Category Archives: Crime, justice and the law

Cum afli ce informații are poliția din UK despre tine

Acte, Crime, justice and the law, Cum sa contactezi, Cum să, Cum să găsești, De la mine pentru voi, Drepturi, Ghiduri, GOV.UK, informatii utile, Poliție UK, Români în Anglia, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Dacă ai locuit în UK și vrei să afli ce informații are poliția despre tine, poți cere o copie a acestor informații.

Această cerere se numește Subject Access Request (SAR).

Ai acest drept să ceri o copie a datelor pe care poliția le are despre tine și poți face această solicitare chiar dacă ai plecat din UK și acum locuiești în altă țară. Informațiile provin de la forțele de poliție din Anglia, Țara Galilor, Guernsey, Jersey și Isle of Man, precum și de la British Transport Police.

Pentru informațiile deținute de poliție în Anglia și Țara Galilor, trebuie să contactezi ACRO – Criminal Records Office aici ▶ ACRO – Subject Access Request

Este gratuit.

Pentru Scoția, le soliciți aici ▶ Get a copy of your police records

Pentru Irlanda de Nord, trebuie contactat Police Service of Northern Ireland (PSNI), aici ▶ https://www.psni.police.uk/request/subject-access-request

Dacă vrei informații despre un dosar în instanță

–pentru informații deținute de instanțe și tribunale, HM Courts and Tribunals Service (HMCTS), poți cere Subject Access Request și să primești o copie, la:

Disclosure Team
Post point 10.24
102 Petty France
London SW1H 9AJ

Email: data.access@justice.gov.uk

Dacă vrei să afli ce informații sunt înregistrate despre tine, din perioada în care ai fost sau ești în închisoare, contactează:

Branston Registry
Building 16, S & T Store
Burton Road
Branston
Burton-on-Trent Staffordshire DE14 3EG

Dacă informația pe care o cauți este legată de un anumit dosar de instanță sau tribunal, trebuie contactată instanța sau tribunalul relevant.

-la Crown Prosecution Service (CPS) – pentru informațiile pe care le deține CPS poți cere Right of Access Request, aici ▶ CPS – Right of Access Request

Cererea poate fi trimisă către Information Access Team: Email: IAT@cps.gov.uk

– la HM Prison Service – dacă ai fost în închisoare sau ai avut contact cu HM Prison and Probation Service (HMPPS) și vrei informațiile păstrate despre tine, poți cere Subject Access Request aici ▶ Request personal information from the Ministry of Justice

Nu folosi acest serviciu pentru a solicita informații sau documente de la instanțe sau tribunale (HMCTS), este foarte probabil ca cererea să fie respinsă. Dacă informațiile de care ai nevoie sunt cele înregistrate în timpul unui proces în instanță sau al unei proceduri în fața unui tribunal, trebuie să contactezi instanța sau tribunalul relevant. Aceștia îți pot explica ce trebuie să faci.

Sursa: GOV.UK – Your rights and the law – Get a copy of your police records

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Noi reguli Right to Work și Right to Rent

Articole Imigratie, Comunicate, Comunicate Britanice, Crime, justice and the law, GOV.UK, Home Office, Informari, informatii utile, Legi, Legi britanice, legislatie de imigratie, Munca, Măsuri guvernamentale, Noul sistem de imigratie in UK, Români în Anglia, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pe 30 iunie Guvernul a depus un nou set de reglementări pentru consolidarea schemelor Right to Work și Right to Rent, actualizând totodată și codurile de practică obligatorii pentru angajatori și proprietari. Aceste măsuri pun în aplicare prevederi din Border Security, Asylum and Immigration Act 2025 și vor intra în vigoare în octombrie 2026.

Right to Work Scheme for employers este sistemul oficial prin care angajatorii din UK verifică dacă o persoană are dreptul legal să lucreze aici. Scopul schemei este să împiedice angajarea persoanelor fără drept de muncă; să protejeze angajatorii de sancțiuni dacă au făcut verificările cerute de lege.

Combaterea muncii ilegale rămâne o prioritate pentru guvern. Posibilitatea de a lucra ilegal încurajează migrația ilegală și exploatarea persoanelor vulnerabile. Munca ilegală afectează firmele care respectă legea și îi expune pe cei vulnerabili la abuzuri.

Pachetul de măsuri aduce următoarele modificări:

  1. Extinderea obligației de a face verificări Right to Work
    Pentru prima dată, Right to Work Scheme și sancțiunile civile aplicate pentru nerespectarea acesteia se extind și asupra companiilor care contractează lucrători sau subcontractori self-employed pentru a presta servicii în numele lor, cum ar fi lucrătorii prin agenții de recrutare, persoane care lucrează în baza altor forme de colaborare, nu doar contracte de muncă sau cei din rețelele de livrări/curierat.
    Până acum, obligația legală de a face verificări Right to Work se aplica în principal celor angajați în baza unui contract de muncă.

Această modificare este introdusă prin secțiunea 48 din Border Security, Asylum and Immigration Act 2025, care modifică Immigration, Asylum and Nationality Act 2006 și lărgește definiția legală a „employer” în scopul prevenirii muncii ilegale.

  1. Amenzile civile se aplică și acestor noi categorii, deci firmele care folosesc subcontractori sau lucrători din gig economy pot primi civil penalties dacă nu fac verificările prevăzute de lege.
  2. Verificarea digitală a identității: noile coduri de practică prevăd că, dacă un angajator sau un proprietar alege să efectueze verificarea în format digital, aceasta trebuie realizată printr-un Digital Verification Service Provider (DVSP) înregistrat de guvern.
  3. Au fost publicate coduri noi de practică pentru angajatori și proprietari

-un nou Code of practice on preventing illegal working pentru Right to Work, care stabilește ce verificări trebuie să facă angajatorii; când beneficiază de statutory excuse; modulul de calcul al amenzilor civile;

-un nou Code of practice for landlords and their agents pentru Right to Rent.

  1. Right to Rent

-cod de practică actualizat și reguli noi privind verificarea digitală

Sursa: Extending the Right to Work Scheme and Tackling Illegal Working

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

S-a dat drumul la PoliceAI

AI, Comunicate, Comunicate Britanice, Crime, justice and the law, GOV.UK, Home Office, Informari, informatii utile, Poliție UK, Press Release, Români în Anglia, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Guvernul lansează astăzi, 10 iunie, PoliceAI, un centru național care va coordona folosirea inteligenței artificiale în activitatea poliției din Anglia și Țara Galilor.

Polițiștii petrec foarte mult timp analizând filmări, documente, telefoane, calculatoare și alte dovezi electronice, și cu sarcini administrative, iar AI-ul ar automatiza munca de birou și ar face aceste operațiuni mult mai rapid.

PoliceAI nu va fi un sistem unic care ia decizii în locul poliției, ci mai degrabă seamănă cu un „centru de comandă și dezvoltare AI pentru poliție” care va cumpăra, testa, coordona și extinde la nivel național folosirea instrumente de AI ce există deja în unele forțe de poliție, dar sunt folosite limitat sau neuniform.

Practic, AI-ul va fi folosit pentru:

  • analizarea rapidă a cantităților foarte mari de înregistrări video, audio și documente;
  • transcrierea automată a apelurilor la 999 și 101;
  • traducerea documentelor și probelor în limbi străine;
  • redactarea sau anonimizarea automată a imaginilor, filmărilor și înregistrărilor audio;
  • rezumarea dosarelor și a probelor digitale pentru anchetatori;
  • identificarea tiparelor și legăturilor dintre infracțiuni, suspecți și probe;
  • detectarea imaginilor și videoclipurilor deepfake folosite în scop infracțional;
  • identificarea bunurilor furate și urmărirea revânzării acestora online;
  • extinderea utilizării recunoașterii faciale în timp real.

Primele teste prezentate de guvern includ un caz de răpire în care 800 de ore de filmări au fost analizate în 3 ore și un caz în care volume mari de documente au fost traduse automat pentru a sprijini o anchetă privind criminalitatea organizată. În primul an, PoliceAI va derula proiecte pilot în până la 10 forțe de poliție pentru a ajuta la sortarea, rezumarea și pregătirea probelor digitale.

Sistemele AI vor fi verificate independent pentru a se asigura că funcționează corect și nu discriminează, iar publicul va putea vedea ce tehnologii sunt folosite de poliție, pentru că folosirea lor va fi publicată într-un registru accesibil populației.

Deși comunicatul oficial nu lasă de înțeles că AI-ul va decide cine este vinovat sau cine trebuie arestat, chiar dacă AI-ul nu ia formal aceste decizii, el poate influența deciziile poliției. De exemplu, dacă un sistem AI semnalează un suspect, identifică o persoană prin recunoaștere facială sau găsește o legătură între probe, un ofițer poate folosi acea informație pentru a decide să continue investigația, să interogheze o persoană sau să efectueze o arestare. Oficial însă, rolul PoliceAI este să găsească informații, să sorteze datele și să genereze piste de investigație, urmând ca deciziile să fie luate de ofițeri și de instanțe.

Inițiativa face parte din planul de reformă a poliției prezentat de guvern în 2026 și urmărește modernizarea modului în care poliția investighează infracțiunile și interacționează cu publicul. Statul britanic va investi £75 milioane în PoliceAI și, în total, £140 milioane în tehnologii bazate pe AI pe parcursul a trei ani.

Sursa: Home Office – PoliceAI to speed up investigations and fight crime

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Datele de contact ale echipelor Immigration Enforcement din UK

Crime, justice and the law, Cum sa contactezi, Cum să, Cum să găsești, De la mine pentru voi, GOV.UK, Home Office, Imigratie, Immigration Enforcement, Immigration Enforcement, informatii utile, Liste utile, Români în Anglia, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

În Uk există 19 echipe Immigration Enforcement în diferite zone ale țării, care lucrează cu oamenii din comunitate și colaborează cu poliția, HMRC, autoritățile locale și alte instituții și organizații locale.

Immigration Compliance and Enforcement teams – ICE constituie partea din Home Office care se ocupă, la nivel local, de controlul și aplicarea regulilor de imigrație în interiorul UK. Ei verifică situațiile în care există probleme legate de statutul de imigrare , dacă sunt respectate regulile de imigrație și iau măsuri atunci când acestea sunt încălcate(arestări/deportări). De ex., fac verificări la locuințe sau la firme care angajează persoane fără drept de muncă. și pot urmări persoane despre care autoritățile consideră că nu au dreptul să rămână în UK, fac razii pentru a căuta persoane care se află ilegal în UK.

Nu trebuie confundate cu UK Visas and Immigration (UKVI), care se ocupă în principal de cererile pentru vize și statutul de imigrare. Immigration Enforcement se ocupă mai ales de verificarea și aplicarea regulilor după ce există o problemă.

Fiecare echipă Immigration Enforcement are un coordonator, care este persoana de contact pentru întrebările și solicitările legate de activitatea echipei.

Echipele Reporting and Offender Management (ROM) sunt echipele Home Office care se ocupă de persoanele care trebuie să se prezinte periodic la autoritățile de imigrație. Ele stabilesc și gestionează raportările, verifică dacă persoana se prezintă când trebuie și țin evidența informațiilor despre aceasta, cum ar fi adresa sau datele de contact.

Dacă o persoană nu se prezintă atunci când are această obligație, echipa poate lua măsurile prevăzute de regulile de imigrație. Termenul de „Offender Management” se referă la persoanele aflate sub controlul Home Office și care au obligații de raportare.

În caz că aveți nevoie, găsiți mai jos datele de contact și persoanele de contact desemnate ale ICE și ROM pentru regiunile de sud și de nord :

Immigration compliance and enforcement (ICE) and Reporting offender management (ROM) south region

Immigration Enforcement hotline : 0300 123 7000

Report an immigration crime

Crimestoppers: 0800 555111

Contact Crimestoppers

Central London

ICE lead: Alex Legg

PO Box 81506
London
EC3P 3ET

East of England

ICE lead: Cheryl Daldry

Unit 2
Franklin Court
Stannard Way
Bedford
MK44 3JZ

Custom House
Viewpoint Road
Felixstowe
Suffolk
IP11 3RF

North East London

ICE lead: Chris Fuchter

PO Box 81506
London
EC3P 3ET

Enterprise House
Ground floor
Stansted Airport
Essex
CM24 1SA

South Central

ICE lead: Matt Wilkinson

Eaton House
2nd Floor
581 Staines Road
Hounslow
Middlesex
TW4 5DL

Norman House
2nd Floor
Kettering Terrace
Portsmouth
PO2 7AE

West Point
Ebrington Street
Plymouth
PL4 9LT

South East

ICE lead: Tano Grima

Frontier House
7 Shorncliffe Road,
Folkestone
Kent
CT20 2SH

Ashdown House
Room 150
1st Floor
Gatwick Airport
West Sussex
RH6 0NP

South London

ICE lead: David Tripp

2nd Floor
2 Ruskin Square
Dingwall Road
Croydon
CRO 2WF

West London

ICE lead: Chris Edwards

Eaton House – 2nd Floor
581 Staines Road
Hounslow
Middlesex
TW4 5DL

ICE and ROM north region:

East Midlands

ICE lead: Doug Campbell

Pembroke House
East Midlands Airport
Pegasus Business Park
Castle Donington
East Midlands
DE74 2HN

Melbourne House
Etruria Office Village
Forge Lane
Etruria
Stoke on Trent
ST1 5RQ

Boston Police Station
Lincoln Lane
Boston
PE21 8QS

North East Yorkshire and Humberside

ICE lead: Theresa Gregory

Link House
Melbourne Street
Newcastle-Upon-Tyne
NE1 2JQ

Waterside Court 1
471 Kirkstall Road
Leeds
LS4 2QB

Vulcan House Steel (VHS)
Riverside Exchange
Sheffield
S3 8NU

North West

ICE lead: Alan Bushnell

The Capital
New Hall Place
Liverpool
L3 9PP

Unit 1-2, Dallas Court
South Langworthy Road
Salford
M50 2GF

Scotland and Northern Ireland

Scotland ICE lead: Brian Gillespie

Festival Court
200 Brand Street
Glasgow
G51 1DH

Northern Ireland ICE lead: Paul McHarron

Drumkeen House
1 Drumkeen Complex
Upper Galwally
BT8 6TB

Wales and West of England

ICE lead: Richard Johnson

General Buildings
31-33 Newport Road
Cardiff
CF24 0AB

E Block
Heol Pentrefelin
Morriston
Swansea
SA6 7HG

Unit D
Conference House
Portishead Office Park
Conference Avenue
BS20 7LZ

West Midlands

ICE lead: Matthew Foster

Sandford House
Homer Road
Solihull
West Midlands
B91 3QJ

Sursa: GOV.UK – Immigration Enforcement – Contact details for immigration compliance and enforcement teams

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Când comentariile/postările pe social media devin infracțiuni

Crime, justice and the law, Cultura generala, De la mine pentru voi, Informari, informatii utile, Legi, Legi britanice, My two cents, Povestiri din lumea noua, Social Media, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pe rețelele sociale, nu toate comentariile sunt considerate simple păreri sau sfaturi, atunci când conținutul lor sau scopul depășește limita legală. În UK, anumite tipuri de mesaje pot avea consecințe legale serioase atunci când încurajează, facilitează sau promovează activități ilegale, fraude, dezinformare sau impersonare.

Nu trebuie neapărat ca fapta ilegală să fie efectiv comisă pentru ca un comentariu/postare să fie sancționabil, legea se aplică și celor care o încurajează, o explică sau o promovează, sau transmit informații false cu potențial de prejudiciu, chiar și indirect. În funcție de conținut și intenție, astfel de comentarii pot intra sub incidența mai multor acte legislative penale și civile din UK.

Pun aici principalele încadrări legale relevante:

Incitare / încurajare la infracțiuni
Comentariile care explică, sugerează sau încurajează comiterea unor ilegalități se încadrează ca infracțiuni de încurajare sau asistare a unei infracțiuni, reglementate de Serious Crime Act 2007 și pot fi sancționate chiar dacă fapta nu are loc. Legea stabilește că o persoană comite infracțiune dacă „does an act capable of encouraging or assisting the commission of an offence” și „intends to encourage or assist its commission” (secțiunea 44). Asta înseamnă că simpla postare a unor instrucțiuni sau îndemnuri pentru activități ilegale poate fi suficientă. Exemple: comentarii de tip „pune-te mamă singură la UC”, „modifică statementurile bancare”, “aplică pentru șercod ca să ai drept de muncă” sau explicații despre cum se ocolește legea.

Fraudă și scam-uri online
Comentariile care promovează metode de fraudă, oferă „ghiduri” de scam, conținut online care creează aparențe înșelătoare pentru câștig, tentând oamenii să participe la activități ilegale, distribuirea de linkuri către scheme frauduloase intră sub incidența Fraud Act 2006. Legea prevede că există infracțiune atunci când cineva face o declarație falsă sau înșelătoare („false representation”) și urmărește un câștig sau să provoace pierderi altora (secțiunea 2). Exemple: „ îți rezolv actele la Home Office”, „fac benefituri cu 100% aprobare garantată” sau conturi care pretind servicii legale sau financiare inexistente.

Mesaje false sau manipulative (comunicări malițioase)
Postările și comentariile care induc în eroare, răspândirea deliberată de informații false, manipulative sau menite să provoace anxietate ori prejudiciu psihologic se încadrează la infracțiuni de comunicare, conform Malicious Communications Act 1988. Este infracțiune trimiterea unui mesaj „false” dacă scopul este „to cause distress or anxiety to the recipient” (secțiunea 1). Exemple: comuncări de tip „se opresc toate plățile mâine”, „guvernul nu te mai lasă să intri” sau alte informații false care induc frică.

Mesaje ilegale pe rețele publice (social media)
Utilizarea platformelor online pentru a transmite conținut ofensator, amenințător sau grav înșelător intră sub incidența Communications Act 2003. Legea stabilește că este infracțiune trimiterea printr-o rețea publică a unui mesaj „grossly offensive or of an indecent, obscene or menacing character” (secțiunea 127). Social media intră în această categorie, astfel că anumite tipuri de comentarii pot fi urmărite penal. Exemple: amenințări directe („o să vezi tu ce pățești”), insulte extreme, mesaje extrem de ofensatoare sau conținut care incită la violență, ură și intimidare în spațiul public online.

Dezinformare și conținut fals dăunător
Postările care conțin informații false cu intenția de a produce prejudicii sunt reglementate de Online Safety Act 2023. Asta acoperă situații de dezinformare periculoasă și conținut care produce efecte reale, când se transmit informații „knowing the information to be false” și cauzează “non-trivial psychological or physical harm to a likely audience”. Exemple: postări false despre proceduri legale care determină oamenii să ia decizii greșite, „sfaturi” false care afectează decizii legale sau care duc la pierderi financiare sau informații inventate despre instituții, pentru a manipula publicul.

Impersonare (avocați falși sau servicii false)
Când cineva pretinde că este avocat, immigration adviser, contabil sau specialist și oferă servicii inexistente, situația se încadrează în fraudă prin reprezentare falsă, sub Fraud Act 2006. Legea include în „representation” și identitatea sau calificările unei persoane, iar dacă acestea sunt false și folosite pentru câștig sau inducerea în eroare, aceasta este infracțiune. Exemple: conturi care spun „suntem avocați de imigrație UK” fără autorizație, persoane care cer bani pentru „apeluri la tribunal” inexistente sau „servicii garantate” la Home Office.

Harassment (hărțuire online)
Comentariile repetate, agresive, de intimidare, manipulare sau de presiune psihologică reprezintă harassment, reglementat de Protection from Harassment Act 1997. Legea interzice „a course of conduct which amounts to harassment… and which he knows or ought to know amounts to harassment” (secțiunea 1). Exemple: atacuri constante asupra unei persoane, mesaje repetate de intimidare sau campanii coordonate de presiune online.

Defăimare
Dacă postările conțin afirmații false care afectează reputația unei persoane sau instituții, acestea intră sub incidența Defamation Act 2013. O declarație este defăimătoare dacă „its publication has caused or is likely to cause serious harm to the reputation of the claimant” (secțiunea 1). Nu este infracțiune penală, dar poate duce la despăgubiri. Exemple: acuzații false că cineva este escroc fără dovezi, postări care distrug reputația unei firme sau distribuirea de informații neadevărate despre activitatea unei persoane.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Din aprilie se lansează Online Crime Centre

Comunicate, Comunicate Britanice, Crime, justice and the law, Fraude, GOV.UK, Home Office, Informari, informatii utile, Poliție UK, Press Release, Români în Anglia, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Guvernul britanic a lansat noua strategie împotriva fraudei și criminalității online prin care va desființa centrele și rețelele de scam din străinătate și va proteja publicul de cea mai răspândită infracțiune din UK.

Începând din aprilie, noul Online Crime Centre va reuni specialiști din guvern, poliție, agenții de informații, bănci, rețele mobile ( VodafoneThree, BT/EE, Sky, TalkTalk, Tesco Mobile, Virgin Media O2) și mari companii tehnologice ( Google, Meta), pentru a coordona acțiuni împotriva fraudei.

Acest Centru va identifica conturile, site-urile și numerele de telefon pe care se bazează grupările de criminalitate organizată și le va închide la scară largă, blocând SMS-uri frauduloase, înghețând conturile bancare folosite pentru fraude, eliminând conturi de social media folosite pentru escrocherii și perturbând operațiunile direct la sursă.

Sunt vizați infractorii care provoacă cele mai mari prejudicii, cei care coordonează operațiuni internaționale pentru a fura bani de la cetățenii britanici. Peste două treimi dintre escrocherii provin din afara UK, din centrele de escrocherii din străinătate care operează din Asia de Sud-Est, Africa de Vest, Europa de Est, India și China – locuri unde fraudele sunt organizate și scalate pentru a viza simultan mii de victime.

1 din 14 adulți și 1 din 4 companii au devenit victime ale fraudei, fenomen care costă economia peste 14 miliarde £ pe an.

Strategia stabilește, de asemenea, modul în care autoritățile vor sprijini forțele de ordine să utilizeze AI (inteligența artificială) pentru a detecta noi tipare de fraudă, pentru a opri transferurile bancare suspecte și pentru a folosi chatboturi care păcălesc escrocii pentru a obține informații, ce pot fi apoi folosite pentru a-i aduce în fața justiției.

Victimele vor primi un sprijin mai puternic, prin stabilirea unor standarde naționale clare privind modul în care fiecare victimă este tratată, care vor stabili timpii de răspuns, rambursarea și recuperarea banilor, pentru ca publicul să primească același nivel de servicii indiferent unde locuiește.

De la: Home Office, National Crime Agency – New disruption unit launched in crackdown on fraud
Publicat: 9 March 2026

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Infractorii străini vor primi refuz de intrare în UK sau vor avea vizele anulate

Articole Imigratie, Border Force, Border Force, Comunicate, Comunicate Britanice, Crime, justice and the law, GOV.UK, Home Office, Immigration Enforcement, Immigration Enforcement, Informari, informatii utile, Intrarea in UK, Intrarea in UK, Legi, Legi britanice, New Immigration Rules, Noile reguli de imigratie dupa 9 august 2023, Noul sistem de imigratie in UK, Povestiri din lumea noua, Români în Anglia, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Infractorilor străini nu li se va permite să intre in UK: vor primi refuz de intrare în UK sau le vor fi anulate vizele.

După noile reguli introduse astăzi 5 martie 2026, orice infractor străin care a avut o sentință suspendată de cel puțin 12 luni – fie în țara de origine, fie în străinătate, indiferent de momentul în care a avut loc infracțiunea – va avea permisiunea de intrare în UK refuzată sau anulată (pe lângă puterile deja existente care permit UK să deporteze orice persoană condamnată la închisoare pe 12 luni sau mai mult).
Aceasta va intra în vigoare din 26 martie, aducând Regulile de Imigrare în concordanță cu reformele din Sentencing Act 2026.

Orice migrant care dorește să se stabilească în UK trebuie să îndeplinească anumite cerințe de caracter, inclusiv un cazier curat și respectarea cerințelor de imigrare.

Secretarul de Interne Shabana Mahmood a spus:

“Să vii în UK este un privilegiu, nu un drept.
Orice cetățean străin cu un istoric de criminalitate și violență nu este binevenit.
Dacă reprezinți un risc pentru țara noastră, îți va fi refuzată intrarea sau vei fi îndepărtat.”

Încă de anul trecut, Home Office a anunțat în aprilie că cetățenii străini care comit infracțiuni sexuale vor fi excluși de la protecție pentru azil în UK, (Border Security, Asylum and Immigration Act), în mai – că va coborî pragul pentru ca infractorii străini să fie luați în considerare pentru deportare, și în noiembrie – că vor reorganiza legile privind drepturile omului pentru a face mai ușoară deportarea infractorilor străini.

Guvernul va legifera reformarea Articolului 8 (dreptul la viață de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel încât siguranța publicului britanic să fie prioritizată în fața drepturilor infractorilor străini.

Schimbările apar într‑un context în care deportările migranților ilegali și ale infractorilor străini au crescut până la aproape 60.000 – cea mai mare rată din ultimul deceniu.

Sursa: Home Office – Foreign criminals excluded from UK under strict new rules
Publicat: 5 martie 2026

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Promovarea și publicitatea în online a serviciilor de imigrație ilegale este infracțiune penală

Articole Imigratie, Border Force, Border Force, Crime, justice and the law, Fraudă de imigrație, Ghiduri, GOV.UK, Home Office, Immigration Enforcement, Immigration Enforcement, Informari, informatii utile, Legi, Legi britanice, legislatie de imigratie, Povestiri din lumea noua, Români în Anglia, Social Media, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,


Legea Border Security, Asylum and Immigration Act 2025 introduce o infracțiune nouă: este ilegal să creezi sau să publici conținut în online care promovează servicii de imigrație ilegale (section 17).

Nu contează dacă vinzi ceva sau doar promovezi/distribui: orice material (anunțuri, postări, site-uri, mesaje) care ajută sau încurajează încălcarea legilor de imigrație intră aici(da, da, chiar și ofertele din comentarii cu ajutor pentru șercod/dovezi intră aici).

„Servicii de imigrație ilegale” înseamnă orice ajutor pentru:
intrare ilegală în UK, rămânere ilegală, încălcarea legislației de imigrație, folosirea de documente false/măsluite (pașapoarte, acte), indiferent dacă serviciul implică furnizarea de bunuri, servicii, informații sau orice altceva.

Se aplică pentru tot ce e online: social media, site-uri, aplicații de mesagerie, mesaje, motoare de căutare, etc.
„Publicare” înseamnă punerea la dispoziție a unui lucru publicului sau unui grup de persoane, indiferent dacă se primește sau nu plată ori alt beneficiu pentru aceasta.

Platformele (Facebook, site-uri, Google etc.) nu sunt vinovate dacă doar găzduiesc sau transmit conținut și nu știu de el. Dar trebuie să-l scoată când află.

Dacă o companie face asta, pot fi trași la răspundere și directorii sau managerii.

Pedepse:
până la 12 luni închisoare (instanță inferioară)
până la 5 ani închisoare (cazuri grave)
amendă sau ambele

Legea se aplică și dacă fapta este făcută și din afara UK, procedurile pot fi inițiate în orice loc din UK și infracțiunea poate fi tratată ca fiind comisă în acel loc. Poți fi arestat când intri în UK sau chiar extrădat.

Este valabilă pentru tot teritoriul Marii Britanii (Anglia, Scoția, Țara Galilor, Irlanda de Nord).

Există ghid emis de Crown Prosecution Service referitor la această infracțiune.

Sursa: Home Office – Immigration Enforcement – Advertising unlawful immigration services online – publicat pentru personalul Home Office la 02 februarie 2026

*Context
Border Security, Asylum and Immigration Act 2025 a fost introdus pentru a consolida securitatea frontierelor, cu măsuri de aplicare a legii pentru a urmări, perturba și descuraja toate formele de criminalitate organizată în domeniul imigrației.

Secțiunea 17 a actului introduce infracțiunea care incriminează crearea sau publicarea (sau determinarea creării ori publicării) de materiale al căror scop sau efect este sau va fi promovarea serviciilor de imigrație ilegale pe un serviciu de internet, oferind autorităților din UK instrumentul suplimentar pentru a combate facilitarea serviciilor de imigrație ilegale online.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Folosirea AI de către poliția din UK

AI, Crime, justice and the law, De la mine pentru voi, GOV.UK, Home Office, informatii utile, My two cents, Măsuri guvernamentale, Poliție UK, Povestiri din lumea noua, Români în Anglia, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Chiar dacă publicul află abia acum oficial despre folosirea tehnologiilor bazate pe AI de către poliția din UK, ele nu-s recente, iar multe din ele au fost introduse treptat de forțe individuale de poliție, din bugetele proprii, înainte ca Home Office să înceapă să le coordoneze sau finanțeze.

Prima utilizare operațională a unei tehnologii AI de către poliția britanică este recunoașterea facială, începută în practică înainte de 2017 prin analiza retrospectivă a imaginilor și extinsă prin testele Live Facial Recognition din 2017. După 2020, utilizarea AI în poliție s-a extins spre analiza probelor digitale, transcriere, traducere, redactare automată și analiză video, în mare parte prin proiecte pilot și finanțări guvernamentale. Din 2024–2025, guvernul britanic a accelerat testarea AI generativ pentru dosare, probe digitale, sumarizare și automatizarea muncii administrative.

O să fac o trecere rapidă în revistă la ce s-a folosit AI în poliție și cam de când:

Recunoașterea facială retrospectivă (Retrospective Facial Recognition – RFR)

Prima confirmare oficială este în ghidul Home Office publicat la 4 decembrie 2025, unde guvernul precizează că RFR „has been used by the police for many years”. Tehnologia este folosită după producerea unui incident: poliția ia imagini din CCTV, telefoane, camere de bord, camere video de la uși sau alte surse și le compară cu imaginile din bazele de date ale poliției pentru identificarea persoanelor. Toate forțele de poliție din England and Wales folosesc această funcție prin Police National Database și se fac peste 25.000 de căutări facial recognition pe lună.

Live Facial Recognition (LFR)

Se folosește din 2017. Metropolitan Police a testat tehnologia Live Facial Recognition la Notting Hill Carnival din 2017, iar South Wales Police a derulat teste operaționale în aceeași perioadă. Sistemul folosește camere video instalate în spații publice și compară fețele persoanelor filmate în timp real cu liste de persoane căutate de poliție („watchlists”). Utilizarea este condiționată de existența unei justificări operaționale: operațiunile trebuie să fie direcționate către obiective targetate, bazate pe informații operative, limitate ca timp și zonă. În 2025, Home Office a continuat extinderea tehnologiei prin finanțarea unor noi vehicule LFR pentru forțele de poliție. În 2019, utilizarea South Wales Police a ajuns în instanță, după ce a fost contestată legal.

Operator Initiated Facial Recognition (OIFR)

Această tehnologie a apărut după RFR și LFR și permite unui polițist să fotografieze o persoană întâlnită în teren și să compare imaginea cu bazele de date ale poliției fără ca persoana să fie dusă mai întâi la secție. Primele utilizări operaționale documentate oficial apar la South Wales Police și Gwent Police înainte de publicarea ghidului Home Office din 4 decembrie 2025 despre utilizarea facial recognition, unde guvernul confirmă că poliția folosește trei tipuri de facial recognition: RFR, LFR și OIFR. Guvernul o descrie ca fiind „the newest FRT capability”. Este folosită pentru verificarea identității persoanelor care refuză sau nu pot furniza date de identificare, inclusiv persoane dispărute sau suspecți.

Redactarea automată AI a imaginilor, filmărilor și documentelor (AI redaction)

Din martie 2024. Home Office începuse deja să finanțeze software AI care elimină automat nume, fețe, numere de telefon și alte date personale din fișiere audio-video și documente și să testeze AI și machine learning pentru redactarea automată a probelor digitale în perioada 2024–2025, prin Accelerated Capability Environment (ACE). Scopul: eliminarea automată a informațiilor care trebuie protejate înainte ca materiale precum body-worn video, CCTV sau alte fișiere să fie transmise către instanțe sau alte instituții, ca să reducă timpului necesar poliției pentru redactarea manuală a materialelor.

Analiza automată a probelor digitale și telefoanelor (AI digital evidence analysis)

Poliția folosește instrumente de examinare digitală a telefoanelor și calculatoarelor de mulți ani, dar utilizarea AI pentru trierea automată, identificarea legăturilor și găsirea tiparelor în volume mari de date apare confirmată oficială în măsurile Home Office din 2024–2025, unde „triaging and analysing digital evidence” este inclus între cazurile de utilizare AI pentru poliție. Scopul: reducerea timpului necesar examinării manuale a unor volume mari de date.

Detectarea deepfake-urilor

Oficial din 5 februarie 2025 pentru evaluare/testare. Prima măsură guvernamentală identificabilă este în 2024–2025, când Accelerated Capability Environment (ACE) a lucrat la identificarea soluțiilor pentru detectarea conținutului generat sau manipulat cu AI și DSIT a publicat analiza pieței de metode de detectare a deepfake-urilor. Scopul: verificarea autenticității imaginilor, videoclipurilor și materialelor audio care pot fi folosite ca probe sau pentru infracțiuni.

Sisteme de predicție și analiză a criminalității (predictive policing / crime analytics)

Unele forțe de poliție din UK au folosit sisteme informatice de analiză predictivă pentru identificarea zonelor cu risc crescut de infracțiuni și pentru planificarea resurselor. Aceste sisteme nu sunt același lucru cu modelele moderne de AI generativ, dar folosesc algoritmi statistici și tehnici de machine learning. De ex, Kent Police folosește instrumente de analiză predictivă pentru planificarea patrulelor. Home Office și College of Policing au tratat aceste tehnologii ca instrumente de sprijin pentru luarea deciziilor, nu ca sisteme care decid singure unde se intervine sau cine este suspect. College of Policing a publicat ghiduri privind utilizarea responsabilă a analizei predictive începând din 2018.

Analiza automată a imaginilor și filmărilor (AI video analytics)

Poliția din UK folosește deja de mai mulți ani sisteme de video analytics pentru identificarea obiectelor, fețelor, vehiculelor sau mișcărilor înregistrate de camerele CCTV. În 2024, Home Office a inclus analiza imaginilor și a materialelor video între domeniile unde AI poate reduce timpul de lucru al poliției.

AI pentru transcrierea înregistrărilor audio (AI transcription)

Poliția britanică folosește de mai mulți ani sisteme care transformă automat în text înregistrări audio provenite din anchete, declarații sau alte materiale, dar trecerea la instrumente bazate pe AI este pe proiecte pilot recente. Scopul: economie de timp cu ascultarea și transcrierea manuală a fișierelor audio.

Automatizarea verificării și evaluării riscurilor în anchete

Se folosesc de mai mulți ani sisteme informatice pentru evaluarea riscurilor, prioritizarea cazurilor și gestionarea volumului de muncă, însă utilizarea AI pentru aceste activități este în fază de dezvoltare și testare ca instrumente de sprijin pentru ofițeri și nu ca mecanisme autonome de luare a deciziilor.

AI pentru sumarizarea dosarelor și materialelor de anchetă

Home Office menționează în factsheet-ul privind AI în poliție că în 2024–2025 și 2025–2026 a finanțat prin Police Chief Scientific Advisor’s STAR Fund proiecte pilot pentru folosirea AI la sumarizarea dosarelor. Scopul: extragerea rapidă a informațiilor relevante din volume mari de documente și materiale investigative.

Traducerea automată AI a probelor și documentelor

Prima confirmare publică a utilizării operaționale apare în comunicarea Home Office din 10 iunie 2026 privind PoliceAI, unde guvernul a prezentat un caz de testare în care AI a tradus aproximativ jumătate de milion de e-book-uri de date într-o anchetă de criminalitate organizată, contribuind la arestarea unei grupări. Home Office include „translating documents” între activitățile administrative și investigative unde AI poate reduce timpul de lucru.

Surse:

College of Policing – Predictive policing

Metropolitan Police’s use of Facial Recognition Technology at the Notting Hill Carnival, 2017

Innovating to detect deepfakes and protect the public

Police use of facial recognition: factsheet

Police use of Artificial Intelligence (AI) factsheet

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu /updatat la zi 10 iun. 2026

Măsuri pentru combaterea violenței domestice împotriva femeilor și fetelor

Comunicate, Crime, justice and the law, GOV.UK, Home Office, informatii utile, Legi, Legi britanice, Măsuri guvernamentale, Poliție UK, Press Release, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

100 de infracțiuni de abuz domestic în medie pe oră a înregistrat poliția anul trecut.

Noile măsuri anunțate astăzi, vineri 20 septembrie 2024 de către Home Secretary, asigură tratarea apelurile de ajutor cu urgența necesară, iar victimele primesc imediat sprijinul specializat de care au nevoie.

Aceste măsuri fac parte din „Raneem’s Law” (Legea Raneem), lege dată în memoria lui Raneem Oudeh și a mamei sale, Khaola Saleem, care au fost ucise de fostul soț al lui Raneem în 2018. Îngrijorată de siguranța ei, Raneem a facut 13 rapoarte la poliție fără niciun rezultat, nicio arestare nu a fost făcută. În noaptea în care a fost ucisă, Raneem a sunat de patru ori la 999.

Guvernul va finanța acest proiect pilot începând cu anul 2025, iar Raneem’s Law va emite îndrumări naționale pe care poliția va fi obligată să le urmeze, privitor la modul cum tratează cazurile de violență domestică în UK, prin:

– specialiști în abuz domestic care vor fi integrați în dispeceratele 999 din întreaga țară, pentru a oferi consultanță în evaluările de risc și pentru a colabora cu ofițerii de pe teren, ca victimele să primească un răspuns rapid când este nevoie și că sunt trimise către servicii de sprijin cât mai repede posibil

– introducerea unor limite stricte de timp pentru evaluarea necesitații unui ordin civil de protecție pentru victime (protective civil order)

– forțele de poliție trebuie să aibă un ofițer dedicat pentru urmărirea aplicării ordinelor de protecție și care să publice date cu numărul de ordine solicitate și despre orice motive pentru care nu au fost puse în aplicare.

– asumarea responsabilitătii forțelor de poliție pentru greșeli și ratări și faptul că familiile victimelor au un cuvânt de spus în procesul de investigare și revizuire.

Concret, pentru a proteja femeile și fetele, din noiembrie, mai mulți abuzatori domestici vor fi obligați să stea departe de victimele lor și vor fi supuși unor sancțiuni îdure dacă nu respectă acest lucru. Poliția deține puterea de a ordona legal abuzatorilor să nu ia contact sau să nu se apropie de o anumită distanță de victimă – pentru că în prezent victimele abuzului domestic sunt protejate doar pentru o perioadă de până la 28 de zile. Alte măsuri sunt impunerea obligației legale pentru abuzatori de a informa poliția cu privire la orice schimbare de nume sau adresă, impunerea unei monitorizări electronice (electronic tagging) și evaluări pentru programele de schimbare a comportamentului.

Ordinele vor acoperi toate formele de abuz domestic, inclusiv violența, hărțuirea și controlling behaviour, iar mai multe agenții vor putea să aplice pentru ele – nu doar poliția și instanțele penale, ci și instanțele de familie și civile, autoritățile locale, organizațiile de caritate și serviciile sociale, iar victimele vor putea, de asemenea, să aplice direct pentru acest ordin.

Încălcarea unuia dintre aceste noi ordine va fi o infracțiune penală, pedepsită cu până la 5 ani de închisoare.

Inițiatoarea acestei campanii, Nour Norris – mătușa și sora lui Raneem Oudeh și Khaola Saleem, a declarat:

„Acum șase ani, când mi-am pierdut nepoata Raneem și sora Khaola, lumea mea s-a destrămat. Suferința lor și felul în care sistemul a eșuat să le ajute este ceva ce nu voi uita niciodată. Atunci am început campania mea, Secure Life for Raneem’s Law. Ceea ce a început pentru a căuta dreptate pentru familia mea a devenit o misiune pentru toate victimele abuzului domestic de pretutindeni: apelurile victimelor pentru ajutor să fie luate în serios și să salveze vieți […]. Faptul că numele lui Raneem va fi acum o sursă de speranță și protecție pentru alții mă umple de o mândrie pe care nu o pot exprima în cuvinte. Memoria lui Raneem trăiește prin această lege și înseamnă enorm pentru mine să știu că povestea ei va ajuta la salvarea de vieți.”

Sursa: comunicatul Home Office New measures set out to combat violence against women and girls

Mai multe despre povestea lui Raneem, aici : Inquest Into Raneem Oudeh’s Death https://criminalinjurieshelpline.co.uk/blog/raneem-oudeh-the-tragedy-behind-new-domestic-abuse-law/

material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Unde se raportează infracțiunile de imigrație

Crime, justice and the law, Cum să, Cum să raportezi, Formulare si modele, Fraudă de imigrație, Ghiduri, GOV.UK, Home Office, How to report, informatii utile, Noul sistem de imigratie in UK, Rezidenta, Români în Anglia, Settlement Status, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Puteți să contactați Home Office dacă credeți că cineva:

  • locuiește ilegal în UK
  • lucrează ilegal în UK
  • angajează pe cineva care nu are voie să lucreze în UK
  • a mințit în aplicația la rezidență sau a folosit documente false
  • este implicat în imigrație ilegală – transportul și introducerea frauduloasă de persoane în UK sau facilitarea persoanelor să rămână ilegal în UK.
  • este implicat în contrabandă

Home Office ia foarte în serios rapoartele de infracțiuni făcute de către public.

Aici puteți raporta direct ➤ Report an immigration or customs crime atât ca anonim, sau dacă doriți, vă puteți lăsa numele și adresa.

La infracțiuni de imigrație (immigration crime) se încadrează următoarele: fără permisiune de ședere în UK (No permission to stay in the UK), muncă ilegală (Illegal working), angajator care angajează lucrători ilegali (Employer employing illegal workers), student care lucrează full time (Student working full time), căsătorie falsă (Fake marriage), documente false sau contrafăcute (Fake or false documents), ajutarea persoanelor să intre sau să rămână ilegal în UK (Helping people to enter or stay in the UK illegally), declarații false în aplicație (Lied on application), trafic de persoane / contrabandă de persoane / sclavie (Human trafficking / smuggling / slavery), alte infracțiuni de imigrație (other immigration crimes), contrabandă (Smuggling).

Toate informațiile furnizate sunt confidențiale.

Home Office vă recomandă să răspundeți la întrebări cât mai complet posibil, dar nu vă puneți în pericol încercând să aflați informații suplimentare.

În caz de urgență, sunați la poliție la 999.

Alte modalități de a raporta o infracțiune: puteți suna la oricare dintre următoarele numere pentru a raporta o infracțiune ca anonim:

Linia telefonică Immigration Enforcement
0300 123 7000

Crimestoppers
www.crimestoppers-uk.org
0800 555111

Linia telefonică Anti-Terorism
www.met.police.uk
0800 789 321

Sursa: Gov.UK – Reporting crimes

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu / updatat la data de 1 oct. 2025