Category Archives: De la mine pentru voi

Cum afli ce informații are poliția din UK despre tine

Dacă ai locuit în UK și vrei să afli ce informații are poliția despre tine, poți cere o copie a acestor informații.

Această cerere se numește Subject Access Request (SAR).

Ai acest drept să ceri o copie a datelor pe care poliția le are despre tine și poți face această solicitare chiar dacă ai plecat din UK și acum locuiești în altă țară. Informațiile provin de la forțele de poliție din Anglia, Țara Galilor, Guernsey, Jersey și Isle of Man, precum și de la British Transport Police.

Pentru informațiile deținute de poliție în Anglia și Țara Galilor, trebuie să contactezi ACRO – Criminal Records Office aici ▶ ACRO – Subject Access Request

Este gratuit.

Pentru Scoția, le soliciți aici ▶ Get a copy of your police records

Pentru Irlanda de Nord, trebuie contactat Police Service of Northern Ireland (PSNI), aici ▶ https://www.psni.police.uk/request/subject-access-request

Dacă vrei informații despre un dosar în instanță

–pentru informații deținute de instanțe și tribunale, HM Courts and Tribunals Service (HMCTS), poți cere Subject Access Request și să primești o copie, la:

Disclosure Team
Post point 10.24
102 Petty France
London SW1H 9AJ

Email: data.access@justice.gov.uk

Dacă vrei să afli ce informații sunt înregistrate despre tine, din perioada în care ai fost sau ești în închisoare, contactează:

Branston Registry
Building 16, S & T Store
Burton Road
Branston
Burton-on-Trent Staffordshire DE14 3EG

Dacă informația pe care o cauți este legată de un anumit dosar de instanță sau tribunal, trebuie contactată instanța sau tribunalul relevant.

-la Crown Prosecution Service (CPS) – pentru informațiile pe care le deține CPS poți cere Right of Access Request, aici ▶ CPS – Right of Access Request

Cererea poate fi trimisă către Information Access Team: Email: IAT@cps.gov.uk

– la HM Prison Service – dacă ai fost în închisoare sau ai avut contact cu HM Prison and Probation Service (HMPPS) și vrei informațiile păstrate despre tine, poți cere Subject Access Request aici ▶ Request personal information from the Ministry of Justice

Nu folosi acest serviciu pentru a solicita informații sau documente de la instanțe sau tribunale (HMCTS), este foarte probabil ca cererea să fie respinsă. Dacă informațiile de care ai nevoie sunt cele înregistrate în timpul unui proces în instanță sau al unei proceduri în fața unui tribunal, trebuie să contactezi instanța sau tribunalul relevant. Aceștia îți pot explica ce trebuie să faci.

Sursa: GOV.UK – Your rights and the law – Get a copy of your police records

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Cum să verifici dacă ești plătit corect

Salariul minim național (National Minimum Wage) și salariul național de subzistență (National Living Wage) au crescut la 1 aprilie 2026: pentru cei de 21 de ani și peste – £12,71 pe oră (National Living Wage); 18–20 de ani – £10,85 pe oră; sub 18 ani – £8,00 pe oră; ucenici (apprentices) – £8,00 pe oră.

Nu contează dacă lucrezi cu full time, cu normă parțială sau temporar. Angajatorul trebuie să îți plătească salariul orar corect pentru vârsta ta. Este o obligație legală.

Ca să vezi dacă ești plătit corect, folosește acest calculator online ▶ National Minimum Wage and Living Wage calculator for workers

Pentru situația în care nu ai fost plătit corect, poți raporta anonim angajatorul, chiar dacă nu mai lucrezi pentru el, aici ▶ Pay and work rights complaint

Sursa: GOV.UK –Campain The National Minimum Wage and National Living Wage

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

e-Sănătatea Mea – acces online la serviciile medicale din România

Incepand cu 1 septembrie, pacienții din România vor avea acces la dosarul medical personal prin “E-Sanatatea Mea”, portalul digital național de sănătate din România, dezvoltat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) ca parte a platformei PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor Sociale de Sănătate).

Legea a fost promulgată la data de 20 iulie 2026, iar platforma va funcționa ca un „portofel digital de sănătate” pentru aproximativ 20 de milioane de utilizatori potențiali.

Prin această platformă, pacienții vor putea:

-Consulta istoricul medical, rețetele electronice, biletele de trimitere și scrisorile medicale.

-Vizualiza serviciile medicale decontate și informații despre dispozitivele utilizate.

-face programări online la medici și specialişti aflați în contract cu CNAS.

Portalul va include 12 module, printre care: “Pachetul meu”, care va contine istoricul medical, modulul de retete medicale, cu istoricul eliberarii acestora, modulul “Starea Mea”, modulul cu istoricul decontari, unde pacientul va putea vizualiza toate consultatiile, investigatiile si serviciile medicale de care a beneficiat din partea CNAS, modulul “Nu esti singur”, unde pacientul va putea afla raspunsurile la cele mai importante intrebari pe care le are. Acestora li se alatura un modul pentru furnizorii de servicii medicale.

Formularele medicale vor fi disponibile in format digital: “Pentru prima data pacientul gaseste intr-un loc toate serviciile de care poate beneficia. (…) De la 1 septembrie pacientul va putea sa beneficieze de formulare medicale digitale. (…) Pacientul va pleca de la medicul de familie cu trei bilete de trimitere. (…) Nu va mai pleca cu ele in buzunar pentru ca le va gasi in acest portal ‘E-Sanatatea Mea’. Ele sunt aici, le poate descarca sau le poate vizualiza. (…) In momentul in care se va prezenta la medicul din ambulatoriu de specialitate nu ii va arata nimic, pentru ca acesta va intra in noul SIUI, va introduce datele personale ale pacientului, va deschide fisa si va vizualiza biletul de trimitere”.

Utilizarea platformei va fi optionala.

“Este creata ca un instrument alternativ, la indemana celor care stiu sa foloseasca cel putin WhatsApp-ul. Cine stie sa foloseasca WhatsApp-ul va sti sa foloseasca ‘E-Sanatatea Mea’. Stiu ca o sa ma intrebati despre bunica, strabunica de la tara care nu are acces la internet. Desigur, va putea sa mearga la doctorul de familie sau (…) poate sa apeleze la nepot sau la nepoata, la vecini, care din propriile platforme pot sa o programeze si pe bunica pentru o consultatie, sau ramane metoda clasica prin telefon. (…) PIAS, aceasta noua platforma informatica, va fi ceea ce trebuie si nu vom repeta greselile trecutului”, a sustinut seful CNAS, Horatiu Moldovan.

Ce se intampla cu cardul de sanatate

Conform sefului CNAS, incepand cu 1 septembrie, pacientii vor putea sa “scape” de cardul de sanatate, dupa ce isi vor ridica noua carte electronica de identitate.

“Putem sa scapam de cardul de sanatate. Mergem la Evidenta Populatiei si ne schimbam buletinul si luam noua carte electronica de identitate care devine si card de sanatate. Sa ne intelegem – nu stocheaza nicio informatie nici pentru componenta de sanatate, nici pentru cealalta componenta, decat o semnatura digitala si cateva facilitati care permit comunicarea cu Evidenta Populatiei”, a mai indicat Horatiu Moldovan

Cardul de sanatate va putea fi utilizat in paralel cu cartea electronica de identitate o perioada.

Sursa: Platforma “E-Sanatatea Mea” devine accesibila din septembrie pentru pacienti / CNAS

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Pentru cei care vor să vină la muncă în UK – site oficial pentru găsirea unui job

Ca să le fie de ajutor celor care vor să vină să muncească în UK și să nu cadă victime promisiunilor și escrocheriilor cu locuri de muncă sau abuzurilor, guvernul britanic a lansat un site oficial cu locuri de muncă care permite persoanelor din orice țară să caute joburi și să aplice direct pentru ele.

Platforma jobs.service.gov.uk oferă un mod simplu și oficial prin care persoanele din străinătate pot găsi locuri de muncă și pot afla informațiile de care au nevoie pentru a lucra în UK.

Poți căuta locuri de muncă introducând meseria sau domeniul care te interesează. Site-ul afișează posturile disponibile care se potrivesc cu ceea ce cauți, iar dacă găsești unul potrivit, poți trimite cererea de angajare direct prin platformă.

Pe lângă anunțurile de angajare, site-ul te ajută și să afli dacă ai nevoie de viză pentru a putea lucra legal în UK. Astfel, poți verifica cerințele privind dreptul de muncă înainte de a lua decizia de a te muta în Marea Britanie.

Platforma jobs.service.gov.uk face parte din noul serviciu guvernamental Jobs and Careers și este încă în fază de testare. Primele teste (“test and learn”) au început în aprilie 2025, în Wakefield, iar în septembrie 2025 guvernul a început să testeze noul serviciu digital cu utilizatori reali. Site-ul este disponibil public, însă momentan este în versiune experimentală, urmând ca serviciul complet să fie lansat în octombrie 2026.

Sursa: GOV.UK – Work Hub – Find a job

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Dacă le apreciezi munca, le poți face cinste cu o cafea sau mai multe https://buymeacoffee.com/romaniinanglia

Cum să îți calculezi singur cât Student Finance poți primi

Ca să nu mai stați să întrebați pe grupuri câtă finanțare pentru studii puteți primi, guvernul a pus la dispoziție un calculator gratuit, pentru a estima cât ai putea primi în fiecare an pentru pentru taxa de studiu, maintenance loan (cheltuielile de trai) și alte forme de sprijin dacă ai venituri mici, ai o dizabilitate, ai copii sau studiezi un anumit tip de curs.

Acest calculator este pentru studenții care locuiesc în Anglia și care încep:

  • un nou curs universitar pentru care se acordă finanțare prin Student Finance, în anul academic 2025–2026 sau 2026–2027;
  • un curs sau un modul de nivel 4 până la nivelul 6 (și unele cursuri de nivel 7), care începe la 1 ianuarie 2027 sau după această dată.

Înainte de a începe, să ai pregătite informații despre:

–venitul anual al familiei tale, funcție de situația ta( veniturile părinților sau ale partenerului cu care locuiești). Dacă ai sub 25 de ani și depinzi financiar de părinți, se ia în calcul și venitul lor; dacă ai peste 25 de ani, venitul părinților nu mai contează, dar poate conta venitul partenerului cu care locuiești. Dacă ai sub 25 de ani, dar te întreții singur de cel puțin 3 ani, ești căsătorit(ă), ai fost în îngrijirea autorității locale sau nu mai ai legătură cu părinții de peste un an, venitul părinților poate să nu fie luat în calcul. Pentru cursurile care încep înainte de 1 ianuarie 2027, venitul folosit pentru anul academic 2026–2027 este cel din anul fiscal 2024–2025; pentru cursurile care încep între 1 ianuarie și 31 iulie 2027, se folosește tot venitul din 2024–2025

-trebuie să știi dacă acel curs este cu frecvență completă (full-time) sau cu frecvență redusă (part-time) și câte credite valorează. Dacă studiezi part-time, trebuie să știi atât câte credite valorează cursul dacă ar fi studiat full-time, cât și câte credite vei studia efectiv. Un an de studiu full-time pentru o diplomă de licență (undergraduate degree) valorează, de obicei, 120 de credite.

Nu poți folosi acest calculator dacă studiezi un modul care valorează mai puțin de 30 de credite.

Calculează cât ai putea primi, aici ▶ Check how much student finance you could get

*Regulile pentru calcularea venitului le găsiți aici:

-pentru cursuri care încep înainte de 1 ianuarie 2027 regulile sunt acestea https://www.gov.uk/apply-for-student-finance/household-income

-pentru cursuri care încep după 1 ianuarie 2027 se aplică regulile de aici https://www.gov.uk/apply-for-student-finance-lifelong-learning-entitlement/household-income

Dacă ești student în Scoția, ai calculator aici https://www.studentinformation.gov.scot/help/calculator-introduction

Pentru cei din Wales, aici https://www.studentfinancewales.co.uk/further-education-calculator/

Pentru cei din Irlanda de nord, aici https://www.studentfinanceni.co.uk/student-finance-explained/before-you-apply/understanding-your-living-costs/

Sursa: GOV.UK – Check how much student finance you could get

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Consultații online cu specialiști prin Online NHS Trust

Serviciul NHS Online, care va oferi online îngrijire medicală de specialitate prin NHS App și consultații video, permițând pacienților să intre în legătură online cu medici specialiști din întreaga Anglie, a fost înființat oficial sub numele Online NHS Trust și va fi lansat în 2027.

Nu va trebui să descarci o aplicație nouă, totul se face prin NHS App: vei putea vorbi online cu medici specialiști, primești recomandări despre problema ta medicală, dacă specialistul decide că ai nevoie de analize, tratamente sau proceduri, acestea se vor organiza prin NHS App, inclusiv la locații apropiate de casă sau de locul de muncă, acolo unde există disponibilitate. Dacă medicul consideră că ai nevoie de medicamente, îți poate emite o rețetă electronică, iar tu o ridici de la farmacia ta obișnuită.

Inițial varianta de consult online va fi doar pentru glaucom, cataractă și alte probleme ale retinei; boli inflamatorii intestinale; anemia provocată de lipsa fierului; problemele prostatei; menopauza și problemele legate de menstruație.

Pe viitor vor fi adăugate și alte afecțiuni, dar numai cele care pot fi gestionate în siguranță online, total sau parțial.

Online NHS Trust nu este o alternativă de tip „intri direct în NHS App și cauți un specialist”, așa că pacientul tot trebuie să treacă pe la GP, pentru că mecanismul urmărit de NHS nu este să elimine acest pas și nu este gândit ca un acces direct al pacientului la specialiști, ci ca o altă cale de trimitere către specialist după evaluarea inițială. În principiu, lucrurile vor funcționa cam așa:

-Pacientul merge la GP
-GP-ul decide că este nevoie să ajungi la specialist.
-Dacă problema ta poate fi tratată online, GP-ul îți poate propune Online NHS Trust, în loc să facă referral către un serviciu local de specialitate cu lista de așteptare.
-NHS te repartizează unui specialist disponibil din orice parte a Angliei
-Dacă este nevoie de investigații fizice, proceduri sau intervenții, acestea se fac prin servicii NHS locale.

Dacă alegi această opțiune, vei primi acces prin NHS App, unde vei putea vedea ce ai de făcut și vei primi notificări atunci când este nevoie de o acțiune din partea ta, cum ar fi să să răspunzi la întrebări despre simptomele tale sau despre cum a evoluat starea ta de sănătate.

Medicul îți vede răspunsurile, analizele și istoricul medical și stabilește următorii pași: o consultație online, recomandări, analize suplimentare, iar dacă este nevoie de operație sau de un consult fizic, vei fi programat să mergi la un spital sau centru NHS din zona ta. Online NHS nu înlocuiește consultațiile față în față dacă se impun.

Datele tale medicale rămân protejate

Informațiile tale nu vor fi văzute de persoane care nu au legătură cu îngrijirea ta. Vor avea acces doar cadrele medicale care trebuie să îți analizeze situația. Serviciul va folosi sistemele deja existente ale NHS, inclusiv NHS App și NHS login, care au reguli stricte pentru protecția datelor.

GP-ul tău va primi informațiile în continuare, la fel cum se întâmplă și acum după o consultație la specialist.

Online NHS Trust nu este obligatoriu. Dacă preferi consultațiile față în față, vei putea continua să folosești serviciile NHS obișnuite.

Pentru pacientul care deja are dificultăți să obțină o programare la GP, acest nou serviciu nu va schimba lucrurile cu nimic. Beneficiul ar trebui să apară după ce GP-ul a identificat nevoia de specialist, prin scurtarea timpului până la a ajunge să fie evaluat de un specialist. Motivul pentru care NHS îl introduce nu este accesul la GP, ci faptul că după trimiterea către specialist pacientul intră într-o listă de așteptare, funcție de zona în care locuiește și de capacitatea acelui serviciu. Online NHS Trust încearcă să folosească capacitatea specialiștilor la nivelul întregii Anglii și să mute o parte dintre consultațiile care nu necesită prezență fizică într-un sistem de consultații online.

NHS estimează că Online NHS Trust ar putea oferi până la 8,5 milioane de consultații și evaluări în primii trei ani.

Sursa: NHS – A new Online NHS Trust for specialist care

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Datele de contact ale echipelor Immigration Enforcement din UK

În Uk există 19 echipe Immigration Enforcement în diferite zone ale țării, care lucrează cu oamenii din comunitate și colaborează cu poliția, HMRC, autoritățile locale și alte instituții și organizații locale.

Immigration Compliance and Enforcement teams – ICE constituie partea din Home Office care se ocupă, la nivel local, de controlul și aplicarea regulilor de imigrație în interiorul UK. Ei verifică situațiile în care există probleme legate de statutul de imigrare , dacă sunt respectate regulile de imigrație și iau măsuri atunci când acestea sunt încălcate(arestări/deportări). De ex., fac verificări la locuințe sau la firme care angajează persoane fără drept de muncă. și pot urmări persoane despre care autoritățile consideră că nu au dreptul să rămână în UK, fac razii pentru a căuta persoane care se află ilegal în UK.

Nu trebuie confundate cu UK Visas and Immigration (UKVI), care se ocupă în principal de cererile pentru vize și statutul de imigrare. Immigration Enforcement se ocupă mai ales de verificarea și aplicarea regulilor după ce există o problemă.

Fiecare echipă Immigration Enforcement are un coordonator, care este persoana de contact pentru întrebările și solicitările legate de activitatea echipei.

Echipele Reporting and Offender Management (ROM) sunt echipele Home Office care se ocupă de persoanele care trebuie să se prezinte periodic la autoritățile de imigrație. Ele stabilesc și gestionează raportările, verifică dacă persoana se prezintă când trebuie și țin evidența informațiilor despre aceasta, cum ar fi adresa sau datele de contact.

Dacă o persoană nu se prezintă atunci când are această obligație, echipa poate lua măsurile prevăzute de regulile de imigrație. Termenul de „Offender Management” se referă la persoanele aflate sub controlul Home Office și care au obligații de raportare.

În caz că aveți nevoie, găsiți mai jos datele de contact și persoanele de contact desemnate ale ICE și ROM pentru regiunile de sud și de nord :

Immigration compliance and enforcement (ICE) and Reporting offender management (ROM) south region

Immigration Enforcement hotline : 0300 123 7000

Report an immigration crime

Crimestoppers: 0800 555111

Contact Crimestoppers

Central London

ICE lead: Alex Legg

PO Box 81506
London
EC3P 3ET

East of England

ICE lead: Cheryl Daldry

Unit 2
Franklin Court
Stannard Way
Bedford
MK44 3JZ

Custom House
Viewpoint Road
Felixstowe
Suffolk
IP11 3RF

North East London

ICE lead: Chris Fuchter

PO Box 81506
London
EC3P 3ET

Enterprise House
Ground floor
Stansted Airport
Essex
CM24 1SA

South Central

ICE lead: Matt Wilkinson

Eaton House
2nd Floor
581 Staines Road
Hounslow
Middlesex
TW4 5DL

Norman House
2nd Floor
Kettering Terrace
Portsmouth
PO2 7AE

West Point
Ebrington Street
Plymouth
PL4 9LT

South East

ICE lead: Tano Grima

Frontier House
7 Shorncliffe Road,
Folkestone
Kent
CT20 2SH

Ashdown House
Room 150
1st Floor
Gatwick Airport
West Sussex
RH6 0NP

South London

ICE lead: David Tripp

2nd Floor
2 Ruskin Square
Dingwall Road
Croydon
CRO 2WF

West London

ICE lead: Chris Edwards

Eaton House – 2nd Floor
581 Staines Road
Hounslow
Middlesex
TW4 5DL

ICE and ROM north region:

East Midlands

ICE lead: Doug Campbell

Pembroke House
East Midlands Airport
Pegasus Business Park
Castle Donington
East Midlands
DE74 2HN

Melbourne House
Etruria Office Village
Forge Lane
Etruria
Stoke on Trent
ST1 5RQ

Boston Police Station
Lincoln Lane
Boston
PE21 8QS

North East Yorkshire and Humberside

ICE lead: Theresa Gregory

Link House
Melbourne Street
Newcastle-Upon-Tyne
NE1 2JQ

Waterside Court 1
471 Kirkstall Road
Leeds
LS4 2QB

Vulcan House Steel (VHS)
Riverside Exchange
Sheffield
S3 8NU

North West

ICE lead: Alan Bushnell

The Capital
New Hall Place
Liverpool
L3 9PP

Unit 1-2, Dallas Court
South Langworthy Road
Salford
M50 2GF

Scotland and Northern Ireland

Scotland ICE lead: Brian Gillespie

Festival Court
200 Brand Street
Glasgow
G51 1DH

Northern Ireland ICE lead: Paul McHarron

Drumkeen House
1 Drumkeen Complex
Upper Galwally
BT8 6TB

Wales and West of England

ICE lead: Richard Johnson

General Buildings
31-33 Newport Road
Cardiff
CF24 0AB

E Block
Heol Pentrefelin
Morriston
Swansea
SA6 7HG

Unit D
Conference House
Portishead Office Park
Conference Avenue
BS20 7LZ

West Midlands

ICE lead: Matthew Foster

Sandford House
Homer Road
Solihull
West Midlands
B91 3QJ

Sursa: GOV.UK – Immigration Enforcement – Contact details for immigration compliance and enforcement teams

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Când comentariile/postările pe social media devin infracțiuni

Pe rețelele sociale, nu toate comentariile sunt considerate simple păreri sau sfaturi, atunci când conținutul lor sau scopul depășește limita legală. În UK, anumite tipuri de mesaje pot avea consecințe legale serioase atunci când încurajează, facilitează sau promovează activități ilegale, fraude, dezinformare sau impersonare.

Nu trebuie neapărat ca fapta ilegală să fie efectiv comisă pentru ca un comentariu/postare să fie sancționabil, legea se aplică și celor care o încurajează, o explică sau o promovează, sau transmit informații false cu potențial de prejudiciu, chiar și indirect. În funcție de conținut și intenție, astfel de comentarii pot intra sub incidența mai multor acte legislative penale și civile din UK.

Pun aici principalele încadrări legale relevante:

Incitare / încurajare la infracțiuni
Comentariile care explică, sugerează sau încurajează comiterea unor ilegalități se încadrează ca infracțiuni de încurajare sau asistare a unei infracțiuni, reglementate de Serious Crime Act 2007 și pot fi sancționate chiar dacă fapta nu are loc. Legea stabilește că o persoană comite infracțiune dacă „does an act capable of encouraging or assisting the commission of an offence” și „intends to encourage or assist its commission” (secțiunea 44). Asta înseamnă că simpla postare a unor instrucțiuni sau îndemnuri pentru activități ilegale poate fi suficientă. Exemple: comentarii de tip „pune-te mamă singură la UC”, „modifică statementurile bancare”, “aplică pentru șercod ca să ai drept de muncă” sau explicații despre cum se ocolește legea.

Fraudă și scam-uri online
Comentariile care promovează metode de fraudă, oferă „ghiduri” de scam, conținut online care creează aparențe înșelătoare pentru câștig, tentând oamenii să participe la activități ilegale, distribuirea de linkuri către scheme frauduloase intră sub incidența Fraud Act 2006. Legea prevede că există infracțiune atunci când cineva face o declarație falsă sau înșelătoare („false representation”) și urmărește un câștig sau să provoace pierderi altora (secțiunea 2). Exemple: „ îți rezolv actele la Home Office”, „fac benefituri cu 100% aprobare garantată” sau conturi care pretind servicii legale sau financiare inexistente.

Mesaje false sau manipulative (comunicări malițioase)
Postările și comentariile care induc în eroare, răspândirea deliberată de informații false, manipulative sau menite să provoace anxietate ori prejudiciu psihologic se încadrează la infracțiuni de comunicare, conform Malicious Communications Act 1988. Este infracțiune trimiterea unui mesaj „false” dacă scopul este „to cause distress or anxiety to the recipient” (secțiunea 1). Exemple: comuncări de tip „se opresc toate plățile mâine”, „guvernul nu te mai lasă să intri” sau alte informații false care induc frică.

Mesaje ilegale pe rețele publice (social media)
Utilizarea platformelor online pentru a transmite conținut ofensator, amenințător sau grav înșelător intră sub incidența Communications Act 2003. Legea stabilește că este infracțiune trimiterea printr-o rețea publică a unui mesaj „grossly offensive or of an indecent, obscene or menacing character” (secțiunea 127). Social media intră în această categorie, astfel că anumite tipuri de comentarii pot fi urmărite penal. Exemple: amenințări directe („o să vezi tu ce pățești”), insulte extreme, mesaje extrem de ofensatoare sau conținut care incită la violență, ură și intimidare în spațiul public online.

Dezinformare și conținut fals dăunător
Postările care conțin informații false cu intenția de a produce prejudicii sunt reglementate de Online Safety Act 2023. Asta acoperă situații de dezinformare periculoasă și conținut care produce efecte reale, când se transmit informații „knowing the information to be false” și cauzează “non-trivial psychological or physical harm to a likely audience”. Exemple: postări false despre proceduri legale care determină oamenii să ia decizii greșite, „sfaturi” false care afectează decizii legale sau care duc la pierderi financiare sau informații inventate despre instituții, pentru a manipula publicul.

Impersonare (avocați falși sau servicii false)
Când cineva pretinde că este avocat, immigration adviser, contabil sau specialist și oferă servicii inexistente, situația se încadrează în fraudă prin reprezentare falsă, sub Fraud Act 2006. Legea include în „representation” și identitatea sau calificările unei persoane, iar dacă acestea sunt false și folosite pentru câștig sau inducerea în eroare, aceasta este infracțiune. Exemple: conturi care spun „suntem avocați de imigrație UK” fără autorizație, persoane care cer bani pentru „apeluri la tribunal” inexistente sau „servicii garantate” la Home Office.

Harassment (hărțuire online)
Comentariile repetate, agresive, de intimidare, manipulare sau de presiune psihologică reprezintă harassment, reglementat de Protection from Harassment Act 1997. Legea interzice „a course of conduct which amounts to harassment… and which he knows or ought to know amounts to harassment” (secțiunea 1). Exemple: atacuri constante asupra unei persoane, mesaje repetate de intimidare sau campanii coordonate de presiune online.

Defăimare
Dacă postările conțin afirmații false care afectează reputația unei persoane sau instituții, acestea intră sub incidența Defamation Act 2013. O declarație este defăimătoare dacă „its publication has caused or is likely to cause serious harm to the reputation of the claimant” (secțiunea 1). Nu este infracțiune penală, dar poate duce la despăgubiri. Exemple: acuzații false că cineva este escroc fără dovezi, postări care distrug reputația unei firme sau distribuirea de informații neadevărate despre activitatea unei persoane.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Plata concediului medical în UK se schimbă din 6 aprilie 2026

Din 6 aprilie 2026, regulile pentru Statutory Sick Pay (SSP) se schimbă în UK, prin Employment Rights Act 2025. Perioada de așteptare de 3 zile și limita minimă de venit (Lower Earnings Limit) au fost eliminate.

SSP va fi plătit:

-din prima zi completă de concediu medical

-tuturor angajaților eligibili, inclusiv celor cu venituri mici

-la 80% din salariul săptămânal mediu sau £123.25 pe săptămână, oricare sumă este mai mică

Persoanele care înainte nu primeau SSP, deoarece câștigau sub limita minimă de venit, devin eligibile din 6 aprilie 2026, dacă concediul medical a început:

-pe sau după 22 septembrie 2025
-înainte de 21 septembrie 2025, dar s-au întors la muncă între 22 septembrie 2025 și 5 aprilie 2026

Nu vor primi SSP persoanele care au fost continuu în concediu medical dinainte de 21 septembrie 2025 până la 5 aprilie 2026, fără întrerupere. Acest lucru se aplică și oricărei absențe medicale legate care continuă după 6 aprilie 2026. Angajatul va redeveni eligibil pentru SSP doar după ce se întoarce la muncă timp de cel puțin 8 săptămâni.

„Waiting days” dispar din 6 aprilie 2026. SSP nu se va plăti retroactiv pentru zilele de așteptare de dinainte de această dată.

Angajații care primeau deja SSP înainte de 6 aprilie 2026 vor trece automat la noua rată. Cei care câștigă între £125 și £154.05 pe săptămână vor primi suma fixă de £123.25, dacă aceasta este mai avantajoasă decât 80% din salariul lor.

Pentru angajații care au fost deja în concediu medical înainte de 6 aprilie 2026 și au primit SSP, s-au întors la muncă și care reintră în concediu medical după din 4 sau 5 aprilie 2026, numărul zilelor eligibile pentru SSP depinde de durata absenței. Dacă aceasta durează:

-3 zile sau mai puțin — SSP se plătește doar pentru zilele eligibile de pe sau după 6 aprilie 2026

-4 zile sau mai mult — SSP se plătește pentru toate zilele eligibile începând din prima zi a noii absențe medicale

Angajații care primeau deja SSP înainte de 6 aprilie 2026 vor trece automat la noua rată SSP. Cei care câștigă între £125 și £154.05 pe săptămână și sunt încă în concediu medical la 6 aprilie 2026 vor primi suma fixă de £123.25 dacă aceasta este mai mare decât 80% din salariul lor mediu. Regula se aplică doar până când revin la muncă sau le expiră dreptul la SSP. Dacă intră din nou în concediu medical după ce s-au întors la muncă, vor primi 80% din venitul săptămânal mediu pentru noua absență.

Toți angajatorii trebuie să își revizuiască regulile privind absențele medicale, să verifice dacă furnizorul lor de payroll este pregătit și să informeze angajații despre schimbări.

Aici găsiți și un calculator de concedii medicale ➤ Calculate your employee’s statutory sick pay

Sursa: HMRC – Guidance – Sickness absences that start before and end on or after 6 April 2026

Publicat la 18 martie 2026

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

ETA se poate anula pentru datorii la NHS

Dacă ai deja ETA și ai datorii către NHS de cel puțin £500 pentru servicii medicale primite ca vizitator în UK, autorizația ta ETA poate fi anulată. Aceasta se întâmplă după ce NHS notifică oficial Secretary of State că nu ai plătit costurile datorate.

Poate această informație e relevantă pentru sutele de mămici care au născut în UK, nefiind rezidente și care au costuri considerabile de plătit, pentru care nu au făcut un plan de restituire. Mai ales pentru cele care s-au folosit de un certificat de aplicare (CoA) obținut pentru ca au aplicat la rezidență (chiar dacă nu întruneau condițiile de aplicare), ca să nu plăteasca facturile datorate nașterii în UK, ca overseas visitor, aplicație soldată cu refuz ulterior.
Așa cum se aprobă ETA, la fel se poate și anula.

Sursa: Immigration Rules Appendix Electronic Travel Authorisation – Appendix Electronic Travel Authorisation

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

UK va oferi între £10.000 – £40.000 per familie de azilanți refuzați, pentru a pleca de bunăvoie înapoi

Astăzi 5 martie, a fost publicat acel discurs privind reformele în domeniul imigrației susținut de Home Secretary Shabana Mahmood, la Institute for Public Policy Research din Londra.

E, și în acest discurs, destul de lung, ministrul de interne a evidențiat printre altele că numai anul trecut, au fost cheltuite £4 miliarde pentru cazarea celor care cer azil în UK, că au rămas 100.000 de persoane care trăiesc acum la costuri care pun presiune pe contribuabili, și că din acest motiv, vor testa modelul Danemarcei care a oferit stimulente financiare pentru întoarcerea voluntară a solicitanților de azil sau a persoanelor respinse, prin care 95% din ei au plecat voluntar.

Ca atare, a anunțat că guvernul britanic va testa un model asemănător, pentru familiile cărora li s-a respins cererea de azil, inclusiv pentru zecile de mii care nu au avut un motiv întemeiat să ceară azil în UK, și care doar și-au încercat norocul aici, oferindu-le o sumă de £10.000 pentru fiecare persoană și până la maxim £40.000 pentru fiecare familie, pentru a pleca de bunăvoie din UK.

Pentru context, o familie de 3 persoane cazată într-un hotel pentru solicitanți de azil costă până la £158.000 pe an. Așa că, dacă aceste stimulente vor da rezultate, ele vor aduce economii importante pentru contribuabili.

În cazul în se refuză plecarea voluntară, se va trece la îndepărtarea forțată pentru cei care pot fi returnați în siguranță în țara lor de origine.

Este în desfășurare consultarea privind cum trebuie realizată îndepărtarea familiilor cu copii, astfel încât să fie umană și eficientă; chiar dacă faptul că UK nu a aplicat reguli drastice pentru cei cu azilul respins, a stimulat în continuare nenumărate familii cu copii să traverseze cu bărcile spre UK.

Părinții din aceste familii care se pot întoarce în siguranță în țara lor de origine ar trebui să accepte plata stimulent, în loc să ajungă să fie înlăturați forțat.

Asta e oferta din discurs, e doar pentru azilanții refuzați, cei care vin cu bărcile la noroc și pomană din banul public din UK.

Update 10 martie 2026: Am rămas profund surprins să vad cum ajung aceste informații distorsionate pe social media, FB și TikTOK, de către creatori de conținut leșinați după vizualizări și trafic, unii complet iresponsabili, alții simpli analfabeți funcțional, care nu înțeleg un text citit, au văzut și ei titlurile la alții/ziare și au rostogolit știrea că se dau 40000 de lire celor care vor să plece definitiv din UK. Nope, nu se dau. Iar chestia asta cam intră la communications offences din Online Safety Act 2023, aplicabile din 31 ian 2024 -“false information intended to cause non-trivial harm”.

Sursa: Home Office – Home Secretary’s speech on immigration: 5 March 2026

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Accesul la schemele locale de asistență și ajutoare sociale

O mulțime de oameni trec la un moment dat prin situații dificile și ori nu au idee că există scheme locale gândite special ca sa ofere ajutor, pentru că nu le spune nimeni, ori nu știu cum să facă să ajungă la ele.

Așa că Expert Link, împreună cu National Expert Influencing Forum (NEIF) au realizat în toamna anului 2025 un raport de cercetare despre experiențele oamenilor în accesarea Schemelor Locale de Asistență Socială (inclusiv Discretionary Housing Payments și alte forme de sprijin de criză oferite de consiliile locale).

Raportul arată că mulți oameni nu știu de existența ajutoarelor locale decât după ce se confruntă cu o criză financiară sau când cineva le spune despre ele, că sprijinul este adesea greu de găsit, că e epuizant din punct de vedere emoțional în momentele de criză, dar că, atunci când funcționează, poate schimba cu adevărat viața.

Problemele întâmpinate de oameni

–Nu aflau de ajutoarele locale decât după ce treceau printr-o criză financiară sau când cineva le spunea despre ele. Unii credeau că odată ce primești ajutor de stat (ex. Universal Credit) nu mai există acces la alte fonduri locale suplimentare.
-Alții credeau că schemele sunt doar pentru „alți oameni” (fără adăpost, refugiați), nu și pentru ei.
-Majoritatea celor care au accesat sprijinul au ajuns la el datorită unei recomandări sau unei discuții cu o persoană de încredere (organizație caritabilă, food bank, housing officer).
-Cei fără o rețea de sprijin au avut dificultăți chiar și în a afla că există asemenea scheme de ajutor, pentru că nu sunt vizibile și la îndemână, și aflau de ele abia după un șoc financiar, ceea ce putea întârzia sprijinul, așa că problemele li s‑au agravat.
-Informațiile postate online sunt într-un limbaj birocratic sau tehnic, greu de înțeles pentru mulți, solicitanții își pierd încrederea, pentru că nu sunt siguri cum să își explice situația „corect”.
-Unii participanți nu aveau acces la internet sau competențe digitale, ceea ce i-a împiedicat să descopere singuri la ce sprijin s-ar putea încadra.
–Lipsa clarității privind criteriile de eligibilitate și tipurile de ajutor (de exemplu pentru chirie, energie sau o criză concretă) îi face nesiguri pe oameni, care nu înțeleg dacă se califică sau nu.
-Unii au presupus că schemele sunt doar pentru cazuri „extreme” și nu s‑au gândit să aplice.
–Informațiile contradictorii sau neclare primite de la funcționari sau diferite agenții le-au creat confuzie, frustrare și pierderea încrederii, ceea ce i-au făcut să renunțe.

Procesul de aplicare este confuz și complicat.
Formularele sunt lungi, intruzive și greu de înțeles, iar completarea lor este dificilă mai ales când oamenii sunt deja sub presiune.
Aplicațiile online au exclus sau au întârziat sprijinul pentru cei fără dispozitive (smartphone, laptop), acces la internet sau abilități digitale.
Participanții au spus că au avut nevoie de ajutor — de la organizații sau vecini — pentru a completa formularul, sau doar ca să îi ajute să înțeleagă întrebările. Când sprijinul uman sau față în față lipsea, le era greu să parcurgă etapele de aplicare.

Constatări privind deciziile și comunicarea

Mulți au raportat un timp lung de așteptare pentru un răspuns, fără actualizări pe parcurs, ceea ce i‑a lăsat în incertitudine și incapacitatea de a planifica sau face alte aranjamente. Participanții cel mai adesea nu primesc niciun fel de confirmare că cererea lor a fost primită.
Când venea decizia, era de obicei o scrisoare scurtă sau un e-mail, fără detalii, care nu explica de ce cererea fusese aprobată sau respinsă.
Mulți nu înțelegeau de ce au fost respinși sau ce puteau face mai departe.
Puțini participanți știau că există o cale de contestație sau apel și când au încercat, procesul a părut neclar sau inaccesibil.

Când oamenii nu primesc confirmare, explicații clare sau posibilitatea de a discuta cu cineva, se simt ignorați și incapabili să înțeleagă ce s-a întâmplat sau ce trebuie să facă în continuare.

Constatări privind impactul emoțional și demnitatea

A aplica pentru un ajutor a fost descris ca fiind umilitor, obositor sau traumatizant, care afectează demnitatea și siguranța. Unii au simțit că nu exista nimeni cu care să discute direct despre procesul de aplicare, ceea ce a amplificat sentimentul de singurătate și izolare.
Cererile repetate de justificare a dificultăților prin care trec i-au făcut să se simtă judecați, vinovați sau rușinați și nedemni de ajutor. Atunci când sprijinul le-a fost oferit într-un mod uman și respectuos, le-a redat oamenilor speranța și demnitatea.

Constatări privind sprijinul și implicarea personală

Participanții spuneau adesea că își doreau pe cineva care să stea cu ei și să le explice lucrurile, pentru că formularele li se păreau copleșitoare, greu de înțeles și lungi, mai ales când erau deja sub presiune.
Absența ajutorului față în față făcea procesul să pară neprietenos și inaccesibil.
Lucrătorii de sprijin, atunci când erau prezenți, aveau un rol vital în navigarea aplicației. Altfel, acolo unde lipsea sprijinul uman, procesul părea greu de navigat.
Calea de aplicare doar online excludea sau întârzia sprijinul pentru cei fără dispozitive, date, competențe digitale sau stabilitate.

Ce vor oamenii:
vor ca sistemul să fie mai uman și personal, cu interacțiuni bazate pe empatie și respect. Au nevoie și de alte opțiuni în afară de accesul exclusiv digital, inclusiv față în față, prin telefon sau pe hârtie. Au cerut un limbaj simplu și clar în formulare, comunicare mai rapidă și actualizări despre stadiul cererilor. Participanții și-au dorit sprijin direct în navigarea prin procesul de aplicare la ajutoare, prin mentori sau consilieri care să îi ajute la completarea formularelor și să poată înțelege deciziile. Câteva persoane au menționat că sprijinul legat de locuințe și chirie ar trebui să fie mai adecvat realităților economice, deoarece costurile au crescut, iar ajutorul nu ține pasul cu acestea

Sursa: Listening to Real Experiences: Understanding Access to Local Welfare Assistance Schemes – December 17, 2025