Category Archives: My two cents

Când comentariile/postările pe social media devin infracțiuni

Crime, justice and the law, Cultura generala, De la mine pentru voi, Informari, informatii utile, Legi, Legi britanice, My two cents, Povestiri din lumea noua, Social Media, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pe rețelele sociale, nu toate comentariile sunt considerate simple păreri sau sfaturi, atunci când conținutul lor sau scopul depășește limita legală. În UK, anumite tipuri de mesaje pot avea consecințe legale serioase atunci când încurajează, facilitează sau promovează activități ilegale, fraude, dezinformare sau impersonare.

Nu trebuie neapărat ca fapta ilegală să fie efectiv comisă pentru ca un comentariu/postare să fie sancționabil, legea se aplică și celor care o încurajează, o explică sau o promovează, sau transmit informații false cu potențial de prejudiciu, chiar și indirect. În funcție de conținut și intenție, astfel de comentarii pot intra sub incidența mai multor acte legislative penale și civile din UK.

Pun aici principalele încadrări legale relevante:

Incitare / încurajare la infracțiuni
Comentariile care explică, sugerează sau încurajează comiterea unor ilegalități se încadrează ca infracțiuni de încurajare sau asistare a unei infracțiuni, reglementate de Serious Crime Act 2007 și pot fi sancționate chiar dacă fapta nu are loc. Legea stabilește că o persoană comite infracțiune dacă „does an act capable of encouraging or assisting the commission of an offence” și „intends to encourage or assist its commission” (secțiunea 44). Asta înseamnă că simpla postare a unor instrucțiuni sau îndemnuri pentru activități ilegale poate fi suficientă. Exemple: comentarii de tip „pune-te mamă singură la UC”, „modifică statementurile bancare”, “aplică pentru șercod ca să ai drept de muncă” sau explicații despre cum se ocolește legea.

Fraudă și scam-uri online
Comentariile care promovează metode de fraudă, oferă „ghiduri” de scam, conținut online care creează aparențe înșelătoare pentru câștig, tentând oamenii să participe la activități ilegale, distribuirea de linkuri către scheme frauduloase intră sub incidența Fraud Act 2006. Legea prevede că există infracțiune atunci când cineva face o declarație falsă sau înșelătoare („false representation”) și urmărește un câștig sau să provoace pierderi altora (secțiunea 2). Exemple: „ îți rezolv actele la Home Office”, „fac benefituri cu 100% aprobare garantată” sau conturi care pretind servicii legale sau financiare inexistente.

Mesaje false sau manipulative (comunicări malițioase)
Postările și comentariile care induc în eroare, răspândirea deliberată de informații false, manipulative sau menite să provoace anxietate ori prejudiciu psihologic se încadrează la infracțiuni de comunicare, conform Malicious Communications Act 1988. Este infracțiune trimiterea unui mesaj „false” dacă scopul este „to cause distress or anxiety to the recipient” (secțiunea 1). Exemple: comuncări de tip „se opresc toate plățile mâine”, „guvernul nu te mai lasă să intri” sau alte informații false care induc frică.

Mesaje ilegale pe rețele publice (social media)
Utilizarea platformelor online pentru a transmite conținut ofensator, amenințător sau grav înșelător intră sub incidența Communications Act 2003. Legea stabilește că este infracțiune trimiterea printr-o rețea publică a unui mesaj „grossly offensive or of an indecent, obscene or menacing character” (secțiunea 127). Social media intră în această categorie, astfel că anumite tipuri de comentarii pot fi urmărite penal. Exemple: amenințări directe („o să vezi tu ce pățești”), insulte extreme, mesaje extrem de ofensatoare sau conținut care incită la violență, ură și intimidare în spațiul public online.

Dezinformare și conținut fals dăunător
Postările care conțin informații false cu intenția de a produce prejudicii sunt reglementate de Online Safety Act 2023. Asta acoperă situații de dezinformare periculoasă și conținut care produce efecte reale, când se transmit informații „knowing the information to be false” și cauzează “non-trivial psychological or physical harm to a likely audience”. Exemple: postări false despre proceduri legale care determină oamenii să ia decizii greșite, „sfaturi” false care afectează decizii legale sau care duc la pierderi financiare sau informații inventate despre instituții, pentru a manipula publicul.

Impersonare (avocați falși sau servicii false)
Când cineva pretinde că este avocat, immigration adviser, contabil sau specialist și oferă servicii inexistente, situația se încadrează în fraudă prin reprezentare falsă, sub Fraud Act 2006. Legea include în „representation” și identitatea sau calificările unei persoane, iar dacă acestea sunt false și folosite pentru câștig sau inducerea în eroare, aceasta este infracțiune. Exemple: conturi care spun „suntem avocați de imigrație UK” fără autorizație, persoane care cer bani pentru „apeluri la tribunal” inexistente sau „servicii garantate” la Home Office.

Harassment (hărțuire online)
Comentariile repetate, agresive, de intimidare, manipulare sau de presiune psihologică reprezintă harassment, reglementat de Protection from Harassment Act 1997. Legea interzice „a course of conduct which amounts to harassment… and which he knows or ought to know amounts to harassment” (secțiunea 1). Exemple: atacuri constante asupra unei persoane, mesaje repetate de intimidare sau campanii coordonate de presiune online.

Defăimare
Dacă postările conțin afirmații false care afectează reputația unei persoane sau instituții, acestea intră sub incidența Defamation Act 2013. O declarație este defăimătoare dacă „its publication has caused or is likely to cause serious harm to the reputation of the claimant” (secțiunea 1). Nu este infracțiune penală, dar poate duce la despăgubiri. Exemple: acuzații false că cineva este escroc fără dovezi, postări care distrug reputația unei firme sau distribuirea de informații neadevărate despre activitatea unei persoane.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

ETA se poate anula pentru datorii la NHS

Aplicații, Articole Imigratie, Border Force, Border Force, Brexit, Conditii de calatorie, De la mine pentru voi, ETA, Fraudă de imigrație, GOV.UK, Home Office, Informari, informatii utile, Intrarea in UK, Intrarea in UK, Legi, My two cents, New Immigration Rules, NHS, Noile reguli de imigratie dupa 9 august 2023, Noul sistem de imigratie in UK, Povestiri din lumea noua, Români în Anglia, Viata in UK, , , , , , , , ,

Dacă ai deja ETA și ai datorii către NHS de cel puțin £500 pentru servicii medicale primite ca vizitator în UK, autorizația ta ETA poate fi anulată. Aceasta se întâmplă după ce NHS notifică oficial Secretary of State că nu ai plătit costurile datorate.

Poate această informație e relevantă pentru sutele de mămici care au născut în UK, nefiind rezidente și care au costuri considerabile de plătit, pentru care nu au făcut un plan de restituire. Mai ales pentru cele care s-au folosit de un certificat de aplicare (CoA) obținut pentru ca au aplicat la rezidență (chiar dacă nu întruneau condițiile de aplicare), ca să nu plăteasca facturile datorate nașterii în UK, ca overseas visitor, aplicație soldată cu refuz ulterior.
Așa cum se aprobă ETA, la fel se poate și anula.

Sursa: Immigration Rules Appendix Electronic Travel Authorisation – Appendix Electronic Travel Authorisation

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

UK va oferi între £10.000 – £40.000 per familie de azilanți refuzați, pentru a pleca de bunăvoie înapoi

Articole Imigratie, Azil, Comunicate, Comunicate Britanice, De la mine pentru voi, GOV.UK, Home Office, Immigration Enforcement, Informari, informatii utile, My two cents, Press Release, , , , , , , , , , , , , ,

Astăzi 5 martie, a fost publicat acel discurs privind reformele în domeniul imigrației susținut de Home Secretary Shabana Mahmood, la Institute for Public Policy Research din Londra.

E, și în acest discurs, destul de lung, ministrul de interne a evidențiat printre altele că numai anul trecut, au fost cheltuite £4 miliarde pentru cazarea celor care cer azil în UK, că au rămas 100.000 de persoane care trăiesc acum la costuri care pun presiune pe contribuabili, și că din acest motiv, vor testa modelul Danemarcei care a oferit stimulente financiare pentru întoarcerea voluntară a solicitanților de azil sau a persoanelor respinse, prin care 95% din ei au plecat voluntar.

Ca atare, a anunțat că guvernul britanic va testa un model asemănător, pentru familiile cărora li s-a respins cererea de azil, inclusiv pentru zecile de mii care nu au avut un motiv întemeiat să ceară azil în UK, și care doar și-au încercat norocul aici, oferindu-le o sumă de £10.000 pentru fiecare persoană și până la maxim £40.000 pentru fiecare familie, pentru a pleca de bunăvoie din UK.

Pentru context, o familie de 3 persoane cazată într-un hotel pentru solicitanți de azil costă până la £158.000 pe an. Așa că, dacă aceste stimulente vor da rezultate, ele vor aduce economii importante pentru contribuabili.

În cazul în se refuză plecarea voluntară, se va trece la îndepărtarea forțată pentru cei care pot fi returnați în siguranță în țara lor de origine.

Este în desfășurare consultarea privind cum trebuie realizată îndepărtarea familiilor cu copii, astfel încât să fie umană și eficientă; chiar dacă faptul că UK nu a aplicat reguli drastice pentru cei cu azilul respins, a stimulat în continuare nenumărate familii cu copii să traverseze cu bărcile spre UK.

Părinții din aceste familii care se pot întoarce în siguranță în țara lor de origine ar trebui să accepte plata stimulent, în loc să ajungă să fie înlăturați forțat.

Asta e oferta din discurs, e doar pentru azilanții refuzați, cei care vin cu bărcile la noroc și pomană din banul public din UK.

Update 10 martie 2026: Am rămas profund surprins să vad cum ajung aceste informații distorsionate pe social media, FB și TikTOK, de către creatori de conținut leșinați după vizualizări și trafic, unii complet iresponsabili, alții simpli analfabeți funcțional, care nu înțeleg un text citit, au văzut și ei titlurile la alții/ziare și au rostogolit știrea că se dau 40000 de lire celor care vor să plece definitiv din UK. Nope, nu se dau. Iar chestia asta cam intră la communications offences din Online Safety Act 2023, aplicabile din 31 ian 2024 -“false information intended to cause non-trivial harm”.

Sursa: Home Office – Home Secretary’s speech on immigration: 5 March 2026

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Povestea lui “Keep Calm and Carry On”

Ce este...?, Cultura generala, Istorie, My two cents, Viata in UK, , , , , , , ,

„Keep Calm and Carry On” a devenit unul dintre cele mai cunoscute sloganuri din istoria Marii Britanii. Expresia a întărit imaginea populară despre viața în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a fost reprodusă pe o mulțime de obiecte, de la pahare de șampanie până la huse de telefon.

Însă această expresie are în spate o istorie mult mai complicată.

Sloganul „Keep Calm and Carry On” a fost creat de Ministerul Informațiilor (Ministry of Information – MOI), aflat atunci în fază de pregătire, undeva între 27 iunie și 6 iulie 1939 și făcea parte dintr-o serie de trei postere care urmau să fie folosite în caz de război. Celelalte două mesaje erau:
„Your Courage, Your Cheerfulness, Your Resolution Will Bring Us Victory” și
„Freedom is in Peril; Defend it with all Your Might”.

Posterul „Keep Calm” nu a fost niciodată distribuit oficial, iar până astăzi au supraviețuit foarte puține exemplare originale.

Planificatorii MOI au început să discute propaganda pentru populație încă din august 1937 și au reluat subiectul în iulie 1938. Activitatea lor era însă limitată de un acord mai vechi, potrivit căruia aceste campanii urmau să înceapă abia mai târziu în eventualitatea unui război. Inițial, MOI trebuia să se ocupe doar de știri oficiale și cenzură.

Situația s-a schimbat în martie 1939, când Royal Institute of International Affairs (Chatham House) a fost rugat să redacteze un raport secret despre propaganda externă. Atunci au apărut primele discuții serioase despre conținutul materialelor destinate publicului.

Un nou comitet pentru propaganda internă și-a început activitatea la 6 aprilie 1939. Funcționari publici, academicieni voluntari, publiciști și editori se întâlneau săptămânal. Ei au căzut rapid de acord că, odată cu izbucnirea războiului, MOI trebuia să lanseze imediat o campanie generală care să prezinte „cauza națională”. Posterele trebuiau să liniștească populația, să transmită ideea unei victorii finale sigure și să arate că întreaga societate este implicată în efortul de război.

S-a decis ca aceste postere să iasă clar în evidență față de reclamele comerciale și să fie parte dintr-o campanie coerentă. De aceea, s-a experimentat folosirea unui font special. Mesajul trebuia să atragă atenția, să fie ușor de înțeles pentru toată lumea și să combine calmarea publicului cu încurajarea acțiunii. Primele idei, precum „England is prepared”, au fost abandonate în favoarea unor mesaje mai puțin politice, cum ar fi „We’re going to see it through”.

Procesul de design s-a intensificat în mai 1939, când finanțarea a fost mutată de la serviciile secrete la Trezorerie. A fost creat un subcomitet de planificare a propagandei, format din profesioniști din presă și publicitate. Aceștia au decis că sloganul ar trebui să transmită mai degrabă o „stare de spirit” și au cerut unui grafician să pregătească mai multe variante.

Subcomitetul s-a ocupat și de tipărire și distribuție. S-a stabilit ca HM Stationery Office să se ocupe de tipărire, iar pentru a asigura acoperire națională s-a propus colaborarea cu o agenție de publicitate. Costul total estimat al campaniei era de £112,000.

Trezoreria nu a fost însă mulțumită. A refuzat ideea a șapte modele diferite și nu a vrut să aprobe cheltuieli pentru mesaje prea specifice. În urma unei ședințe din 26 iunie 1939, planul a fost blocat. A urmat o încercare rapidă de compromis: bugetul a fost redus la £45,000, pentru 2,5 milioane de exemplare ale unui singur design, care să poată fi adaptat ulterior.

Din aceste discuții a apărut „Keep Calm and Carry On”. Nu se știe exact momentul în care sloganul a fost formulat, dar documentele arată că, pe 27 iunie 1939, graficianului Wall-Cousins i-a fost trimis un nou set de instrucțiuni. La 6 iulie, erau gata mai multe propuneri, iar „Keep Calm” se afla printre ele.

Posterul a fost rezultatul direct al negocierilor legate de buget. Alegerea unui poster doar cu text a fost impusă de Trezorerie, iar mesajul reflecta ideea de „sobrietate și reținere”. Coroana stilizată provenea dintr-un proiect abandonat de „mesaj regal”, iar culorile roșu și alb au fost alese pentru efectul lor psihologic, idee preluată din surse contemporane.

După mai multe întâlniri, trei postere au fost alese: „Keep Calm”, „Your Courage” și „Freedom is in Peril”. Ele au fost aprobate oficial la începutul lui august 1939. Tipărirea a început chiar înainte de declararea războiului, iar producția era încă în desfășurare la 3 septembrie 1939.

Deși se spune adesea că posterul „Keep Calm” a fost păstrat în rezervă încă de la început, de fapt, majoritatea exemplarelor fuseseră deja distribuite centrelor locale, dar autoritățile au decis să le folosească doar în cazul unor bombardamente severe. Când aceste bombardamente nu au avut loc imediat, iar moralul populației părea mai degrabă plictisit decât panicat, ritmul campaniei a fost încetinit.

Încă de la început, sloganul a stârnit rezerve. Unii oficiali se temeau că oamenii se vor simți iritați dacă mesajul le va fi „băgat pe gât”, iar alții considerau că este prea banal pentru a inspira. Critici similare au fost aduse și celorlalte postere. După doar câteva săptămâni, întreaga campanie comercială a fost abandonată, iar stocurile de „Keep Calm” au fost păstrate până în 1940, apoi distruse din cauza lipsei de hârtie.

Este ironic faptul că un poster care astăzi simbolizează o epocă a provocat atâta neliniște la momentul apariției. Tocmai această reținere a făcut ca el să rămână ascuns timp de decenii. Abia la începutul secolului XXI, un exemplar prăfuit a fost redescoperit de doi librari din Alnwick. De acolo, sloganul a intrat din nou în istorie.

Sursa originală: Dr. Henry Irving, 27 iunie 2014
https://history.blog.gov.uk/2014/06/27/keep-calm-and-carry-on-the-compromise-behind-the-slogan/

Folosirea AI de către poliția din UK

AI, Crime, justice and the law, De la mine pentru voi, GOV.UK, Home Office, informatii utile, My two cents, Măsuri guvernamentale, Poliție UK, Povestiri din lumea noua, Români în Anglia, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Chiar dacă publicul află abia acum oficial despre folosirea tehnologiilor bazate pe AI de către poliția din UK, ele nu-s recente, iar multe din ele au fost introduse treptat de forțe individuale de poliție, din bugetele proprii, înainte ca Home Office să înceapă să le coordoneze sau finanțeze.

Prima utilizare operațională a unei tehnologii AI de către poliția britanică este recunoașterea facială, începută în practică înainte de 2017 prin analiza retrospectivă a imaginilor și extinsă prin testele Live Facial Recognition din 2017. După 2020, utilizarea AI în poliție s-a extins spre analiza probelor digitale, transcriere, traducere, redactare automată și analiză video, în mare parte prin proiecte pilot și finanțări guvernamentale. Din 2024–2025, guvernul britanic a accelerat testarea AI generativ pentru dosare, probe digitale, sumarizare și automatizarea muncii administrative.

O să fac o trecere rapidă în revistă la ce s-a folosit AI în poliție și cam de când:

Recunoașterea facială retrospectivă (Retrospective Facial Recognition – RFR)

Prima confirmare oficială este în ghidul Home Office publicat la 4 decembrie 2025, unde guvernul precizează că RFR „has been used by the police for many years”. Tehnologia este folosită după producerea unui incident: poliția ia imagini din CCTV, telefoane, camere de bord, camere video de la uși sau alte surse și le compară cu imaginile din bazele de date ale poliției pentru identificarea persoanelor. Toate forțele de poliție din England and Wales folosesc această funcție prin Police National Database și se fac peste 25.000 de căutări facial recognition pe lună.

Live Facial Recognition (LFR)

Se folosește din 2017. Metropolitan Police a testat tehnologia Live Facial Recognition la Notting Hill Carnival din 2017, iar South Wales Police a derulat teste operaționale în aceeași perioadă. Sistemul folosește camere video instalate în spații publice și compară fețele persoanelor filmate în timp real cu liste de persoane căutate de poliție („watchlists”). Utilizarea este condiționată de existența unei justificări operaționale: operațiunile trebuie să fie direcționate către obiective targetate, bazate pe informații operative, limitate ca timp și zonă. În 2025, Home Office a continuat extinderea tehnologiei prin finanțarea unor noi vehicule LFR pentru forțele de poliție. În 2019, utilizarea South Wales Police a ajuns în instanță, după ce a fost contestată legal.

Operator Initiated Facial Recognition (OIFR)

Această tehnologie a apărut după RFR și LFR și permite unui polițist să fotografieze o persoană întâlnită în teren și să compare imaginea cu bazele de date ale poliției fără ca persoana să fie dusă mai întâi la secție. Primele utilizări operaționale documentate oficial apar la South Wales Police și Gwent Police înainte de publicarea ghidului Home Office din 4 decembrie 2025 despre utilizarea facial recognition, unde guvernul confirmă că poliția folosește trei tipuri de facial recognition: RFR, LFR și OIFR. Guvernul o descrie ca fiind „the newest FRT capability”. Este folosită pentru verificarea identității persoanelor care refuză sau nu pot furniza date de identificare, inclusiv persoane dispărute sau suspecți.

Redactarea automată AI a imaginilor, filmărilor și documentelor (AI redaction)

Din martie 2024. Home Office începuse deja să finanțeze software AI care elimină automat nume, fețe, numere de telefon și alte date personale din fișiere audio-video și documente și să testeze AI și machine learning pentru redactarea automată a probelor digitale în perioada 2024–2025, prin Accelerated Capability Environment (ACE). Scopul: eliminarea automată a informațiilor care trebuie protejate înainte ca materiale precum body-worn video, CCTV sau alte fișiere să fie transmise către instanțe sau alte instituții, ca să reducă timpului necesar poliției pentru redactarea manuală a materialelor.

Analiza automată a probelor digitale și telefoanelor (AI digital evidence analysis)

Poliția folosește instrumente de examinare digitală a telefoanelor și calculatoarelor de mulți ani, dar utilizarea AI pentru trierea automată, identificarea legăturilor și găsirea tiparelor în volume mari de date apare confirmată oficială în măsurile Home Office din 2024–2025, unde „triaging and analysing digital evidence” este inclus între cazurile de utilizare AI pentru poliție. Scopul: reducerea timpului necesar examinării manuale a unor volume mari de date.

Detectarea deepfake-urilor

Oficial din 5 februarie 2025 pentru evaluare/testare. Prima măsură guvernamentală identificabilă este în 2024–2025, când Accelerated Capability Environment (ACE) a lucrat la identificarea soluțiilor pentru detectarea conținutului generat sau manipulat cu AI și DSIT a publicat analiza pieței de metode de detectare a deepfake-urilor. Scopul: verificarea autenticității imaginilor, videoclipurilor și materialelor audio care pot fi folosite ca probe sau pentru infracțiuni.

Sisteme de predicție și analiză a criminalității (predictive policing / crime analytics)

Unele forțe de poliție din UK au folosit sisteme informatice de analiză predictivă pentru identificarea zonelor cu risc crescut de infracțiuni și pentru planificarea resurselor. Aceste sisteme nu sunt același lucru cu modelele moderne de AI generativ, dar folosesc algoritmi statistici și tehnici de machine learning. De ex, Kent Police folosește instrumente de analiză predictivă pentru planificarea patrulelor. Home Office și College of Policing au tratat aceste tehnologii ca instrumente de sprijin pentru luarea deciziilor, nu ca sisteme care decid singure unde se intervine sau cine este suspect. College of Policing a publicat ghiduri privind utilizarea responsabilă a analizei predictive începând din 2018.

Analiza automată a imaginilor și filmărilor (AI video analytics)

Poliția din UK folosește deja de mai mulți ani sisteme de video analytics pentru identificarea obiectelor, fețelor, vehiculelor sau mișcărilor înregistrate de camerele CCTV. În 2024, Home Office a inclus analiza imaginilor și a materialelor video între domeniile unde AI poate reduce timpul de lucru al poliției.

AI pentru transcrierea înregistrărilor audio (AI transcription)

Poliția britanică folosește de mai mulți ani sisteme care transformă automat în text înregistrări audio provenite din anchete, declarații sau alte materiale, dar trecerea la instrumente bazate pe AI este pe proiecte pilot recente. Scopul: economie de timp cu ascultarea și transcrierea manuală a fișierelor audio.

Automatizarea verificării și evaluării riscurilor în anchete

Se folosesc de mai mulți ani sisteme informatice pentru evaluarea riscurilor, prioritizarea cazurilor și gestionarea volumului de muncă, însă utilizarea AI pentru aceste activități este în fază de dezvoltare și testare ca instrumente de sprijin pentru ofițeri și nu ca mecanisme autonome de luare a deciziilor.

AI pentru sumarizarea dosarelor și materialelor de anchetă

Home Office menționează în factsheet-ul privind AI în poliție că în 2024–2025 și 2025–2026 a finanțat prin Police Chief Scientific Advisor’s STAR Fund proiecte pilot pentru folosirea AI la sumarizarea dosarelor. Scopul: extragerea rapidă a informațiilor relevante din volume mari de documente și materiale investigative.

Traducerea automată AI a probelor și documentelor

Prima confirmare publică a utilizării operaționale apare în comunicarea Home Office din 10 iunie 2026 privind PoliceAI, unde guvernul a prezentat un caz de testare în care AI a tradus aproximativ jumătate de milion de e-book-uri de date într-o anchetă de criminalitate organizată, contribuind la arestarea unei grupări. Home Office include „translating documents” între activitățile administrative și investigative unde AI poate reduce timpul de lucru.

Surse:

College of Policing – Predictive policing

Metropolitan Police’s use of Facial Recognition Technology at the Notting Hill Carnival, 2017

Innovating to detect deepfakes and protect the public

Police use of facial recognition: factsheet

Police use of Artificial Intelligence (AI) factsheet

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu /updatat la zi 10 iun. 2026

“Am primit refuz la rezidență și am aplicat la viza de familie ca să fiu în ordine”

Acte, Acte Britanice, Articole Imigratie, De la mine pentru voi, Fraudă de imigrație, GOV.UK, Home Office, Informari, informatii utile, Mituri și legende, My two cents, New Immigration Rules, Noul sistem de imigratie in UK, Rezidenta, Romania, Români în Anglia, Vize, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Am văzut destul de des postări în care persoane care au primit refuz la aplicații de rezidență ca membri de familie au continuat să rămână în UK după refuz afirmând că au aplicat pentru viză de familie, ca să fie în ordine cu actele.

Lucrurile stau diferit cu aplicatul pentru viza din interiorul UK și, de fapt, ori nu au aplicat pentru viză de familie ori, pentru ca nu știu legile și nu citesc dinainte pe site-ul guvernului, au fost păcalite și li s-a “vândut” aplicația la rezidență ca fiind pentru viză, de catre diverși “experți”, contabili wannabe, falși avocați sau simpli țepari.

Când nu poți obține o viză de familie
Nu poți aplica pentru o viză de familie sau schimba către o viză de familie când ești în UK cu o viză de vizitator sau o viză pentru 6 luni sau mai puțin.

Va trebui să părăsești UK pentru a aplica pentru o viză de familie:

  • dacă ai permisiunea de a fi în UK ca vizitator (și când treceți ca turiști pe la e-gates tot permisiune de vizitator primiți din partea sistemului, chiar dacă nu aveți standard visitor visa sau ștampilă cu 6 luni în pașaport)
  • dacă viza ta este pentru 6 luni sau mai puțin

Poți schimba către o viză de familie în UK doar dacă ești intrat deja cu o viză de familie de 6 luni ca logodnic, logodnică sau partener civil propus sau dacă ai permisiunea de a rămâne în UK pentru soluționarea unui proces în instanța de familie sau a unui divorț.

La fel, nu poți aplica pentru o viză de familie dacă membrul tău de familie (persoana în baza căreia aplici) se află temporar în UK cu o viză de muncă sau viză de student. În situația asta, poți aplica în schimb pentru a rămâne cu ei ca dependant.

Deci ca să fie lucrurile clare, nu poți să vii ca turist, să aplici la rezidență ca membru de familie și să primești refuz, după care să aplici la viza de familie în timp ce te afli încă în UK.

Sursa: GOV.UK: Family visas: apply, extend or switch

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Câți români au settled și pre-settled – statistici oficiale la 30 iunie 2025

Articole Imigratie, Border Force, Border Force, De la mine pentru voi, GOV.UK, Home Office, Informari, informatii utile, My two cents, Noul sistem de imigratie in UK, Rezidenta, Romania, Români în Anglia, Settlement Status, Statistici, UKVI, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Poate că e util să știți, de cultură generală măcar, câți cetățeni români au status de rezidență în UK prin EU Settlement Scheme:

Românii au făcut 1 898 486 aplicații la rezidență, din 28 august 2018 și până la data de 30 iunie 2025. Au fost procesate și finalizate 1 864 312 aplicații, din care:

628 457 au obținut Settled Status

720 647 au obținut Pre-settled

329 391 refuzate,

58 713 aplicații retrase sau void

127 104 aplicații invalide

Cetățenii români sunt campioni la numărul de refuzuri: din 701 922 aplicații refuzate ale cetățenilor europeni, ale românilor sunt 329 391; cât și la numărul aplicațiilor repetate, cu 483 730 aplicații dintr-un total de 1 552 030 aplicații repetate ale europenilor. Din acestea, 320 820 au obținut Settled, 82 350 Pre-Settled, 73 630 au primit refuz, 710 au fost retrase, 5 550 au fost invalide/void, 690 sunt încă in procesare.

Până la 30 iunie 2025, 6 382 900 persoane au depus în total 8 564 298 de aplicații la rezidență. de la lansarea schemei EUSS la 28 august 2018.

Din numărul total de aplicații au fost procesate 8 439 853, 4 220 403 cu Settled, 2 874 164 cu Pre-Settled, refuzate 798 031, retrase sau void 232 851, invalide 314 4040.

După cum știtți, schema EU Settlement Scheme (EUSS) le permite cetățenilor UE, altor cetățeni din European Economic Area (EEA) și cetățenilor elvețieni care aveau reședința în UK înainte de sfârșitul perioadei de tranziție post-EU exit, la ora 23:00, pe 31 decembrie 2020, precum și membrilor familiilor acestora, să obțină permisiunea de a rămâne în Regatul Unit.

Pentru majoritatea persoanelor termenul limită de a aplica la EUSS a fost 30 iunie 2021. Persoanele cu pre-settled pot aplica în continuare pentru settled status, dacă au 5 ani de reședință continuă în UK, incluzând timpul petrecut aici înainte de dobândi pre-settled.

De asemenea, aplicațiile întârziate pot fi acceptate atunci când există motive întemeiate pentru întârziere, iar anumiți membri de familie pot aplica la EUSS pentru a se alătura sau a rămâne împreună cu un cetățean UE/ EEA /elvețian în Regatul Unit. Mai multe informații pot fi găsite pe pagina EU Settlement Scheme.

De la introducerea procesului automatizat de convertire la settled status, din ianuarie 2025 și până iunie 2025, 37.260 de persoane cu pre-settled au primit automat settled status.

Sursa: Border control – Migration statistics / Publicat pe 21 August 2025

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Cum poți să vii legal la muncă în UK după 1 ianuarie 2021 – ghidul noului venit

Acte, Acte Britanice, Articole Imigratie, Brexit, Ghiduri, GOV.UK, Home Office, Informari, informatii utile, Intrarea in UK, Intrarea in UK, Liste utile, My two cents, Povestiri din lumea noua, Români în Anglia, Social Media, Viata in UK, Vize, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pentru cei care vor să vină să muncească în UK

dacă n-ai mai fost niciodată în UK sau ai fost mai demult în trecere, și ești tentat să vii sau te-a chemat careva aici, trebuie să știi că regulile s-au schimbat și nu mai intri direct pe piața muncii ca înainte, când veneai ca turist și te angajai pe baza de buletin/pașaport și nino. Din 1 ianuarie 2021, ai nevoie de viză de muncă.

Ce înseamnă asta pentru tine:

  • Nu poți lucra fără viză dacă ai venit după 1 ianuarie 2021.
  • Ai nevoie de o calificare din lista agreată de guvern și de o ofertă de muncă de la o firmă din UK care este autorizată să sponsorizeze. Firma îți dă un document numit certificat de sponsorizare.
  • Trebuie să aplici pentru viză înainte să vii în UK. Totul se face online, din țara de origine.

Ce ar trebui să faci mai întâi? Să te informezi cum stau lucrurile, ce înseamnă sistemul de vize, cum se aplică, dacă meseria în care ești calificat e eligibilă pentru sponsorizare, ce documente îți trebuie, cât te costă viza, cum să te ferești de scam cu actele, de promisiunile țeparilor, unde să găsești informații oficiale și unde să găsești suport.

Ce să nu faci: în primul rând să nu te pui la drum fără actele necesare. Să nu ceri pe social media să ți se facă acte, să nu abordezi triliardele de pagini de facebook care promit acte în UK, că nu așa se fac vizele, să nu te încrezi în promisiunile unora și altora că îți fac ei vize și îți dau și job. Să verifici tot ce ți se spune, la sursă, pe site-ul guvernului, nu cu ChatGPT și să verifici pe oricine te abordează dacă pretinde că e contabil, avocat, consilier de imigrație care se ocupa cu acte, să nu răspunzi la mesaje suspecte pe care nu le-ai solicitat, să nu trimiți nimănui în privat documentele tale personale și date sensibile, să nu trimiți bani în avans pentru acte în conturile care ți se dau în privat, pentru că taxele pentru aplicația de viză nu se plătesc decât la Home Office, online. Nu tot ce zboară se mănâncă.

Aici găsești :

Lista tuturor firmelor cu licență de sponsor care pot angaja străini: https://www.gov.uk/government/publications/register-of-licensed-sponsors-workers

Ce viză îți trebuie: gov.uk/check-uk-visa

Toate tipurile de vize: gov.uk/work-visas

Iar aici ai o listă de ghiduri utile în română, care acoperă cam tot ce ai nevoie să știi și să îți poți face o imagine de ansamblu:

Cum să-ți calculezi singur cât te costă o viză
Cum să aplici pentru o viză ca să vii în UK
Ocupațiile eligibile pentru skilled worker visa și codurile lor
Lista agențiilor acreditate care pot sponsoriza muncitori pentru agricultură în UK
Documente necesare pentru viza de muncă în UK – ghid de aplicare
Noile costuri ale vizelor 2025
Folosiți serviciile Immigration Adviser Finder și Adviser Register dacă vreți să găsiți un specialist acreditat în imigrație
Ce pățesc cei care angajează ilegali
Nu puteți să aplicați pentru viză de muncă, atunci când vă aflați în UK ca turist
Pentru cine e rezidența și pentru cine e schema de vize

Și nu uita că ETA, autorizația de călătorie fără de care nu poți călători spre UK, nu e viză și nu îți dă drept de muncă.

Unde ceri ajutor:

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Cum e cu “cine mă ajută cu semnătură pentru pașaportul britanic?”

Acte Britanice, Cetatenie britanica, De la mine pentru voi, Fraude, GOV.UK, Home Office, Informari, informatii utile, Legi, Legi britanice, My two cents, Pasaport britanic, Români în Anglia, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Când aplici pentru cetățenia britanică, fie pentru tine, fie pentru copilul tău, trebuie să prezinți doi referees care îți susțin cererea. Alegerea acestora nu este o simplă formalitate.

Însă în ultimii ani a devenit o obișnuință/ modalitate de a face bani din a confirma identitatea contra cost, anumite persoane oferindu-se să semneze ca referee pentru persoane pe care nu le cunosc. Chiar dacă persoana care semnează are profesia, funcția sau cetățenia britanică necesară pentru a putea fi referee, acest lucru nu este suficient pentru a îndeplini cerințele legale.

Un referee trebuie să fie cetățean britanic și să dețină un pașaport britanic valabil și să fie ori o persoană cu profesie, fie să aibă peste 25 de ani. Celălalt referee poate avea orice naționalitate, însă trebuie să fie o persoană cu profesie acceptată (accountant, barrister, solicitor, dentist, engineer cu calificări profesionale, Post Office official, journalist, teacher, police officer, civil servant, member of Parliament, minister of a recognised religion, nurse, social worker, surveyor, precum și numeroase alte profesii recunoscute de Home Office).

Un referee nu poate fi rudă cu tine, nu poate fi rudă cu celălalt referee, nu poate fi solicitorul sau agentul(contabil,etc) care ți-a făcut aplicația la cetățenie și care te reprezintă în această cerere. De asemenea, Home Office nu acceptă un referee care a fost condamnat pentru o infracțiune pedepsită cu închisoarea în ultimii 10 ani.

Conform Home Office, la aplicația de cetățenie britanică, fiecare referee trebuie să te cunoască de cel puțin 3 ani. Pentru confirmarea identității pentru pașaportul britanic, referee trebuie să cunoască solicitantul de cel puțin 2 ani. Declarația pe care o face nu privește doar identitatea ta, ci și faptul că te cunoaște personal și poate confirma informațiile pe care le furnizează. Furnizarea de informații false sau înșelătoare poate duce la refuz și poate afecta viitoarele aplicații de imigrare.

Pe lângă faptul că se fac verificările de rigoare dacă aceștia îndeplinesc condițiile prevăzute și dacă informațiile pe care le furnizează sunt adevărate ( că referees nu au unspent convictions, că sunt calificați să acționeze ca referees și că semnăturile lor sunt autentice), un caseworker Home Office poate contacta direct referees pentru a clarifica orice nelămuriri privind aplicația, pentru a verifica exactitatea informațiilor și le poate adresa întrebări referitoare la caracterul tău sau la capacitatea ta de a înțelege implicațiile dobândirii cetățeniei britanice.

Dacă un referee face în mod deliberat declarații false, de exemplu afirmând că te cunoaște de o anumită perioadă sau că relația dintre voi este alta decât în realitate, acesta poate fi urmărit penal în baza section 46(1) of the British Nationality Act 1981. Aceleași principii se aplică tuturor cazurilor de declarații false.

Home Office acordă o atenție deosebită persoanelor suspectate că au făcut declarații false în mai multe aplicații de cetățenie. Dacă există indicii că același referee a furnizat informații false în mod repetat, aceste situații sunt analizate cu atenție și investigate.

De asemenea, aplicația la cetățenie va fi refuzată dacă un referee a fost implicat în orice formă de înșelăciune în cei 10 ani anteriori depunerii cererii de cetățenie. În acest scop, înșelăciunea este considerată că continuă până la data la care este descoperită sau recunoscută.

Atât tu, cât și referees trebuie să știți că declarațiile false pot conduce la sancțiuni și pot determina retragerea certificatului de cetățenie dacă acesta a fost obținut prin fraudă, false representation sau concealment of material facts.

Prin urmare, dacă o persoană plătește un referee pe care nu îl cunoaște, iar acesta declară că o cunoaște de cel puțin 3 ani, sau denaturează natura relației cu aplicantul, Home Office o tratează ca o formă de deception (înșelăciune) în cadrul cererii de cetățenie și poate avea consecințe atât pentru referee, cât și pentru solicitantul cetățeniei.

Consecințele pentru referee:

-poate fi urmărit penal în baza section 46(1) of the British Nationality Act 1981 pentru declarații false făcute cu bună știință sau din neglijență;
-riscă până la 3 luni de închisoare, o amendă de până la £5.000 sau ambele.

Consecințele pentru solicitantul cetățeniei:

-chiar dacă nu este începută o urmărire penală, aplicația va fi, în mod normal, refuzată dacă există motive să se creadă că ai determinat un referee să facă declarații false sau ai fost complice la înșelăciunea acestuia.
-cererea va fi în mod normal refuzată dacă a existat orice formă de deception din partea unui referee în cei 10 ani anteriori cererii tale de cetățenie;
-dacă declarația falsă este descoperită după acordarea cetățeniei, certificatul de cetățenie poate fi retras dacă a fost obținut prin fraud, false representation or concealment of material facts.

Bonus: pagina 2 a declarației pe care o semnează un referee.

Sursa: UK Visas and Immigration – Form AN: guidance

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu / updatat la 7 July 2026

Nu ai nevoie de ETA dacă ai aplicația la rezidență în procesare și aștepți decizia

Acte Britanice, Border Force, Brexit, De la mine pentru voi, ETA, Home Office, Informari, informatii utile, Intrarea in UK, My two cents, New Immigration Rules, Noul sistem de imigratie in UK, Rezidenta, UKVI, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Ca răspuns la întrebările din public, pun și eu aici ultimul update referitor la ETA , de azi, 10 February 2025, 2:47pm, care clarifică cine nu are nevoie de ETA.( că nah, trebuie scris negru pe alb, chiar daca lucrurile sunt logice și-n firea lor)

Nu ai nevoie de ETA dacă deții pre-settled status / settled status, family permit, sau aplicație la rezidență validă, în așteptarea deciziei (dacă nu ai aplicat ca membru de familie).

Am scris intenționat cu caractere mari, să se vadă de la o poștă.

Unde scrie asta? Păi aici:

Dacă aștepți decizia la aplicația ta pentru settled sau pre-settled status și ai primit certificatul de aplicare CoA ( adică confirmarea că cererea ta este validă) și nu ai aplicat ca membru de familie care se alătură (joining family member), nu vei avea nevoie de ETA.

Face sens, pentru că cei care aplica la rezidență ca membri de familie, nu au voie să călătorească în UK până nu primesc decizia de acordare a statusului, decât dacă au și Family Permit (care le acordă entry clearance).

Membrii de familie non-europeni ai unui cetățean european cu rezidență în UK, nu au nevoie de ETA ca să călătorească spre UK dacă au family permit, status de rezidență sau viză.

Cu alte cuvinte, dacă ai CoA pentru că ai aplicat în baza propriei prezențe în UK, în perioada eligibilă – nu ai nevoie de ETA, si daca ai aplicat ca membru de familie, iara nu ai nevoie de ETA pentru ca ori nu ai voie sa intri in UK fara family permit – si atunci nu-ti trebe ETA, ori ai family permit si n-ai nevoie de ETA. Simplu!

Sursa: Visiting the UK as an EU, EEA or Swiss citizen

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu