei ani.
Aceste consecințe pot fi devastatoare, atât pentru tine, cât și pentru familia ta. Consilierul/ avocatul tău te poate sfătui, funcție de gravitatea fraudei, dacă ți se va cere să alegi între a plăti o amendă sau a fi urmărit penal conform criminal law. Mai poți cere ajutorul unui consilier de la Citizens Advice să verifice dacă suma de bani care îți este imputată ca fiind plătită nejustificat este corectă sau să te sfătuiască cum să eviți datoriile în cazul în care vei primi mai puțini bani din beneficii.
Dacă suspectezi o fraudă în legătură cu student finance, Financial Crime Prevention Unit din cadrul SLC are responsabilitatea operațională pentru gestionarea suspiciunilor de fraudă raportate. Poți să:
Completezi formularul REPORT A FRAUD CONCERNși îl trimiți la Financial Crime Prevention Unit, Student Loans Company Ltd, 100 Bothwell Street, Glasgow G2 7JD sau să trimiți un e-mail la Investigations@slc.co.uk. Formularul poate fi descărcat de pe www.Gov.UK/SLC;
Suni la linia dedicată: 0300 100 0059 sau +44 141 243 3427 dacă suni din străinătate. (luni până vineri, între orele 9:00 și 17:30)
Scrii un e-mail către Financial Crime Prevention Unit, Student Loans Company Ltd, 100 Bothwell Street, Glasgow G2 7JD, Investigations@slc.co.uk.
Ce fel de suspiciuni de fraudă pot fi raportate: persoane, furnizori de educație, terțe părți despre care suspectezi că solicită sau primesc student finance la care nu au dreptul, persoane despre care suspectezi că evită activ rambursarea împrumutului pentru studenți. Câteva exemple:
(a) Cineva care a obținut student finance în mod fraudulos. (b) Cineva care te-a rugat să colaborezi cu el pentru a trimite informații false către SLC pentru a obține finanțare suplimentară pentru studenți. (c) Cineva care a furnizat informații false despre circumstanțele sale personale cu scopul de a obține student finance în mod fraudulos. (d) Cineva care a plecat în străinătate și despre care crezi că evită rambursarea împrumutului pentru studenți. (e) Un furnizor de învățământ superior( Higher Education Provider) despre care crezi că acționează în mod necinstit.
Raportarea va fi evaluată de către Financial Crime Prevention Unit pentru a determina ce acțiuni inițiale sau investigații suplimentare, dacă este cazul, trebuie luate. În funcție de situație:
Vei primi o confirmare că suspiciunea ta a fost înregistrată de SLC.
Vei fi informat despre persoana din cadrul SLC care se ocupă de cazul tău și cum poți să o contactezi.
Vei fi informat dacă este necesară asistență suplimentară sau informații suplimentare din partea ta.
Este posibil ca suspiciunea:
Să poată fi rezolvată fără a fi nevoie de investigații suplimentare; sau
Să necesite investigații suplimentare de către Financial Crime Prevention Unit al SLC sau de către alte echipe specializate din cadrul SLC; sau
Să fie trimisă către Poliție sau o altă agenție externă pentru investigații suplimentare.
Dacă suspectezi că un student advisor este implicat în activități frauduloase, poți să raportezi acest lucru la:
Student Loans Company (SLC): Poți raporta suspiciuni de fraudă către SLC utilizând formularul online și îndrumările lor. Ei încurajează membrii publicului să raporteze cât mai curând posibil suspiciunile de fraudă.
Action Fraud: Action Fraud este centrul național de raportare a fraudelor și criminalității cibernetice din UK. Poți raporta frauda unui student advisor la Action Fraud online sau apelând 0300 123 2040. Ei au o echipă dedicată pentru gestionarea rapoartelor de fraudă și oferă îndrumare și suport.
National Fraud & Cyber Crime Reporting Centre: Acest centru este responsabil pentru primirea și investigarea rapoartelor de fraudă și criminalitate cibernetică. Poți raporta frauda unui consilier pentru studenți online sau apelând 0300 123 2040.
Dacă, din orice motiv, nu ești mulțumit de modul în care a fost gestionată suspiciunea ta, poți să adresezi o plângere prin e-mail la customer_complaints@slc.co.uk.
Guvernul a anunțat măsuri severe împotriva fraudei și înșelătoriilor în UK, care au ajuns la cote alarmante, cu acțiuni și strategii care, spune Prim-ministrul Rishi Sunak. vor bloca scam-urile și înșelătoriile „la sursă”.
Până se luptă guvernul cu înșelătoriile și fraudele, feriți-vă voi singuri de scamul de zi cu zi:
– oferte de angajare dubioase, de la „angajatori” fake, care nu au nume/conturi reale, nu ofera detaliile concrete si discuta doar in privat
– oferte de inchirieri fake
– propuneri de împrumuturi/vouchere/premii/moșteniri/ aplicații care plătesc
-cereri disperate de ajutor de la “mămici “ cu enshpe copii, persoane blocate sau abandonate, milogi care pretind ca dorm pe banca pana la salariu, bolnavi de boli incurabile fără vreun document justificativ.
– oferte de acte și servicii: permise, documente de identitate, rezidente, nino, conturi uber/deliveroo, mot, asigurari.
VERIFICATI DE FIECARE DATA CU CINE VORBITI, FACETI SEARCH PE NET DUPA NUME/POSTARE, NU DATI DATE PERSONALE.
Și pentru ca de obicei chestiile oficiale plictisesc și nu-s citite, revenind la guvern și lupta lui împotriva înșelătoriilor, o să enumar doar câteva dintre măsurile avute în vedere:
– Întârzierea procesării plății: băncilor li se va permite să întârzie procesarea plăților pentru mai mult timp, astfel încât plățile suspecte să poată fi investigate.
– Interzicerea apelurilor la rece și a mesajelor de înșelătorie Apelurile la rece pentru a vinde produse financiare vor fi interzise în încercarea de a împiedica escrocii să înșele oamenii telefonic, păcălindu-i să trimită bani sau date personale. Apelurile la rece despre produsele de pensii sunt deja interzise și această nouă regulă ar acoperi apelurile care vând orice produs financiar, inclusiv asigurări și scheme de criptomonede. Oricine primește un astfel de apel trebuie să închidă și să raporteze numărul.
-Guvernul intenționează să colaboreze cu Ofcom pentru a utiliza noi tehnologii pentru a limita și mai mult falsificarea numerelor, astfel încât escrocii să nu mai imite numerele de telefon legitime din Regatul Unit.
„Spoofing” este folosit de escroci pentru a păcăli victimele să creadă că sunt contactate de un apelant de încredere, cum ar fi banca lor, pentru a le convinge să transmită detalii personale care le vor permite escrocilor să le fure banii.
-Există planuri pentru înlocuirea Action Fraud – actualul centru de raportare a fraudelor din Marea Britanie – cu un sistem de ultimă generație pentru ca victimele să raporteze poliției fraudele, furtul de identitate și infracțiunile cibernetice, oferind o cale mai simplă pentru raportarea fraudei online, cu timpi de așteptare redusi și un portal online care să permită victimelor să primească actualizări în timp util cu privire la progresul cazului lor, iar informațiile vor fi partajate rapid cu forțele de ordine.
De asemenea, va fi lansată o nouă Echipă Națională de Fraude cu peste 400 de noi anchetatori specialiști, făcând frauda o prioritate pentru poliție.
Mă tot țin de ceva timp să vă aduc în atenție niște treburi, pentru că nu-i postare de la Dumnezeu la care să nu apară minim câte o persoană (și mulți alții care fac galerie și dau cu like) care sare iritată cu veșnicul „ lăsați și pe alții sa mănânce gratis, că nu le dați din buzunarul vostru” și care încurajează apelarea la minciună și falsuri pentru a primi beneficii. Pai ia să vorbim despre cele 3 aspecte:
1)ÎNCURAJAREA ȘI COMPLICITATEA LA FRAUDAREA SISTEMULUI DE BENEFICII
Când vă mai bate gându’ să îndemnați și să încurajați accesul și fraudarea sistemului de beneficii și vă apucă „bunătatea sufletească” să „ajutați” pe alții, reflectați la chestia asta: încurajarea și complicitatea la fraudarea sistemului de beneficii sunt infracțiuni și sunteți pasibili de urmărire penală. ( „The person concerned assisted or encouraged others to commit offences“).
Situații în care un caz este deferit la CPS (The Crown Prosecution Service) în urma unei anchete penale de către DWP(FES și SFIS) și HMRC împreună cu autoritățile locale:
-S-au folosit identități sau detalii personale false -Au fost utilizate documente false sau falsificate; -Documentele oficiale au fost modificate sau falsificate; -Persoana în cauză a ocupat o poziție de încredere; –Persoana în cauză a asistat sau a încurajat pe alții să comită infracțiuni; -Există dovezi de premeditare sau fraudă organizată;
-Plățile UC de recuperat, așa cum au fost decise de factorul de decizie (inclusiv Housing Benefit și Council Tax Benefit și tax credite ) sunt de 5.000 de lire sau peste. -Persoana în cauză a fost anterior condamnată pentru fraudă de beneficii sau a primit o pedeapsă pentru fraudă de beneficii; -Oferta unei pedepse administrative nu este acceptată
E inutil să menționez de cate ori nu apar astea în postarile de pe grupurile de UC.
2) “Nu le dați din buzunarul vostru” : Universal Credit este un beneficiu contributiv, la care aveți acces dacă ați contribuit la sistemul de asigurărisociale din Uk. Părerea generală ca UC e un săcotei cu bani în care bagi mâna și iei după plac, abia venit sau fără să fi muncit, e falsă. La sistemul de asigurari sociale contribuie toată lumea care muncește legal și beneficiază doar când sunt în nevoie: când rămân fără muncă temporar sau când au venituri mici sub limita de subzistență. Dacă te tragi pe coor și muncești la negru sau n-ai muncit în viața ta în Uk și n-a intrat un chior din banii tăi la contribuția pt nino, din ce vrei benefit?
3) Mentalitatea asta să „lăsați și pe alții să mănânce” care induce ideea că UC e o pomană, halim toți. Oameni care ajung să plătească pe alții să le mânărească hârtii ( contracte false de casa, payslipuri si sick notes false) ca să „mănânce” și ei. Văd că se ignoră deliberat ce înseamnă Universal Credit și pentru cine e conceput: e o formă de ajutor, un supliment pentru cei cu venituri mici sau fără venituri din motive ca boala, maternitatea, concedierea, etc. NU E UN MOD DE VIATA! Nu vine la pachet cu salariul, nici cu rezidența, mai rău, cu COA, cum cred unii. Nu e un bonus și nici o metodă de strâns bani, sau cum povestea un coleg, de subvenționat vacanțe în Dubai.
În concluzie: ăștia care mai săriți cu „nu le dați de la voi”, dacă sunteți așa darnici, dați-le de la voi din cont, să vedeți cum e. Nu din al altora.
Aveți grijă ce vorbiți, la ce îndemnați sau mai bine, țineți-vă părerile și îndemnurile pentru voi.
* Material de citit cand va plictisiti seara la culcare si vreti sa va largiti orizonturile cunoasterii : Prosecuting Welfare and Health Fraud Cases (Prosecution guidance)
Ghid anti-frauda pentru cazurile cand se foloseste numele HMRC cu exemple si sfaturi exacte:
1. Emailuri precum ca aveti de recuperat bani de la HMRC – phishing
CUM FUNCTIONEAZA SCHEMA:
Infractorii cumpara sau gasesc pe net bazele de date cu adresele de email, iar mai apoi va trimit un mesaj care pare sa fie de la HMRC folosind limbajul oficial, logo-ul Guvernului sau al HMRC, adresa lor de email contine cuvinte ca hmrc, gov, sau chiar paypal etc.
Textul contine o suma exacta pe care “o aveti de recuperat” scopul fiind:
– sa va fure datele personale, ulterior sa le foloseasca in alte fraude;
– sa va fure datele bancare/numarul cardului bancar si sa va goleasca contul;
– sa introduca prin intermediul unui link sau atasament la email – un virus pe computer/telefon care ulterior va inregistra toate actiunile si va fura parolele de acces la online banking, numarul cardului si alte date. Apropo atasamentul poate arata ca un document cu denumirea TAX NOTICE, P45-FORM etc;
– sa va convinga sa trimiteti o suma “minora” de bani pentru a putea incepe procesul de asa zisa “recuperare” a unei sume mult mai mari.
Atrageti atentia la adresa site-ului unde se afla acel “formular”. Puteti vedea ca este o adresa dubioasa cu toate ca stilul formularului e copiat de pe site-urile guvernamentale.
DE RETINUT: Formularele HMRC autentice sunt gazduite DOAR pe domenii gov.uk si asa cum am mai spus nu vor cere cuvinte secrete sau datele cardului pentru a putea recupera o suma “imaginara”.
Mai exista posibilitatea sa ajungeti pe o pagina de “pregatire” pentru a va castiga increderea si mai mult, unde puteti vedea din nou acelasi stil oficial – culorile, textul, logo-urile pentru a va crea perceptia ca sunteti pe un site al Guvernului, cu toate ca totul este un mare FALS.
CUM TREBUIE SA ACTIONATI?
Daca vi s-a intamplat sa primiti asemenea email si deja l-ati deschis in primul rand nu raspundeti, nu treceti pe butoanele sau link-urile din emailuri si nu descarcati nici un atasament.
Unicul lucru pe care il puteti face este sa il faceti forward catre departamentul anti frauda al HMRC la adresa:
phishing@hmrc.gov.uk dupa care sa il stergeti din casuta postala.
De asemenea ar trebui sa aveti instalat pe computer si telefon un soft antivirus licentiat cu care sa faceti o scanare completa dupa ce ati interactionat cu emailul. Puteti instala Norton, Avast sau Malwarebytes.
Fiti atenti daca se cere sa descarcati atasamentul sau sa treceti pe link pentru a va “informa despre o notificare importanta si urgenta” – tax notice, reference notice si altele. De regula este la fel o incercare de frauda.
2. Texte (SMS-uri) false de la HMRC
Uneori si numerele de telefoane pot nimeri in bazele de date ale infractorilor iar numarul celui care trimite este ascuns si inlocuit cu cuvintele HMRC, HMRCUK, GOVUK, etc. In mesaj se contine fie o amenintare de a face o actiune urgent (de a trece pe link, de a suna la un numar sau altceva) in caz contrar veti fi arestat pentru ca aveti datorii la taxe, fie se indica ca aveti de recuperat o suma importanta.
Linkurile din mesaj la fel duc catre site-uri false care vor colecta informatia sau va vor fura banii munciti cu greu.
HMRC intr-adevar uneori trimite mesaje text pentru informare, dar nu cere sa treceti pe linkuri dubioase sau sa trimiteti informatie personala sau financiara sau sa promita recuperarea de bani si niciodata de pe numere de telefon mobil.
Nu treceti niciodata pe asemenea linkuri, nu sunati pe numerele afisate, iar mesajul il puteti forwarda la numarul anti frauda al HMRC – 60599 sau pe email: phishing@hmrc.gov.uk dupa care il stergeti imediat.
3. Apeluri telefonice si mesaje vocale suspecte
Acestea se realizeaza fie automat cu o inregistrare audio, fie sunt efectuate direct de catre infractori avand urmatorul continut :
– Aveti un mandat de arest pentru datorii la taxe si Dvs sau avocatul trebuie sa actionati imediat si urgent altfel veti avea “probleme” (se bazeaza pe frica)
– Aveti de recuperat o suma bunicica din taxe si trebuie sa actionati urgent pentru a nu se anula (se bazeaza pe lacomie)
Numerele de pe care suna infractorii variaza, pentru ca ei si le schimba frecvent, dar daca sunteti apelat nu sunati inapoi si evitati sa urmati instructiunile pe care le dau (de felul tastati 1, 2, etc) sau sa oferiti informatii personale/bancare.
