Category Archives: Acte românești

CONVENȚIA dintre România și UK pentru eliminarea dublei taxări

Prezenta Convenție se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante. În UK produce efecte de la:

1 aprilie 2026 pentru Corporation Tax
6 aprilie 2026 pentru Income Tax și Capital Gains Tax

-În România a intrat în aplicare de la 1 ianuarie 2026 pentru celelalte taxe.

CONVENȚIE din 13 noiembrie 2024
între România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe câștiguri de capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor – Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 29 octombrie 2025.
(Ratificată prin LEGEA nr. 169 din 29 octombrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 996 din 29 octombrie 2025).


România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord,[…] au convenit după cum urmează:
Articolul 1: Persoane vizate

  1. Prezenta convenție se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
  2. În sensul prezentei convenții,veniturile sau câștigurile realizate de sau printr-o entitate care este tratată ca fiind, în întregime sau în parte transparentă, sau printr-un aranjament care este tratat ca fiind, în întregime sau în parte transparent, din punct de vedere fiscal conform legislației fiscale a oricărui stat contractant, sunt considerate ca fiind veniturile sau câștigurile unui rezident al unui stat contractant, dar numai în măsura în care venitul sau câștigul este considerat, în scopul impozitării de către acel stat, ca fiind venitul sau câștigul unui rezident al acelui stat.
  3. Prezenta convenție nu afectează impozitarea, de către un stat contractant, a rezidenților săi, cu excepția beneficiilor acordate în baza paragrafului 3 al articolului 7, paragrafului 2 al articolului 9, paragrafului 2 al articolului 17 și articolelor 18, 19, 21, 22, 23 și 26.

Articolul 2: Impozite vizate

  1. Prezenta convenție se aplică impozitelor pe venit și pe câștiguri de capital stabilite în numele unui stat contractant sau al unităților sale administrativ-teritoriale, subdiviziunilor sale politice sau autorităților sale locale, indiferent de modul în care acestea sunt percepute.
  2. Sunt considerate impozite pe venituri și pe câștiguri de capital toate impozitele stabilite pe venitul total ori pe elementele de venit, inclusiv impozitele pe câștigurile provenite din înstrăinarea proprietății mobiliare sau imobiliare.
  3. Impozitele existente asupra cărora se aplică convenția sunt, în special:
    a) în cazul României:
    (i) impozitul pe venit;
    (ii) impozitul pe profit;
    (denumite în continuare “impozit român”);
    b) în cazul Regatului Unit:
    (i) impozitul pe venit;
    (ii) impozitul pe corporație;
    (iii) impozitul pe câștigurile de capital;
    (denumite în continuare “impozit al Regatului Unit”).
  4. Convenția se aplică, de asemenea, oricăror impozite identice sau în mod substanțial similare care sunt stabilite după data semnării convenției, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări semnificative care au fost făcute în legislațiile lor fiscale.

Gasiti aceasta Conventie in integralitate, aici:

Romania – CONVENȚIE din 13 noiembrie 2024

GOV. UK – 2024 UK-Romania Double Taxation Agreement — not in force / Updated 19 January 2026

În atenția celor care au rezidența în UK obținută cu buletinul

Un reminder pentru cei care au statusul de rezidență obținut cu buletinul și nu și-au făcut încă pașaport: mai puteti folosi buletinul ca sa intrati in UK pana la data de 31 decembrie 2025. Nu mai este mult timp, asa ca luati masuri din vreme. Dupa obtinerea pasaportului, actualizati-va noul act in contul de imigratie, ca sa aveti statusul de rezidenta legat de pasaport. O puteti face aici: Update your details in your UKVI account.

Nu poți folosi un card de identitate național al UE, SEE sau Elveției pentru a intra în UK decât dacă:

  • ai statut de settled sau pre-settled în cadrul EU Settlement Scheme, sau al schemelor de stabilire ale Jersey, Guernsey sau Insulei Man
  • ai Family permit ( permis de familie) în cadrul EU Settlement Scheme, sau echivalentul acestuia din Jersey, Guernsey sau Insula Man
  • ai un permis de lucrător de frontieră (frontier worker permit)
  • ești un Vizitator S2 Healthcare
  • ești cetățean elvețian și ai o viză de prestator de servicii din Elveția (Service Provider from Switzerland visa)

În aceste cazuri, poți continua să folosești cardul de identitate pentru a intra în Marea Britanie până cel puțin la 31 decembrie 2025. Nu vei avea nevoie de ETA.

Pentru cei care așteptați decizia la aplicația pentru settled sau pre-settled, la care ați aplicat cu buletinul, puteți folosi în continuare cardul de identitate pentru a intra în UK dacă toate cele de mai jos sunt adevărate:

  • ai aplicat pentru statut settled sau pre-settled în cadrul EU Settlement Scheme, sau al schemelor de stabilire ale Jersey, Guernsey sau Insulei Man
  • ți s-a emis o confirmare că cererea ta este valabilă
  • nu aplici ca membru de familie care se alătură(join family member)

Trebuie să aveți documentele corecte pentru a le prezenta la granița dacă călătoriți în UK. Nu puteți folosi niciun document care nu este menționat aici pentru a intra în Marea Britanie.

Sursa: Visiting the UK as an EU, EEA or Swiss citizen

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Card de identitate cu domiciliul în străinătate

CETATENII DIN DIASPORA POT SOLICITA CARD DE IDENTITATE CU DOMICILIUL IN STRAINATATE.

Pe 27 martie a fost emisa OUG nr. 17 care modifica legea actelor de identitate: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/295935

*art 28 (1) este articolul despre dovada adresei de domiciliu

Articolul 28^1(1) Cetățeanul român care locuiește în străinătate poate solicita eliberarea cărții electronice de identitate fără domiciliu în România.(2) Pentru obținerea cărții electronice de identitate, cetățeanul care locuiește în străinătate trebuie să prezinte un pașaport simplu electronic sau un pașaport simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu, aflat în termen de valabilitate, ori documente eliberate de autoritățile străine, în original, din care să rezulte că locuiește în acea țară, împreună cu traducerea autorizată în limba română, după caz, și să dețină un cont validat în Platforma HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.(3) Prin excepție de la alin. (2), condiția deținerii unui cont validat în Platforma HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne nu se aplică în cazul cetățenilor români care nu au împlinit vârsta de 18 ani.(4) Informațiile cuprinse în documentele eliberate de autoritățile străine prezentate de cetățean se colectează și se stochează în mapa electronică.(5) Procedura de eliberare a cărții electronice de identitate fără domiciliu în România și documentele care trebuie prezentate de solicitant se stabilesc prin normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

Ordonanța președințială pentru ieșire din țară minor

Sunt situatii in care, in urma sepărarii parinților sau a unui proces de divort, un singur parinte trebuie sa iasa din țară cu minorul.

In aceste cazuri este necesar acordul ambilor părinți, iar părintele însoțitor al copilului trebuie să prezinte poliției de frontieră dovada acordului notarial al celuilalt părinte (din acest inscris trebuie să rezulte că celalalt parinte își dă acordul pentru călătoria copilului, in ce tari va calatori, pe ce durata si ca acordul nu poate fi dat pe o perioada mai mare de trei ani) , fie dovada suplinirii acordului de către o instanță judecătorească.

Sunt cazuri în care un părinte face demersuri pe temeiul unor promisiuni verbale de acordare a declarației pentru a pleca cu copilul minor în străinătate, în vacanță, pentru a efectua studii sau pentru probleme medicale, lovindu-se ulterior de refuzul nejustificat și abuziv al celuilalt părinte. Dacă părintele respectiv refuză să își dea acordul și nu-și justifică refuzul, se ajunge la intentarea unui litigiu având ca obiect suplinire acord părinte și/sau exercitare autoritate în mod exclusiv de către părintele către care a fost încredințat copilul, lezat de refuzul nejustificat și abuziv al celuilalt părinte.

Părintele lezat ( care a făcut demersuri, cheltuieli, programări, planificări etc. pentru ieșirea din țară cu copilul minor), poate solicita instanței de judecată, să pronunțe o hotărâre pe calea ordonanței președințiale, pentru suplinirea acordului celuilalt părinte, iar pentru aceasta trebuie să probeze urgența suplinirii acestui acord și paguba care s-ar pricinui ca urmare a neacordării acordului de către celălalt părinte.

Tot prin aceași acțiune, se poate solicita instanței de judecată și suplinirea acordului pentru efectuarea demersurile premergătoare părăsirii țării împreună cu minorul, respectiv suplinirea acordului celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului minorului.

La ce instanta se depune cererea de ordonanta presedintiala?

Cererea se depune la instanţa competentă din raza domiciliului minorului.

Cererea de ordonanta presedintiala se judeca de către un singur judecător, de regulă, cu citarea părţilor.

Judecata are loc de urgenţă şi cu precădere, cu sau fără citarea părților, în funcție de urgența reclamată, iar pronunţarea solutiei poate fi amânată cu cel mult 24 de ore, și hotărârea va fi redactată în maxim 48 de ore de la pronunțare. Procedura poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni, în funcție de fiecare instanță. Ulterior comunicării hotărârii, aceasta trebuie legalizată pentru a se putea prezenta organelor de frontieră în vederea ieșirii din țară a minorului împreună cu părintele însoțitor.

Pentru a depune o cerere de ordonanta presedintiala, trebuie sa pregatiti urmatoarele documente:

Cererea scrisa, care trebuie sa includa motivele pentru care se solicita ordonanta, descrierea situatiei urgente si a drepturilor care necesita protectie imediata.
Dovezi care sustin urgenta si necesitatea interventiei rapide a instantei, cum ar fi declaratii, rapoarte de expertiza, fotografii sau orice alte inscrisuri relevante.

Taxa de timbru pentru ordonanta presedintiala

Se aplica prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Conform art. 6, alin. 4 din OG nr. 80/2013, cererile formulate pe cale de ordonanță președințială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei.

Când cererea formulată pe cale de ordonanță președințială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depășește 2.000 lei, și cu 200 lei, dacă valoarea ei depășește 2.000 lei.

În cele mai multe dintre situații, instanțele de judecată pronunță hotărâri favorabile pentru părintele care solicită suplinirea acordului celuilalt părinte, urmând ca partea care a căzut în pretenții să fie obligată la cheltuielile de judecată reprezentând taxă de timbru și onorariu de avocat. Ca o sancțiune, părintele care a refuzat abuziv și nejustificat acordarea consimțământului pentru plecarea din țară va plăti toate cheltuielile procesuale ocazionate de procesul privind ordonanța președințială.

*Ordonanta presedintiala se poate contesta, contestarea se face prin depunerea unei cereri de apel la instanta competenta in termen de 5 zile de la pronuntare, daca ordonanta a fost data cu citarea partilor, sau de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor. Apelul va fi judecat de urgenta si cu precadere, avand in vedere caracterul provizoriu si urgent al ordonantei.

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Răspunsul CNPP la sesizarea referitoare la Certificatele de viață

Dupa cum stiti, pentru ca cetatenii romani din UK pensionari in RO au intampinat probleme cu semnarea Certificatului de viata, am transmis CNPP in data de 5 sept 2024 o sesizare in care am explicat punctual situatia din UK, atasand și discutii si cazuri relevante care demonstreaza ca nu toate institutiile enuntate in lista CNPP sunt la curent cu aceasta solicitare, că semnarea acestui certificat nu ar trebui să implice costuri si demersuri si am propus 2 lucruri:

1)- un protocol incheiat cu Post Office – Royal Mail, care are oficii peste tot in teritoriu si nu implica deplasari mari, in urma unor solicitari care ar fi ideal sa fie demarate de catre reprezentantii autoritatilor romane (Ambasada, consulate) , prin care sa fie de acord sa semneze aceste certificate de viata in orice oficiu Post Office.

2)- Implementarea pe site-ul CNPP, la rubrica Servicii Electronice, a unei optiuni prin care fiecare beneficiar sa se poata autentifica online si confirma ca  inca exista, cu verificare prin cod trimis pe email sau telefon si eventual poza cu un ziar din acea zi pentru confirmarea datei(asa cum procedeaza institutiile care furnizeaza beneficiile in UK cand vor sa li se confirme ca o persoana este prezenta in UK).

Pe data de 27 nov 2024 CNPP mi-a răspuns. Și in totală transparență pun răspunsul lor aici

Menționez că nu am sugerat nicio secundă acreditarea unor asociații de români cu personalitate juridică pentru vizarea certificatului de viață.

Voi ce înțelegeți din asta? Că CNPP consideră Post Office o instituție cu personalitate juridică de utilitate publică și puteți liniștit semna la ei certificatul ?

*atașez și pdf cu răspunsul CNPP

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Cum să căutați notari, avocați și consilieri de imigrație în UK

Nu începeți niciun demers , nu trimiteți acte și date personale până nu verificați cu cine vorbiți, dacă este cine spune că este și dacă este acreditat să presteze servicii în UK. Oricine poate să își facă o carte de vizită pe care să scrie orice.

Dacă aveți nevoie de un notar sau vreți să verificați un nume de notar care vă este recomandat, click aici Cum să găsești și cum să verifici un notar în UK

Dacă aveți nevoie de avocat, sau vreți să verificați un nume de avocat care vă este recomandat, click aici Cum găsești sau verifici un avocat

Aveți aici și lista de avocați de pe site-ul Consulatului General al României la Londra: https://cglondra.mae.ro/sites/cglondra.mae.ro/files/lista_avocati_martie_2023.pdf

Dacă aveți nevoie de serviciile unui immigration advisor, sau vreți să verificați un nume de consultant de imigrație care vă este recomandat, click aici : Cum să verifici și să cauți un immigration advisor

Alternativ, dacă cineva pretinde că lucrează la o firma de avocatură, de imigrație sau de notariat, puteți contacta în scris firma respectivă să vă asigurați că persoana respectivă lucrează acolo și reprezintă acea firmă.

Material de V/Dobrescu&A.Drogoreanu

Cum se echivalează în România diploma de bacalaureat obţinută în străinătate

CNRED ( Centrul Național de recunoaștere și echivalare a diplomelor) – recunoaște actele de studii de nivel preuniversitar obținute în străinătate, prin evaluarea și stabilirea nivelului, domeniului și/sau a specializării, raportat la sistemul românesc de învățământ. Această procedură se aplică atât pentru continuarea studiilor în România, cât și pentru accesul la piața forței de muncă.

CNRED recunoaște, în baza unui dosar, în termen de 30 zile lucrătoare, actele de studii care atestă absolvirea studiilor de nivel bacalaureat, școala profesională și școala postliceală.

Depunere dosar

Program: Luni-Joi, 09:00-11:00 şi 14:00-16:00  Vineri, 09:00-11:00, Str. Spiru Haret, nr. 12, parter, camera 1, Sector 1, 010176 Bucureşti

Acte necesare 

1. Cerere –  pentru depunere dosar în format fizic
2. Diploma de Bacalaureat
  • copie, dacă actul de studii este emis în limba română, engleză, franceză, spaniolă, italiană
  • copie şi traducere legalizată în limba română pentru actele emise în celelalte limbi străine
3. Alte documente
  • adeverinţa de promovare a examenului de bacalaureat din Italia; Pruebas de Aptitud para el Acceso a la Universidad, calificación Apto din Spania; adeverință emisă de Universitets-och högskolerådet (UHR) privind accesul la studii universitare din Suedia; etc. – copie pentru actele de studii redactate în limbi de circulaţie internaţională (engleză, franceză, spaniolă, italiană) sau copie şi traducere legalizată în limba română pentru actele de studii redactate în alte limbi

4. Documente personale de identificare, în copie

  • paşaport / actul de identitate – buletin de identitate sau carte de identitate
  • dovada schimbării numelui (dacă este cazul), în copie (limba română/ engleză/ franceză/ spaniolă/ italiană) și traducere legalizată (pentru celelalte limbi)

Autentificare acte de studii supuse recunoaşterii/echivalării

1. pentru diplomele din Republica Moldova nu este necesară apostilarea sau supralegalizarea. Diplomele emise anterior anului 2008 (cât și diplomele emise după 2008 care nu pot fi verificate prin portal) vor fi însoţite de Adeverinţa de autenticitate eliberată de Ministerul Educaţiei din Republica Moldova, începând cu data de 01.04.2019, în copie;

2. pentru statele care sunt părţi ale Convenţiei privind Apostila de la Haga (UK face parte din Conventie), actele de studii supuse echivalării/ recunoașterii trebuie vizate cu Apostila de la Haga de către autorităţile competente din ţările emitente; actele de studii din Italia, Grecia, Spania, Portugalia şi Cipru vor fi vizate cu Apostila Convenţiei de la Haga, celelalte state membre UE fiind exceptate;
3. pentru statele care NU sunt părţi ale Convenţiei privind Apostila de la Haga, actele de studii vor fi supralegalizate sau vor fi însoţite de Adeverinţa de autenticitate emisă de către autorităţile competente din ţara de provenienţă;  Lista statelor pentru care se solicită apostilarea sau supralegalizarea

Evaluare documente

Evaluarea documentelor şi eliberarea deciziei CNRED se realizează în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării dosarului complet. Acest termen se poate prelungi în mod corespunzător în cazul efectuării unor verificări suplimentare sau consultarea unor experţi externi.

Verificați stadiul dosarului accesând Verificare stadiu dosar

Eliberare atestat

  • în format electronic, prin platforma PCUe, pentru dosarele depuse online
  • la sediul CNRED, program: Luni – Joi, 09:00 – 12:00, 13:00 – 15:00

Str. Spiru Haret, nr. 12, Sector 1, 010176 Bucureşti
Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor

Atestatul se eliberează titularului sau unei persoane împuternicite prin procură notarială.

Eliberare duplicat

În cazul pierderii, distrugerii complete sau deteriorării atestatului de echivalare, se poate elibera un duplicat.
Pentru eliberarea duplicatului, se depun: cerere; declarație notarială cu privire la pierderea, distrugerea sau deteriorarea atestatului; actul de identitate – copie; actul de studii care a fost echivalat – copie; alte documente, dacă este cazul.

Procedura de contestare

Contestaţiile se depun, la registratura M.E., în termen de 45 de zile lucrătoare de la data eliberării atestatului de recunoaştere/echivalare şi, respectiv, de la data luării la cunoştinţă a motivelor nerecunoaşterii. Termenul de rezolvare a contestaţiilor este de 60 zile lucrătoare de la înregistrarea lor la CNRED, dar se poate prelungi în cazuri justificate, solicitantul fiind anunțat în scris, prin poștă sau mail.

Contact:

Alina ARHIRE, consilier

E-mail alina.arhire@edu.gov.ro/ Telefon: 021 405 62 69, Fax: 021 313 10 13

Mirela ANDRONE, inspector

E-mail: mirela.androne@edu.gov.ro/ Telefon: 021 405 56 71, Fax: 021 317 85 17

Eliberare atestate

E-mail: florica.oancea@edu.gov.ro / Telefon: 021 405 63 23, Fax: 021 313 10 13

Aveti si un tutorial video pentru transmiterea online a dosarelor, prin intermediul Punctului de Contact Unic electronic

► Linie telefonică dedicată informării persoanelor interesate: 021/405.56.96.

Intervalul standard în care acest număr poate fi apelat: 8:30 – 16:30 (L – J), respectiv 8:30 – 14:00 (V). 

Informații suplimentare puteți obține și scriind pe adresa de e-mail brexit@edu.gov.ro.

Sursa: Ministerul Educației

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Cum și unde se recunosc studiile făcute în străinătate

Ministerul Educației – prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED) – evaluează și recunoaște actele de studii ale cetățenilor Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European și din Confederația Elvețiană în vederea continuării studiilor în România. CNRED poate recunoaște automat sau prin aplicarea de examene de diferenţă sau alte măsuri compensatorii, nivelul, domeniul de studii și/sau specializarea.

Depunere dosar

Clasele I – XII se recunosc de către Inspectoratele Școlare (aveți lista lor aici), iar dosarele pentru echivalarea perioadelor de studii efectuate în străinătate sunt primite şi evaluate de către inspectoratelele şcolare, în conformitate cu Ordinul de Ministru nr. 5638 / 2020.

Actele necesare pentru dosar:

  • cerere
  • foaie matricolă pentru clasele din România (dacă este cazul)
  • documente școlare din care să rezulte nivelul, durata și promovarea clasei/claselor pentru care se solicită echivalarea
  • document de identificare al elevului
  • alte documente, dacă este cazul (adeverință emisă de autoritatea competentă din țara de origine care să confirme autenticitatea documentelor de studii).

Pentru evaluarea dosarului de echivalare nu se percep taxe.

Inspectoratele școlare stabilesc, prin procedură proprie, forma documentelor(original, copie,
traducere autorizată și/sau legalizată etc.) solicitate aplicantului.

Dosarul pentru echivalarea perioadelor de studii se depune fizic sau online :

  • la Inspectoratele Școlare Județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București
  • la unitatea de învățământ la care elevul participă la cursuri în calitate de audient

Termenul de soluționare a dosarului de echivalare este de 30 de zile calendaristice de la data depunerii dosarului complet la Inspectoratul Școlar Județean.

În evidenţele şcolare ale elevei/elevului se consemnează următoarele: “echivalat clasele …..
(se menționează clasele promovate în străinătate) pe baza atestatului nr. ….(se menționează
numărul atestatului emis de Inspectoratele Școlare Județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București) din data…. (se menționează data emiterii atestatului).

Atestatul de echivalare se eliberează unității de învățământ, titularului, părinților, tutorilor legal instituiți sau unui împuternicit legal, în format fizic sau electronic, cu semnătură digitală, pentru solicitările depuse online și este valabil pentru înscrierea în orice unitate de învățământ preuniversitar din sistemul național de învățământ, la încadrarea pe piața forței de muncă și pentru înscrierea la cursuri de formare profesională.

Date de contact inspectorate școlare:

Datele de contact ale Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor sunt:
Secretariat
:
Telefon 021 405 63 22, Fax 021 313 10 13
Telefon 021 405 56 59, Fax 021 317 85 17
E-mail cnred@edu.gov.ro
Adresa: Str. Spiru Haret nr. 12, Sector 1, Bucureşti

Sursa: CNRED

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Ce este certificatul de viață?

Ce este certificatul de viață și când trebuie transmis la casa de pensii care deține dosarul de pensie al persoanei care locuiește în străinătate?

Atunci când se solicită transferul drepturilor de pensie în străinatate, pensionarul este obligat să transmită semestrial formularul “Certificat de viață”. Acest formular se utilizează exclusiv în cazul pensionarilor nerezidenți care încasează pensia în conturi  bancare din străinătate sau din România și nu au mandatari desemnati cu procură specială care au obligația, conform procurii speciale, să anunțe casele de pensii din Romania despre orice schimbare survenită în ceea privește situația pensionarului (ex. deces, schimbare adresă de domiciliu etc.)

1. Ce este acest certificat? : un instrument de verificare administrativă, pentru evitarea efectuării de plăți necuvenite catre beneficiarii care nu mai locuiesc in România, dovada pe baza căreia se continuă plata drepturilor cuvenite pensionarilor nerezidenţi.

2. De unde îl luați? – teoretic, casa teritorială de pensii competentă trebuia să emită şi să transmită beneficiarilor nerezidenți acest formular în dublu exemplar în versiune bilingvă. În realitate, potrivit noii legi a pensiilor, în vigoare din 1 septembrie 2024, casele teritoriale de pensii nu vor mai trimite formularele prin poștă. Beneficiarul trebuie să își descarce singur certificatul de pe site-ul casei de pensii și să îl transmită semestrial, din proprie inițiativă până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie a fiecărui an.

3. Cum se completează?

PARTEA „A”se completează de către pensionar ÎN FAŢA AUTORITĂŢII LEGALE cu: datele Casei teritoriale de pensii aferente, datele personale ale pensionarului– nume prenume, număr decizie de acordare a pensiei, CNP, adresa de domiciliu/locului de ședere permanentă, numele și adresa băncii, cod de identificare bancară (BIC/SWIFT/SORT CODE), IBAN, declarația și semnătura pensionarului.

PARTEA „B” – se completează de către autoritatea în faţa căreia se prezintă beneficiarul nerezident ale cărui date personale sunt înscrise la partea „A”. Autoritățile legale pot fi instituții de pensii ori de securitate socială, autorități administrative locale, misiuni diplomatice, oficii consulare, notari publici, avocați, consilieri juridici, medici de familie de pe teritoriul statului de domiciliu, respectiv reședință, asociații de români cu personalitate juridică din diverse state.

4)Formularul poate fi transmis prin poștă, prin email sau prin fax la Casa Judeteana de Pensii de care aparțineți, aveti aici lista lor https://www.cnpp.ro/casele-teritoriale-de-pensii.
În situația în care nu se prezintă certificatul de viață în termenul indicat, plata drepturilor de pensie va fi suspendată, începând cu luna următoare expirării termenelor prevăzute mai sus (de 31 martie, respectiv 30 septembrie a fiecărui an).

Reluarea plății drepturilor de pensie se va face după transmiterea certificatului de viață, de la data suspendării, cu respectarea termenului general de prescripție.

În cazul noilor beneficiari nerezidenți, dacă între data depunerii cererii de pensionare și data primei plăți a pensiei stabilite prin decizia de acordare a unor drepturi de pensie s-au scurs mai mult de 6 luni, casa teritorială de pensii competentă va transmite, împreună cu decizia de acordare a pensiei și cu o adresă de informare, un exemplar al certificatului de viață, urmând ca prima plată a drepturilor de pensie să se efectueze, în acest caz, după primirea exemplarului completat al certificatului, semnat și ștampilat, care atestă faptul că beneficiarul este în viață.

În cazul beneficiarilor nerezidenți aflați în plată, primul certificat de viață se va transmite până la data de 30 septembrie 2024.

Sursa: CNPP : Casa Nationala de Pensii Publice/ articol updatat la 1 sept 2024

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Ce să faci dacă ai pierdut certificatul de naștere

1) Dacă ați pierdut certificatul de naștere britanic: aveți informațiile despre obținerea unei copii, aici: https://romaniinangliagrup.co.uk/2023/06/25/afla-cum-poti-obtine-oricand-copii-dupa-certificatul-de-nastere-britanic/

2)Dacă certificatul de naştere este românesc, puteți obține un duplicat fie aflându-vă în UK, fie din România:

a) Direct din UK: Pentru obţinerea unui duplicat al certificatului de naştere, titularul se poate adresa Consulatului General al României la Londra, Consulatului General Manchester (http://manchester.mae.ro) sau Consulatului General Edinburgh (http://edinburgh.mae.ro).

Depunerea cererii se face numai pe bază de programare pe  www.econsulat.ro. Programările sunt gratuite.

Certificatele de naştere se eliberează numai la cererea titularilor lor.

Persoanele interesate trebuie să completeze cererea de obţinere a actului, la care se adaugă copia paşaportului românesc sau a unui alt act de identitate.

Consulatele României transmit aceste cereri autorităţilor competente din România. Durata de procesare a acestor cereri este de aproximativ 6 luni.

Consulatele României pun la dispoziție formularele corespunzătoare cererilor de obţinere a acestor documente, acestea fiind semnate la ghișeu de către titulari. 

Dacă aveți nevoie într-un termen mai scurt, puteți solicita eliberarea lor prin intermediul unui mandatar din România, care se va adresa direct autorităţilor române competente (Directia de evidenta a Persoanelor si Administrarea bazelor de Date, în cazul actelor de stare civilă ). Mandatarul trebuie să fie în posesia unei procuri autentificate de Consulatul României din ţara în care locuieşte solicitantul actului sau, dacă nu este autentificată de Consulat, trebuie să fie autentificată de un notar local şi legalizată sau apostilata de autorităţile statului respectiv, conform legislaţiei acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile.

Acest serviciu este scutit de taxe consulare.

ÎN ATENȚIA PERSOANELOR CARE AU PLASTIFIAT DOCUMENTELE!
în conformitate cu legea 105/2022, certificatele de stare civilă plastifiate ori modificate sau completate fără drept sunt NULE. Persoanele care depun cerere pentru un duplicat, ca urmare a plastifierii, trebuie să predea documentul vechi pentru a fi anulat.

Toate serviciile consulare se prestează numai pe bază de programare prealabilă. 

b) Din România: în cazul pierderii sau distrugerii certificatului de naștere, poți obține un duplicat de la Starea Civilă a primăriei sau sectorului în care ai fost înregistrat la naștere.

duplicatul certificatului de naștere se eliberează pe loc

NU SE PERCEPE NICIO TAXĂ DE ELIBERARE.

  • certificatul de naștere se eliberează doar titularului sau persoanei mandatate prin procura notarială speciala;
  • în cazul minorilor ce nu au acte de identitate, certificatul de naștere se eliberează părinților sau reprezentantului legal;

Actele necesare în vederea eliberărarii certificatelor duplicat:

  • cerere tip;
  • actul de identitate (carte de identitate, buletin, adeverintă de identitate provizorie pentru cetățenii români);
  • pașaportul – pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate;
  • procura specială. Procura se poate întocmi la orice notar din țară, iar dacă este făcută într-o altă țară este necesar să fie apostilată sau supralegalizată, dupa caz.

Procura trebuie să cuprindă:

-obiectul mandatului (precizarea unor date suplimentare cu privire la locul și data incheierii actului).

-nume, prenume și domiciliul mandatorului;

-nume, prenume și domiciliul celui mandatat;

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Cum vă puteți vedea Dosarul electronic de Sănătate românesc

E posibil sa va trebuiasca in strainatate informatii medicale din dosarul vostru medical din Romania, si e destul de greu de adunat sau de regasit aceste informatii. Asa ca e bine de aflat ca aveti un dosar medical electronic, doar că nu știati și nu aveati acces la el. Dosarul electronic de Sănătate s-a creat în momentul în care un medic a transmis primul document în DES-ul tău.

Cum se constituie dosarul unui pacient

Dosarul de sănătate pentru un pacient se constituie la prima trimitere a unui document medical de către un medic în sistemul DES si se verifică dacă pentru CNP-ul acelui pacient există deja generat un dosar de sănătate. Dacă nu există, se vor interoga bazele de date SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat) și SIPE (Sistemul Informatic Prescripția Electronică) pentru CNP-ul respectiv, se vor extrage date istorice, iar datele din dosar vor fi consolidate pe baza acestor informații și a celor cuprinse în documentul medical transmis de medic.

Interogarea pentru date istorice se produce numai la crearea dosarului, urmând ca acesta să fie apoi alimentat cu date prin transmiterea de documente medicale.

Dosarul de sănătate se constituie și atunci când pacientul solicită matricea de securitate (pentru acces) de la medic iar medicul o generează, o imprimă și o înmânează pacientului.

In Dosarul Electronic de Sanatate, toate datele medicale, începând de la consultații, trimiteri, analize, rețete, internări, intervenții chirurgicale, foi de observații, dar și antecedente și istoric evenimente, vor fi colectate permanent în siguranță. Acestea sunt introduse de medicul de familie  sau de orice medic specialist care are contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și primește acces la dosar.

Cum faci să ai acces la acest dosar:

  1. trebuie să soliciți unui medic să-ți genereze din portalul public DES o matrice cu care te vei loga de fiecare dată. Acest medic trebuie să fie înscris în SIUI și să aibă o semnătură electronică înregistrată și ea în SIUI ( Sistem Informatic Unic Integrat). Toti cei care lucrează în contract cu Casa de asigurări (CAS) – adică medici de familie, din ambulatoriu, din spitale, dar și medici din privat care au acest contract, sunt inscriși în SIUI automat.
  2. Cu matricea obtinuta de la doctor, te conectezi pe www.des-cnas.ro cu CNP-ul și o parolă pe care o definesti la prima conectare.

Un medic va avea acces la informațiile dvs doar dacă îi oferiți acest drept sau poate consulta intreg dosarul medical doar în prezența și cu acceptul dumneavoastră. Un medic care nu are acces implicit la dosarul dvs, poate consulta doar sumarul și informațiile pentru situațiile de urgență. Sunteți singura persoană care deține controlul total al Dosarului Electronic de Sănătate prin vizualizarea tuturor accesărilor, dar și a actualizărilor făcute de medici. Astfel, orice modificare apărută în orice secțiune este însoțită de data, ora și parafa doctorului care a operat modificări în sistem.

Puteți acorda acces la întregul dosar medical unui medic anume, prin introducerea codului parafei medicului. Acel medic va putea astfel accesa dosarul chiar dacă nu este prezent. Se poate reveni oricând la setările inițiale și pacientul poate retrage acest drept de acces.

În noua versiune a dosarului electronic, pacienții pot cere ștergerea/anonimizarea datelor medicale cuprinse în propriul dosar.

Puteți obține suport prin e-mail suport.des@casan.ro

Sursa CNAS

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Cum e cu “Vreau să trec copilul pe numele meu!”

[”Vreau sa trec copilul pe numele meu, pentru ca tatăl să nu mai aibă niciun drept la copil!” – este ceea ce aud deseori după divorț sau după încetarea unei relații de concubinaj din care au rezultat minori.

Dorința este exprimată în această corelație strictă – schimbare nume, pierdere drepturi– din care rezultă credința și confuzia, că în nume stau legătura și soluția!

Solicitarea vine de la mame pentru că, de regulă, copiii poartă numele de familie patern. Dar puteți înlocui mama cu tata, dacă este cazul, răspunsurile sunt aceleași.

Motivele sunt diverse: tatăl nu se interesează de cel mic, nu plătește întreținere, nu contribuie la cheltuielile legate de școală, hrană ori sănătate, nu respectă programul de vizitare, nu vrea să își dea acordul pentru trecerea graniței, nu este de acord cu mama cu privire la grădinița la care să fie înscris copilul, etc.

”Vreau sa trec copilul pe numele meu, pentru ca tatăl să nu mai aibă niciun drept la copil!”

Nu vreau să stric inima nimănui, dar o să să spun franc faptul că, în forma descrisă mai sus, nu se poate!

Adică nu în sensul în care schimbarea numelui ar atrage îndepărtarea tatălui din viața copilului și instaurarea mamei ca decident absolut.

Există, însă, alte soluții la toate problemele de mai sus!

Esențialul

când se pune problema în termeni de ”vreau sa trec copilul pe numele meu!” este acesta: numele copiilor nu prea se schimbă după cum părinții sunt sau nu împreună; el este atribuit și reglementat prin lege.

Chiar și atunci când se poate, și numele copilului se schimbă, asta nu afectează cu nimic drepturile tatălui, care va păstra dreptul de a fi implicat în decizii, de a petrece timp cu copilul, etc.

Nu poate fi exclus din viața copilului decât părintele decăzut din drepturile părintești. Și doar într-o oarecare măsură. Și doar un timp.

Dar, iarăși, decăderea nu are legătură cu numele!

Soluții

pentru dezinteres, lipsa implicării financiare, afective și decizionale și limitarea implicării tatălui: cerere de chemare în judecată și hotărâre judecătorească privind:

  • exercitarea autorității părintești,
  • stabilirea locuinței copilului minor,
  • plata pensiei de întreținere,
  • program de vizitare minor, după caz.

Regula este exercitarea autorității părintești în comun. Pentru motive temeinice, însă, instanța poate dispune ca autoritatea părintească să fie exercitată în mod exclusiv de către unul din părinți.

Dar nici asta nu schimbă numele copilului, da?

O discuție de pe un forum.

Problema în dezbatere:

o doamnă spune că ea – dar și tatăl copilului – dorește ca el „să renunțe la numele pe care îl poartă fata lor” și precizează că se vrea asta pentru ca tatăl să nu mai aibă drepturi și obligații față de copil.

O să scurtez, din nou, chinul: dacă domnul este tatăl biologic al fetiței, nu se poate! 
Paternitatea este legată de materialul genetic, nu se capătă sau schimbă în funcție de nume iar copilul nu poate fi plimbat de pe un nume pe altul după cum se ceartă sau se împacă părinții.
Paternitatea este ceva extrem de important, cu consecințe ample legate de rudenie, întreținere, moștenire, etc.

Pe acel forum, folclorul s-a dezlănțuit sălbatic.

Inventariez câteva din scenariile citite în răspunsurile și propunerile de soluții pe care membrii le ofereau doamnei care striga „vreau sa trec copilul pe numele meu!”:

1. Să îl ”cadă din drepturi pe tată”.

Decăderea din drepturile părintești, art. 508 Cod Civil:

  • este o sancțiune dispusă de autorități, în general, pentru abuzuri asupra copilului;
  • nu este pentru totdeauna, se poate reveni asupra ei;
  • nu scutește de pensie de întreținere, decăzutul o va plăti în continuare;
  • nu modifică paternitatea, nu aduce liniuță în certificatul de naștere, deci nu îl lasă pe copil fără tată;
  • nu schimbă numele copilului.

Și nu, nimeni nu poate să ”se decadă singur”. Nici la cerere și nici prin declarație notarială.

Astfel, chiar și în cazul decăderii din drepturile părintești, părintele nu pierde toate drepturile în privința minorilor. Și nici obligațiile.

2. Să meargă la Tribunal ca „să îl scoată de la tată” pe împricinat.

Adică tăgada de paternitate. Aceasta se poate cere atunci când în mod greșit un bărbat apare ca tată al unui copil în certificatul de naștere.

Prin greșit înțelegem că el chiar nu este tatăl biologic, nu a participat la conceperea copilului.

Se face în instanță, prin proces și test ADN.

Și da, schimbă numele de familie al copilului și face dispărute orice drepturi și obligații cu privire la acel copil.

Dar numai dacă acel bărbat nu este tatăl biologic.

3. ”Să scoată copilul de pe numele lui”.

Am zis mai sus și mai scriu o dată, din aceste motive – că n-a plătit pensia sau n-a sunat copilul în ultimii 13 ani- nu se poate!

De altfel, nu există situație în care să se schimbe numele copiilor din motive legate indiferență, neimplicare, nepăsare.

4. Să ceară custodia exclusivă.

Nici eventualitatea exercitării autorității părintești în mod exclusiv (așa numita ”custodie”, termen care nu există în legislația română) nu schimbă numele copilului.

Și nu scutește de plata întreținerii.

Și nu face ca celălalt părinte să nu poată vizita copilul.

Bonus: pensia de întreținere

subiect atât de controversat, de la care, de fapt, de multe ori pleacă totul.

Să fie clar: nu se poate renunța la ea!

Codul Civil interzice asta expres.

Și obligația nu dispare nici în cazul decăderii, nici al custodiei exclusive.

Că, în practică, sunt mame care nu iau măsuri dacă tatăl nu plătește, e altă poveste.

Dar ea se datorează indiferent de nume, custodie sau cheful de a o plăti.

În concluzie, copilul nu este un bun la care schimbarea numelui proprietarului să creeze sau să stingă legături de rudenie (decât dacă se schimba filiația).

O analiză completă a pensiei de întreținere găsiți AICI

Variațiuni pe aceeași temă

”Am divorțat și vreau sa trec copilul pe numele meu, se poate?” sau ”m-am certat cu tatăl copilului si vreau să trec copilul pe numele meu!”

În dreptul român „trecutul copilului de pe un nume pe altul” după cum se ceartă părinții sau nu, nu există.

După divorț, numele copilului va rămâne cel din actul de naștere.

La fel și după ceartă.

 Chiar și când numele copilului se poate schimba, nu duce la pierderea drepturilor părintești.

Numele oamenilor, în general, pot fi schimbate, de ex, prin căsătorie sau dacă se încadrează strict în motivele Ordonanței nr. 41/2003. Dar, despre asta, într-un alt episod.

Ce spune legea despre numele copilului?

Codul Civil

Art. 449 Numele copilului din căsătorie.

(1) Copilul din căsătorie ia numele de familie comun al părinţilor săi.

(2) Dacă părinţii nu au un nume comun, copilul ia numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. În acest caz numele copilului se stabileşte prin acordul părinţilor şi se declară, odată cu naşterea copilului, la serviciul de stare civilă.

(3) În lipsa acordului părinţilor, instanţa de tutelă hotărăşte şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la serviciul de stare civilă unde a fost înregistrată naşterea.

Art. 450 Numele copilului din afara căsătoriei

(1) Copilul din afara căsătoriei ia numele de familie al aceluia dintre părinţi faţă de care filiaţia a fost mai întâi stabilită.

(2) În cazul în care filiaţia a fost stabilită ulterior şi faţă de celălalt părinte, copilul, prin acordul părinţilor, poate lua numele de familie al părintelui faţă de care şi-a stabilit filiaţia ulterior sau numele reunite ale acestora. Noul nume de familie al copilului se declară de către părinţi, împreună, la serviciul de stare civilă la care a fost înregistrată naşterea. În lipsa acordului părinţilor se aplică dispoziţiile art. 449 alin. (3).

(3) În cazul în care copilul şi-a stabilit filiaţia în acelaşi timp faţă de ambii părinţi, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 449 alin. (2) şi (3).

Nota bene la ”Vreau sa trec copilul pe numele meu!”:

informațiile de mai sus sunt mult simplificate pentru a fi accesibile unui public neinițiat. Astfel, nu au fost prezentate toate situațiile particulare ce pot apărea în legătură cu subiectul expus; pentru asta s-au scris tratate de drept.
Considerați acest articol ca fiind unul cu titlu informativ și general! Autoarea nu este responsabilă, sub nicio formă, cu privire la modul cum înțelegeți, cum interpretați și cum alegeți să folosiți informațiile de mai sus. Consultați în mod direct un avocat înainte de a lua orice decizie cu privire la speța Dvs! ]

Articol de Geanina DRIAN, avocathttps://avocatdrian.ro/ Romania