Category Archives: Măsuri guvernamentale

Toți proprietarii care închiriază vor trebui să se înscrie în „Register your rental property

Începând cu 15 decembrie 2026, toți proprietarii care închiriază vor trebui să se înscrie în noul serviciu „Register your rental property”, care se va introduce treptat în toată Anglia, implementând a doua etapă a legii Renters’ Rights Act.

Register your rental property este portalul online cu baza națională de date a landlorzilor din Anglia și a proprietăților pe care le închiriază.

Dacă sunteți proprietar și aveți o locuință închiriată în baza unui assured tenancy sau regulated tenancy, trebuie să vă înregistrați atât voi, cât și fiecare dintre proprietățile pe care le închiriați. Momentan, obligația se aplică proprietăților care sunt deja închiriate sau care devin ocupate în perioada în care se introduce serviciul. În viitor, și persoanele care intenționează să devină proprietari vor trebui să se înregistreze.

Taxa de înregistrare este de £65 pe an pentru fiecare proprietate, iar înregistrarea trebuie reînnoită în fiecare an.

Dacă nu vă înregistrați proprietățile, riscați să primiți o amendă. Vor exista și modalități de înregistrare offline pentru proprietarii care au nevoie de acestea.

Sunt exceptați de la înregistrare doar proprietarii locuințelor care se încadrează la supported exempt accommodation, conform Supported Housing (Regulatory Oversight) Act 2023 și puteți verifica dacă această excepție vi se aplică prin consultarea Section 12 din lege.

Prima zonă vizată este West Midlands, din 15 dec 2026, și apoi celelalte regiuni pe parcursul următoarelor 12 luni.

Termenul de înregistrare este stabilit în funcție de locul în care se află proprietatea, nu de adresa de domiciliu a proprietarului. De exemplu, dacă locuiți în Londra, dar proprietatea pe care o închiriați se află în Birmingham, trebuie să respectați termenul stabilit pentru West Midlands. Toți proprietarii care au proprietăți date în chirie trebuie să fie înregistrați până la 14 noiembrie 2027.

Introducerea etapizată pe regiuni are rolul de a evita blocarea portalului dacă toți proprietarii ar încerca să își înregistreze sau să își reînnoiască proprietățile în aceeași zi.

Toți landlorzii vor trebui să furnizeze următoarele informații : despre ei, despre proprietate, despre chiriași și contractul de închiriere, despre chirie și documentele despre sănătate și siguranță.

Informații despre proprietar – persoane fizice : numele, data nașterii, adresa de domiciliu,
număr de telefon, adresa de email.

Informații despre proprietate: adresa, tipul de proprietate, tipul locuinței, numărul de dormitoare, dacă locuința este în prezent închiriată, numele și adresa de mail a persoanei care este proprietarul locuinței sau care intenționează să devină proprietarul acesteia, o adresă pentru corespondență în Anglia sau Țara Galilor, care nu poate fi un PO Box; numele și adresa de email ale oricăreia dintre următoarele persoane: proprietarul freehold-ului care include locuința, orice alt superior landlord și property manager al locuinței.

Informații despre chiriași și contractul de închiriere: numărul persoanelor care locuiesc pe proprietate locuință, numărul familiilor(gospodariilor) care locuiesc acolo, dacă proprietatea este închiriată mobilată, parțial mobilată sau nemobilată, informații privind necesitatea unei HMO licence, additional licence sau selective licence și, dacă este cazul, numerele acestor licențe.

Informații despre chirie: cât este chiria și cât de des trebuie plătită, dacă în chirie sunt incluse utilitățile și, dacă da, care dintre acestea sunt incluse.

Informații despre sănătate și siguranță: dacă locuința are gaz, se va cere gas safety record, dacă există, împreună cu data emiterii. Pentru instalația electrică se va cere Electrical Installation Condition Report (EICR) sau, după caz, Electrical Installation Certificate (EIC), precum și data expirării acestuia. În cazul EPC, se va indica dacă landlordul trebuia să îi ofere chiriașului actual un certificat valabil și, dacă da, se va include cel mai recent EPC disponibil. Dacă acesta a expirat, se va indica data la care a început tenancy actuală. Dacă EPC-ul arată un nivel de eficiență energetică sub minimul cerut, se va indica dacă proprietatea beneficiază de o scutire înregistrată MEES și ce tip de scutire este.

Dacă proprietatea este administrată printr-o agenție de închirieri, proprietarul trebuie să înceapă personal procesul de înregistrare, însă va exista posibilitatea ca agentul sau property manager-ul să încarce anumite informații în numele proprietarului.

Se vor publica ghiduri cu instrucțiuni pentru letting agents și property managers înainte de lansarea portalului, care vor explica modul în care va funcționa acest sistem. Ca să fiți notificați când se vor posta ghidurile, vă puteți înscrie la GOV.UK Alerts. 

Pentru ce a fost nevoie de crearea acestei baze de date naționale

Baza națională de date are trei scopuri principale: îi ajută pe landlorzi să demonstreze că respectă regulile, le oferă consiliilor locale un instrument prin care pot identifica mai ușor proprietarii și problemele și inspectorii pot interveni mai repede atunci când practicile sunt necorespunzătoare, iar în viitor le va permite chiriașilor să verifice dacă un landlord respectă principalele cerințe legale. Astfel, chiriașii vor putea verifica proprietatea și landlordul atunci când își aleg locuința și vor putea rezolva mai ușor problemele cu proprietarul.

Serviciul a fost dezvoltat ținând cont de feedbackul primit de la proprietari.

Contestarea majorărilor de chirie

În paralel cu noul sistem de înregistrare, Valuation Office din cadrul HM Revenue and Customs (HMRC) va deveni responsabil pentru deciziile privind contestarea majorărilor de chirie în Anglia, cu scopul de a permite soluționarea mai rapidă a disputelor privind chiria.

Până când aceste reforme vor fi implementate, chiriașii care doresc să conteste o majorare de chirie trebuie în continuare să depună o cerere la First-tier Tribunal.

Dacă fac acest lucru, nu trebuie să plătească chiria majorată până când Tribunalul nu ia decizia finală.

Vom reveni ulterior cu un ghid amănunțit.

Sursa: Ministry of Housing, Communities and Local Government: Press release
Stronger protections and greater confidence for renters
publicat la 9 septembrie 2026

Get ready: ‘Register your rental property’ service

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Pentru cei care vor să vină la muncă în UK – site oficial pentru găsirea unui job

Ca să le fie de ajutor celor care vor să vină să muncească în UK și să nu cadă victime promisiunilor și escrocheriilor cu locuri de muncă sau abuzurilor, guvernul britanic a lansat un site oficial cu locuri de muncă care permite persoanelor din orice țară să caute joburi și să aplice direct pentru ele.

Platforma jobs.service.gov.uk oferă un mod simplu și oficial prin care persoanele din străinătate pot găsi locuri de muncă și pot afla informațiile de care au nevoie pentru a lucra în UK.

Poți căuta locuri de muncă introducând meseria sau domeniul care te interesează. Site-ul afișează posturile disponibile care se potrivesc cu ceea ce cauți, iar dacă găsești unul potrivit, poți trimite cererea de angajare direct prin platformă.

Pe lângă anunțurile de angajare, site-ul te ajută și să afli dacă ai nevoie de viză pentru a putea lucra legal în UK. Astfel, poți verifica cerințele privind dreptul de muncă înainte de a lua decizia de a te muta în Marea Britanie.

Platforma jobs.service.gov.uk face parte din noul serviciu guvernamental Jobs and Careers și este încă în fază de testare. Primele teste (“test and learn”) au început în aprilie 2025, în Wakefield, iar în septembrie 2025 guvernul a început să testeze noul serviciu digital cu utilizatori reali. Site-ul este disponibil public, însă momentan este în versiune experimentală, urmând ca serviciul complet să fie lansat în octombrie 2026.

Sursa: GOV.UK – Work Hub – Find a job

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Dacă le apreciezi munca, le poți face cinste cu o cafea sau mai multe https://buymeacoffee.com/romaniinanglia

Noi reguli Right to Work și Right to Rent

Pe 30 iunie Guvernul a depus un nou set de reglementări pentru consolidarea schemelor Right to Work și Right to Rent, actualizând totodată și codurile de practică obligatorii pentru angajatori și proprietari. Aceste măsuri pun în aplicare prevederi din Border Security, Asylum and Immigration Act 2025 și vor intra în vigoare în octombrie 2026.

Right to Work Scheme for employers este sistemul oficial prin care angajatorii din UK verifică dacă o persoană are dreptul legal să lucreze aici. Scopul schemei este să împiedice angajarea persoanelor fără drept de muncă; să protejeze angajatorii de sancțiuni dacă au făcut verificările cerute de lege.

Combaterea muncii ilegale rămâne o prioritate pentru guvern. Posibilitatea de a lucra ilegal încurajează migrația ilegală și exploatarea persoanelor vulnerabile. Munca ilegală afectează firmele care respectă legea și îi expune pe cei vulnerabili la abuzuri.

Pachetul de măsuri aduce următoarele modificări:

  1. Extinderea obligației de a face verificări Right to Work
    Pentru prima dată, Right to Work Scheme și sancțiunile civile aplicate pentru nerespectarea acesteia se extind și asupra companiilor care contractează lucrători sau subcontractori self-employed pentru a presta servicii în numele lor, cum ar fi lucrătorii prin agenții de recrutare, persoane care lucrează în baza altor forme de colaborare, nu doar contracte de muncă sau cei din rețelele de livrări/curierat.
    Până acum, obligația legală de a face verificări Right to Work se aplica în principal celor angajați în baza unui contract de muncă.

Această modificare este introdusă prin secțiunea 48 din Border Security, Asylum and Immigration Act 2025, care modifică Immigration, Asylum and Nationality Act 2006 și lărgește definiția legală a „employer” în scopul prevenirii muncii ilegale.

  1. Amenzile civile se aplică și acestor noi categorii, deci firmele care folosesc subcontractori sau lucrători din gig economy pot primi civil penalties dacă nu fac verificările prevăzute de lege.
  2. Verificarea digitală a identității: noile coduri de practică prevăd că, dacă un angajator sau un proprietar alege să efectueze verificarea în format digital, aceasta trebuie realizată printr-un Digital Verification Service Provider (DVSP) înregistrat de guvern.
  3. Au fost publicate coduri noi de practică pentru angajatori și proprietari

-un nou Code of practice on preventing illegal working pentru Right to Work, care stabilește ce verificări trebuie să facă angajatorii; când beneficiază de statutory excuse; modulul de calcul al amenzilor civile;

-un nou Code of practice for landlords and their agents pentru Right to Rent.

  1. Right to Rent

-cod de practică actualizat și reguli noi privind verificarea digitală

Sursa: Extending the Right to Work Scheme and Tackling Illegal Working

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Evaluările medicale DWP pentru PIP, Universal Credit și ESA vor fi înregistrate audio automat începând de astăzi

DWP a anunțat că toate evaluările medicale față în față și prin telefon pentru beneficiile de dizabilitate și de boală vor fi înregistrate audio automat începând de astăzi.

Această masură se aplică persoanelor care au de susținut evaluări medicale pentru Personal Independence Payment (PIP), evaluarea capacității de muncă (Work Capability Assessment (WCA) la Universal Credit și Employment and Support Allowance (ESA), precum și pentru Industrial Injuries Disablement Benefit (IIDB).

Anterior, solicitanții trebuiau să ceară în mod expres să fie înregistate assessmenturile. Mai puțin de 3% dintre solicitanți au optat pentru asta. Cei care nu doresc ca evaluarea lor să fie înregistrată pot renunța la această opțiune.

Înregistrările sunt disponibile pentru solicitanți la cerere. Puteți cere să vi se trimită înregistrarea în orice moment în timpul evaluării sau sunând la numărul din scrisoarea de programare.

Când înregistrarea este gata, veți primi un mesaj text cu un link securizat pentru descărcare. O să aveți nevoie de un smartphone și de nino pentru a accesa înregistrarea. Dacă nu aveți un telefon smartphone sau alt mijloc de a descărca înregistrarea, puteți depune o solicitare Right of Access sau puteți scrie la DWP.

Rapoartele scrise vor continua să fie folosite în procesul de luare a deciziilor pentru PIP și WCA, iar înregistrările audio vor oferi o dovadă mai exactă a evaluării atunci când acest lucru este necesar.

Anunțul de astăzi face parte din măsurile guvernului pentru îmbunătățirea experienței persoanelor care solicită beneficii și pentru creșterea încrederii în sistem. Vor mări și numărul evaluărilor față în față de la 12% la 30% și vor angaja în plus 500 de agenți ca personal pentru a elimina restanțele moștenite în cadrul programului Access to Work.

Sursa: Department for Work and Pensions : Press release: Health assessments to be recorded as standard in major transparency drive

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Reforma concediilor medicale în UK

De data acesta nu o să mai traduc un Press release așa cum fac de obicei, ci o să-l discut, pentru că subiectul mi se pare prea important și cu impact asupra celor bolnavi.

Guvernul încearcă să schimbe complet rolul concediilor medicale (fit note) emise angajaților care se îmbolnăvesc. În loc ca sistemul să se rezume la un GP care semnează o hârtie prin care spune „nu poți munci”, DWP vrea ca bolnavul să intre într-un proces de „management al capacității de muncă”.

În multe cazuri, GP-ul nu va mai fi principalul punct de decizie. În unele zone va putea emite doar primul fit note, iar apoi cazul va fi preluat de servicii separate. În alte zone, GP-ul nici nu va mai emite fit note, iar persoana va fi trimisă direct către servicii de tip WorkWell (WorkWell este un serviciu local coordonat de sistemul medical, care conectează NHS, consiliile locale și sprijinul comunitar pentru a ajuta oamenii să rămână în muncă și să revină rapid dacă lipsesc).

Boala nu mai este tratată doar ca problemă medicală, ci și ca problemă economică și de participare pe piața muncii. Accentul se mută de la „ești apt / nu ești apt” la „ce poate face persoana ca să rămână în muncă”. Asta înseamnă discuții între angajat, angajator și specialiști pentru ajustări la locul de muncă (community health workers, social prescribers și work and health coaches) pentru menținerea legăturii cu angajatorul încă din prima zi de absență.

Concret, statul consideră că actualul sistem încurajează ieșirea din muncă, nu revenirea și încearcă să reducă numărul oamenilor scoși complet din muncă pe termen lung și să evite situațiile în care cineva dispare luni întregi doar pe baza unor fit notes repetate de la GP.

Oficial se declară că persoanele care au nevoie de concediu pentru recuperare îl vor primi în continuare și nu vor fi forțați să lucreze, iar schimbarea regulilor de plată privind Statutory Sick Pay înseamnă că angajații sunt plătiți încă din prima zi de absență medicală. Dar, în practică, direcția generală pare să fie una de presiune mai mare pentru „stay in work” și „return to work”, inclusiv pentru persoane care în sistemul actual ar fi primit pur și simplu un fit note clasic.

Ca atare, din iulie se lansează în Anglia patru proiecte pilot propuse de DWP pentru reformarea sistemului de fit notes, prin centrele NHS WorkWell, care vor dura până la un an, acoperind aproximativ 100.000 de programări. Se vor testa următoarele modele:

Birmingham și Solihull — medicii de familie emit primul fit note dacă este necesar, iar toți pacienții sunt trimiși către un nou serviciu de sprijin condus în principal de personal non-medical, inclusiv social prescribers și consilieri pentru muncă și sănătate.

Coventry și Warwickshire — medicii de familie emit primul fit note, iar pacienții pot fi trimiși către un serviciu de sprijin format atât din personal medical, cât și non-medical.

Cornwall și Isles of Scilly — medicii de familie trimit pacienții direct către un serviciu non-medical de sprijin, fără emiterea unui fit note.

Lancashire și South Cumbria — medicii de familie trimit pacienții către un serviciu de sprijin format din personal medical și non-medical, fără emiterea unui fit note.

Cât despre considerația că sistemul concediilor medicale e defect, sunt câteva motive clare pe care Guvernul le invocă implicit și explicit:

-că se emit aprox. 11 milioane de fit notes pe an, iar peste 90% sunt simple constatări de tip „nu apt de muncă”

– fit note-ul funcționează ca o decizie binară (apt / neapt), iar statul consideră că acest lucru nu ajută la „recuperare funcțională” sau reintegrare profesională, ci doar formalizează absența din muncă ( și așa ar și trebui să fie).

– ideea că fit note-ul contribuie la „detachment” de locul de muncă. Adică, odată ce cineva este declarat neapt de muncă, mecanismul actual nu mai creează obligații sau structuri de menținere a legăturii cu angajatorul.

– presiunea asupra GP. Medicii de familie pierd prea mult timp cu emiterea fit notes, ca act administrativ care nu necesită neapărat expertiză clinică complexă în majoritatea cazurilor, ceea ce reduce timpul pentru îngrijire medicală propriu-zisă.

-coordonarea între sănătate și muncă. Sistemul actual separă complet cele două domenii: medicul decide medical, iar angajatorul află doar rezultatul. Statul consideră că asta rupe posibilitatea de ajustări timpurii la locul de muncă (program, sarcini, adaptări), care ar putea preveni ieșirea din muncă pe termen lung.

Pun și un citat din acest Press release, pentru că mi-a atras atenția: „Sistemul de fit note este defect și îi afectează pe angajatori, angajați și economia. Mediul de afaceri salută aceste proiecte pilot. Ele reprezintă un pas important către construirea unui sistem mai bun care să restabilească încrederea angajatorilor că absența de la muncă este recomandată doar atunci când este justificată“.

Strategia Guvernului urmărește integrarea în muncă a persoanelor bolnave și cu dizabilități și redistribuirea a 1.000 de consilieri Pathways to Work, iar pe măsură ce programul se va extinde la nivel național în jur de 250.000 de persoane cu dizabilități sau probleme de sănătate să intre sau să rămână în muncă.

Puteți consulta sursa oficială aici : Press release – Broken fit note system to be overhauled 

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Guvernul blochează revânzarea locurilor la driving test în UK: din 12 mai trebuie programat personal

DVSA interzice firmelor și site-urilor private să mai facă programări la examenul auto în numele cursanților. De acum înainte, fiecare persoană trebuie să își facă și să își gestioneze singură programarea. Măsura urmărește să oprească specula cu locurile la examen și să reducă influența intermediarilor care cumpărau și revindeau programări pentru profit, în timp ce mulți cursanți nu găseau programări disponibile.

Programarea pentru examenul practic auto se face direct pe GOV.UK → Book your driving test . Persoana care susține examenul trebuie să intre personal în sistem, să se autentifice cu numărul permisului provizoriu (provisional licence), să aleagă centrul de examinare, data și ora disponibile și să plătească taxa oficială.

Din 12 mai 2026, firmele intermediare nu mai au voie să facă programări în numele cursanților și nici instructorii auto nu mai pot rezerva, modifica sau anula examene pentru elevii lor.

Cursanții trebuie să plătească doar taxa oficială DVSA: £62 pentru examenele din timpul săptămânii și £75 pentru cele programate seara, în weekend sau în zilele de sărbătoare legală.

Regulile vin după o altă schimbare introdusă la 31 martie 2026, când numărul de modificări permise pentru aceeași programare a fost redus de la 6 la 2.

Iar din 9 iunie 2026, persoanele care își mută examenul vor putea alege doar unul dintre cele trei centre de examinare cele mai apropiate de centrul unde aveau deja programarea. Guvernul speră astfel să reducă rezervările făcute în centre unde oamenii nu intenționau de fapt să susțină examenul.

DVSA încearcă să reducă listele de așteptare și a mărit numărul examinatorilor. În aprilie 2026 existau 1.604 examinatori auto, cel mai mare număr din ultimii opt ani. Agenția a dublat și capacitatea de pregătire a noilor examinatori.

Între aprilie 2025 și martie 2026 au avut loc aproape 2 milioane de examene practice auto, cu 8,6% mai multe decât în anul precedent. În aceeași perioadă, peste 1 milion de persoane au promovat examenul, cu 11,7% mai multe decât în anul anterior.

Sursa: Driver and Vehicle Standards Agency – End of the road for unofficial driving test booking services

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Plata concediului medical în UK se schimbă din 6 aprilie 2026

Din 6 aprilie 2026, regulile pentru Statutory Sick Pay (SSP) se schimbă în UK, prin Employment Rights Act 2025. Perioada de așteptare de 3 zile și limita minimă de venit (Lower Earnings Limit) au fost eliminate.

SSP va fi plătit:

-din prima zi completă de concediu medical

-tuturor angajaților eligibili, inclusiv celor cu venituri mici

-la 80% din salariul săptămânal mediu sau £123.25 pe săptămână, oricare sumă este mai mică

Persoanele care înainte nu primeau SSP, deoarece câștigau sub limita minimă de venit, devin eligibile din 6 aprilie 2026, dacă concediul medical a început:

-pe sau după 22 septembrie 2025
-înainte de 21 septembrie 2025, dar s-au întors la muncă între 22 septembrie 2025 și 5 aprilie 2026

Nu vor primi SSP persoanele care au fost continuu în concediu medical dinainte de 21 septembrie 2025 până la 5 aprilie 2026, fără întrerupere. Acest lucru se aplică și oricărei absențe medicale legate care continuă după 6 aprilie 2026. Angajatul va redeveni eligibil pentru SSP doar după ce se întoarce la muncă timp de cel puțin 8 săptămâni.

„Waiting days” dispar din 6 aprilie 2026. SSP nu se va plăti retroactiv pentru zilele de așteptare de dinainte de această dată.

Angajații care primeau deja SSP înainte de 6 aprilie 2026 vor trece automat la noua rată. Cei care câștigă între £125 și £154.05 pe săptămână vor primi suma fixă de £123.25, dacă aceasta este mai avantajoasă decât 80% din salariul lor.

Pentru angajații care au fost deja în concediu medical înainte de 6 aprilie 2026 și au primit SSP, s-au întors la muncă și care reintră în concediu medical după din 4 sau 5 aprilie 2026, numărul zilelor eligibile pentru SSP depinde de durata absenței. Dacă aceasta durează:

-3 zile sau mai puțin — SSP se plătește doar pentru zilele eligibile de pe sau după 6 aprilie 2026

-4 zile sau mai mult — SSP se plătește pentru toate zilele eligibile începând din prima zi a noii absențe medicale

Angajații care primeau deja SSP înainte de 6 aprilie 2026 vor trece automat la noua rată SSP. Cei care câștigă între £125 și £154.05 pe săptămână și sunt încă în concediu medical la 6 aprilie 2026 vor primi suma fixă de £123.25 dacă aceasta este mai mare decât 80% din salariul lor mediu. Regula se aplică doar până când revin la muncă sau le expiră dreptul la SSP. Dacă intră din nou în concediu medical după ce s-au întors la muncă, vor primi 80% din venitul săptămânal mediu pentru noua absență.

Toți angajatorii trebuie să își revizuiască regulile privind absențele medicale, să verifice dacă furnizorul lor de payroll este pregătit și să informeze angajații despre schimbări.

Aici găsiți și un calculator de concedii medicale ➤ Calculate your employee’s statutory sick pay

Sursa: HMRC – Guidance – Sickness absences that start before and end on or after 6 April 2026

Publicat la 18 martie 2026

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Folosirea AI de către poliția din UK

Chiar dacă publicul află abia acum oficial despre folosirea tehnologiilor bazate pe AI de către poliția din UK, ele nu-s recente, iar multe din ele au fost introduse treptat de forțe individuale de poliție, din bugetele proprii, înainte ca Home Office să înceapă să le coordoneze sau finanțeze.

Prima utilizare operațională a unei tehnologii AI de către poliția britanică este recunoașterea facială, începută în practică înainte de 2017 prin analiza retrospectivă a imaginilor și extinsă prin testele Live Facial Recognition din 2017. După 2020, utilizarea AI în poliție s-a extins spre analiza probelor digitale, transcriere, traducere, redactare automată și analiză video, în mare parte prin proiecte pilot și finanțări guvernamentale. Din 2024–2025, guvernul britanic a accelerat testarea AI generativ pentru dosare, probe digitale, sumarizare și automatizarea muncii administrative.

O să fac o trecere rapidă în revistă la ce s-a folosit AI în poliție și cam de când:

Recunoașterea facială retrospectivă (Retrospective Facial Recognition – RFR)

Prima confirmare oficială este în ghidul Home Office publicat la 4 decembrie 2025, unde guvernul precizează că RFR „has been used by the police for many years”. Tehnologia este folosită după producerea unui incident: poliția ia imagini din CCTV, telefoane, camere de bord, camere video de la uși sau alte surse și le compară cu imaginile din bazele de date ale poliției pentru identificarea persoanelor. Toate forțele de poliție din England and Wales folosesc această funcție prin Police National Database și se fac peste 25.000 de căutări facial recognition pe lună.

Live Facial Recognition (LFR)

Se folosește din 2017. Metropolitan Police a testat tehnologia Live Facial Recognition la Notting Hill Carnival din 2017, iar South Wales Police a derulat teste operaționale în aceeași perioadă. Sistemul folosește camere video instalate în spații publice și compară fețele persoanelor filmate în timp real cu liste de persoane căutate de poliție („watchlists”). Utilizarea este condiționată de existența unei justificări operaționale: operațiunile trebuie să fie direcționate către obiective targetate, bazate pe informații operative, limitate ca timp și zonă. În 2025, Home Office a continuat extinderea tehnologiei prin finanțarea unor noi vehicule LFR pentru forțele de poliție. În 2019, utilizarea South Wales Police a ajuns în instanță, după ce a fost contestată legal.

Operator Initiated Facial Recognition (OIFR)

Această tehnologie a apărut după RFR și LFR și permite unui polițist să fotografieze o persoană întâlnită în teren și să compare imaginea cu bazele de date ale poliției fără ca persoana să fie dusă mai întâi la secție. Primele utilizări operaționale documentate oficial apar la South Wales Police și Gwent Police înainte de publicarea ghidului Home Office din 4 decembrie 2025 despre utilizarea facial recognition, unde guvernul confirmă că poliția folosește trei tipuri de facial recognition: RFR, LFR și OIFR. Guvernul o descrie ca fiind „the newest FRT capability”. Este folosită pentru verificarea identității persoanelor care refuză sau nu pot furniza date de identificare, inclusiv persoane dispărute sau suspecți.

Redactarea automată AI a imaginilor, filmărilor și documentelor (AI redaction)

Din martie 2024. Home Office începuse deja să finanțeze software AI care elimină automat nume, fețe, numere de telefon și alte date personale din fișiere audio-video și documente și să testeze AI și machine learning pentru redactarea automată a probelor digitale în perioada 2024–2025, prin Accelerated Capability Environment (ACE). Scopul: eliminarea automată a informațiilor care trebuie protejate înainte ca materiale precum body-worn video, CCTV sau alte fișiere să fie transmise către instanțe sau alte instituții, ca să reducă timpului necesar poliției pentru redactarea manuală a materialelor.

Analiza automată a probelor digitale și telefoanelor (AI digital evidence analysis)

Poliția folosește instrumente de examinare digitală a telefoanelor și calculatoarelor de mulți ani, dar utilizarea AI pentru trierea automată, identificarea legăturilor și găsirea tiparelor în volume mari de date apare confirmată oficială în măsurile Home Office din 2024–2025, unde „triaging and analysing digital evidence” este inclus între cazurile de utilizare AI pentru poliție. Scopul: reducerea timpului necesar examinării manuale a unor volume mari de date.

Detectarea deepfake-urilor

Oficial din 5 februarie 2025 pentru evaluare/testare. Prima măsură guvernamentală identificabilă este în 2024–2025, când Accelerated Capability Environment (ACE) a lucrat la identificarea soluțiilor pentru detectarea conținutului generat sau manipulat cu AI și DSIT a publicat analiza pieței de metode de detectare a deepfake-urilor. Scopul: verificarea autenticității imaginilor, videoclipurilor și materialelor audio care pot fi folosite ca probe sau pentru infracțiuni.

Sisteme de predicție și analiză a criminalității (predictive policing / crime analytics)

Unele forțe de poliție din UK au folosit sisteme informatice de analiză predictivă pentru identificarea zonelor cu risc crescut de infracțiuni și pentru planificarea resurselor. Aceste sisteme nu sunt același lucru cu modelele moderne de AI generativ, dar folosesc algoritmi statistici și tehnici de machine learning. De ex, Kent Police folosește instrumente de analiză predictivă pentru planificarea patrulelor. Home Office și College of Policing au tratat aceste tehnologii ca instrumente de sprijin pentru luarea deciziilor, nu ca sisteme care decid singure unde se intervine sau cine este suspect. College of Policing a publicat ghiduri privind utilizarea responsabilă a analizei predictive începând din 2018.

Analiza automată a imaginilor și filmărilor (AI video analytics)

Poliția din UK folosește deja de mai mulți ani sisteme de video analytics pentru identificarea obiectelor, fețelor, vehiculelor sau mișcărilor înregistrate de camerele CCTV. În 2024, Home Office a inclus analiza imaginilor și a materialelor video între domeniile unde AI poate reduce timpul de lucru al poliției.

AI pentru transcrierea înregistrărilor audio (AI transcription)

Poliția britanică folosește de mai mulți ani sisteme care transformă automat în text înregistrări audio provenite din anchete, declarații sau alte materiale, dar trecerea la instrumente bazate pe AI este pe proiecte pilot recente. Scopul: economie de timp cu ascultarea și transcrierea manuală a fișierelor audio.

Automatizarea verificării și evaluării riscurilor în anchete

Se folosesc de mai mulți ani sisteme informatice pentru evaluarea riscurilor, prioritizarea cazurilor și gestionarea volumului de muncă, însă utilizarea AI pentru aceste activități este în fază de dezvoltare și testare ca instrumente de sprijin pentru ofițeri și nu ca mecanisme autonome de luare a deciziilor.

AI pentru sumarizarea dosarelor și materialelor de anchetă

Home Office menționează în factsheet-ul privind AI în poliție că în 2024–2025 și 2025–2026 a finanțat prin Police Chief Scientific Advisor’s STAR Fund proiecte pilot pentru folosirea AI la sumarizarea dosarelor. Scopul: extragerea rapidă a informațiilor relevante din volume mari de documente și materiale investigative.

Traducerea automată AI a probelor și documentelor

Prima confirmare publică a utilizării operaționale apare în comunicarea Home Office din 10 iunie 2026 privind PoliceAI, unde guvernul a prezentat un caz de testare în care AI a tradus aproximativ jumătate de milion de e-book-uri de date într-o anchetă de criminalitate organizată, contribuind la arestarea unei grupări. Home Office include „translating documents” între activitățile administrative și investigative unde AI poate reduce timpul de lucru.

Surse:

College of Policing – Predictive policing

Metropolitan Police’s use of Facial Recognition Technology at the Notting Hill Carnival, 2017

Innovating to detect deepfakes and protect the public

Police use of facial recognition: factsheet

Police use of Artificial Intelligence (AI) factsheet

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu /updatat la zi 10 iun. 2026

Impozitul pe veniturile din străinătate

Mulți români cred că dacă un venit este obținut în România sau în altă țară, HMRC nu are treabă cu asta. Greșit. În multe situații, HMRC vrea să știe despre veniturile tale din întreaga lume, nu doar despre cele din UK.

Primul lucru care trebuie înțeles este că nu contează cetățenia, că ești român, britanic sau ai dublă cetățenie. Pentru HMRC contează în principal dacă ești rezident fiscal în UK.

Ce este venitul din străinătate(Tax on foreign income)?

este orice venit obținut din afara UK. Poate fi salariu pentru muncă desfășurată într-o altă țară, chirie dintr-un apartament din România, dobânzi la o bancă din România, dividende primite de la o firmă străină, pensie plătită dintr-o altă țară sau alte investiții externe.

Cine plătește taxă în UK pe veniturile din străinătate?

Depinde ce statut de rezident fiscal ai și ești rezident fiscal dacă petreci cel puțin 183 de zile în UK într-un an fiscal. Poți fi considerat rezident și dacă ai locuința principală în UK sau dacă lucrezi aici cu full time. Dacă locuiești și lucrezi în principal în afara UK și petreci puțin timp aici, este posibil să fii considerat nerezident fiscal.

-Dacă nu ești rezident fiscal în UK, de regulă plătești taxă în UK doar pentru veniturile din UK. Veniturile tale din România sau din alte țări nu sunt impozitate de HMRC.

-Dacă ești rezident fiscal în UK, trebuie să declari și să plătești taxă în UK pe toate veniturile tale, indiferent din ce țară provin.

Ce s-a schimbat din 6 aprilie 2025?

Aceasta este una dintre cele mai importante schimbări fiscale pentru persoanele cu venituri internaționale.

Până la 5 aprilie 2025 exista sistemul numit „non-dom” (non-domiciled). Domiciliul nu era același lucru cu rezidența fiscală. O persoană putea locui și lucra în UK, dar să aibă domiciliul permanent considerat într-o altă țară. În anumite situații, persoanele non-dom puteau evita taxarea în UK a unor venituri și câștiguri din străinătate dacă nu aduceau banii în UK.

Exemplu: Un român locuiește în Manchester și își închiriază cu £8.000 pe an apartamentul din România, banii intrând într-un cont bancar din România. Înainte de 6 aprilie 2025, acea chirie putea să nu fie taxată în UK atât timp cât banii nu erau aduși în UK.

Acest sistem a fost eliminat. Din 6 aprilie 2025, pentru Income Tax și Capital Gains Tax, HMRC nu mai acordă importanța de dinainte conceptului de domiciliu. Accentul se mută pe rezidența fiscală. Dacă ești rezident fiscal în UK, veniturile și câștigurile tale externe pot fi impozitate în UK indiferent dacă aduci sau nu banii în UK. Simplul fapt că lași banii într-un cont din România nu îi face invizibili pentru HMRC.*

Dacă nu ești sigur despre ce statut de rezident fiscal ai, poți folosi acest tool online de verificare a rezidenței fiscale, care îți oferă o estimare pentru orice an fiscal începând cu 6 aprilie 2016, pe baza unor informații precum numărul de zile petrecute în UK și în străinătate, orele lucrate, familia aflată în UK și detaliile locuinței tale din UK.

Ce tipuri de venituri din afara UK trebuie declarate? Păi: salarii din străinătate; chirii din proprietăți aflate în afara UK; pensii din alte țări; dobânzi din conturi bancare străine; dividende din firme străine; anumite investiții și câștiguri financiare; câștiguri rezultate din vânzarea unor active, terenuri, proprietăți sau investiții.

Cum se declară veniturile din străinătate?

Prin Self Assessment. Dacă nu depui deja declarații fiscale, trebuie să informezi HMRC și să te înregistrezi pentru Self Assessment. Veniturile externe se declară în secțiunea specială destinată veniturilor și câștigurilor din străinătate.

*Nu trebuie să depui o declarație fiscală dacă singurul tău venit din străinătate este din dividende, valoarea totală a dividendelor primite (inclusiv cele din UK) este sub plafonul neimpozabil de £500 pentru dividende și nu ai alte venituri care trebuie declarate.

Ce se întâmplă dacă am plătit deja impozit în România?

Faptul că ai plătit impozit în România nu înseamnă automat că nu trebuie să declari venitul în UK. UK și România au o convenție de evitare a dublei impuneri, scopul ei fiind să împiedice aceeași sumă să fie taxată integral de două ori.

Dacă ai plătit deja taxă în România, poți de multe ori solicita Foreign Tax Credit Relief. HMRC ia în calcul taxa deja plătită în România și reduce taxa datorată în UK.

Ex: Ai chirie în România. Plătești echivalentul a £500 taxă în România. După calculul britanic rezultă că pentru același venit ai datora £800 în UK. HMRC îți va recunoaște cei £500 deja plătiți și vei mai avea de achitat doar diferența de £300. Dacă impozitul din România este mai mare decât cel care ar fi fost datorată în UK, nu vei primi întotdeauna diferența înapoi.

Cum sunt tratate pensiile din străinătate?

Dacă ești rezident fiscal în UK, pensiile străine pot fi impozabile în UK. Regulile depind de tipul pensiei și de convenția fiscală dintre UK și țara care o plătește.

Cum sunt tratate proprietățile din România?

Dacă închiriezi o proprietate din România, venitul din chirie poate fi impozabil atât în România, cât și în UK. Venitul trebuie declarat în UK, iar taxa plătită în România poate fi luată în calcul pentru evitarea dublei impuneri.

Dacă vinzi proprietatea și obții profit, este posibil să existe și obligații privind Capital Gains Tax.

Ce se întâmplă dacă mă mut în UK sau plec din UK în timpul anului?

Uneori anul fiscal poate fi împărțit în două perioade. O parte în care ești nerezident fiscal și una în care ești rezident fiscal. Acest sistem se numește split-year treatment. Veniturile externe pot fi impozitate în UK doar pentru perioada în care ai fost rezident fiscal aici.

De reținut:

Dacă locuiești permanent în UK și ești rezident fiscal aici, HMRC nu se uită doar la salariul tău din UK. Poate fi interesat și de banii pe care îi ai din chirii din România, pensii românești, dobânzi bancare, dividende, investiții și alte venituri obținute oriunde în lume. Din 6 aprilie 2025 , faptul că banii rămân într-un cont din România nu înseamnă că nu trebuie declarați în UK.

În multe situații nu vei plăti aceeași taxă de două ori datorită convențiilor fiscale și creditului fiscal pentru taxele deja plătite în străinătate, dar obligația de declarare către HMRC există chiar și atunci când venitul a fost deja impozitat în România.

*Cât despre de unde știe HMRC de banii din afară, dacă nu-i declari?

Legal, obligația de a declara veniturile există indiferent dacă HMRC știe deja de ele sau nu. HMRC poate afla despre conturi și venituri din străinătate prin mai multe mecanisme, în primul rând prin schimbul automat internațional de informații financiare, numit Common Reporting Standard (CRS), dezvoltat de Organisation for Economic Co-operation and Development. Atât UK, cât și România participă la acest sistem. Prin CRS, băncile și anumite instituții financiare identifică rezidența fiscală a clienților și transmit informații către autoritățile fiscale naționale. Autoritățile fiscale fac apoi schimb automat de date cu alte state participante.

Dacă o persoană este rezident fiscal în UK și are un cont bancar în România, anumite informații pot fi raportate către HMRC prin acest mecanism. Aceste informații pot include existența contului, soldul, dobânzile și anumite venituri financiare raportabile. În plus, dacă vinzi proprietăți, primești dividende, încasezi pensii sau faci transferuri importante între conturi, pot apărea urme documentare care pot fi solicitate de HMRC în cadrul unei verificări fiscale.

De asemenea, HMRC poate compara informațiile din declarațiile fiscale cu date primite de la alte autorități fiscale, instituții financiare sau din investigații proprii.

Asta nu înseamnă că HMRC vede în timp real fiecare tranzacție dintr-un cont românesc și nici că primește automat toate detaliile despre toate tipurile de venituri. Există diferențe între tipurile de active și între informațiile raportate. Dar ideea că „dacă las banii în România și nu declar nimic în UK că HMRC nu are cum să afle” nu mai corespunde realității fiscale actuale.

**The Worldwide Disclosure Facility te ajută să declari veniturile din străinătate.

Consultați ghidul complet

Sursa: GOV.UK – Tax on foreign income

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Măsuri pentru combaterea violenței domestice împotriva femeilor și fetelor

100 de infracțiuni de abuz domestic în medie pe oră a înregistrat poliția anul trecut.

Noile măsuri anunțate astăzi, vineri 20 septembrie 2024 de către Home Secretary, asigură tratarea apelurile de ajutor cu urgența necesară, iar victimele primesc imediat sprijinul specializat de care au nevoie.

Aceste măsuri fac parte din „Raneem’s Law” (Legea Raneem), lege dată în memoria lui Raneem Oudeh și a mamei sale, Khaola Saleem, care au fost ucise de fostul soț al lui Raneem în 2018. Îngrijorată de siguranța ei, Raneem a facut 13 rapoarte la poliție fără niciun rezultat, nicio arestare nu a fost făcută. În noaptea în care a fost ucisă, Raneem a sunat de patru ori la 999.

Guvernul va finanța acest proiect pilot începând cu anul 2025, iar Raneem’s Law va emite îndrumări naționale pe care poliția va fi obligată să le urmeze, privitor la modul cum tratează cazurile de violență domestică în UK, prin:

– specialiști în abuz domestic care vor fi integrați în dispeceratele 999 din întreaga țară, pentru a oferi consultanță în evaluările de risc și pentru a colabora cu ofițerii de pe teren, ca victimele să primească un răspuns rapid când este nevoie și că sunt trimise către servicii de sprijin cât mai repede posibil

– introducerea unor limite stricte de timp pentru evaluarea necesitații unui ordin civil de protecție pentru victime (protective civil order)

– forțele de poliție trebuie să aibă un ofițer dedicat pentru urmărirea aplicării ordinelor de protecție și care să publice date cu numărul de ordine solicitate și despre orice motive pentru care nu au fost puse în aplicare.

– asumarea responsabilitătii forțelor de poliție pentru greșeli și ratări și faptul că familiile victimelor au un cuvânt de spus în procesul de investigare și revizuire.

Concret, pentru a proteja femeile și fetele, din noiembrie, mai mulți abuzatori domestici vor fi obligați să stea departe de victimele lor și vor fi supuși unor sancțiuni îdure dacă nu respectă acest lucru. Poliția deține puterea de a ordona legal abuzatorilor să nu ia contact sau să nu se apropie de o anumită distanță de victimă – pentru că în prezent victimele abuzului domestic sunt protejate doar pentru o perioadă de până la 28 de zile. Alte măsuri sunt impunerea obligației legale pentru abuzatori de a informa poliția cu privire la orice schimbare de nume sau adresă, impunerea unei monitorizări electronice (electronic tagging) și evaluări pentru programele de schimbare a comportamentului.

Ordinele vor acoperi toate formele de abuz domestic, inclusiv violența, hărțuirea și controlling behaviour, iar mai multe agenții vor putea să aplice pentru ele – nu doar poliția și instanțele penale, ci și instanțele de familie și civile, autoritățile locale, organizațiile de caritate și serviciile sociale, iar victimele vor putea, de asemenea, să aplice direct pentru acest ordin.

Încălcarea unuia dintre aceste noi ordine va fi o infracțiune penală, pedepsită cu până la 5 ani de închisoare.

Inițiatoarea acestei campanii, Nour Norris – mătușa și sora lui Raneem Oudeh și Khaola Saleem, a declarat:

„Acum șase ani, când mi-am pierdut nepoata Raneem și sora Khaola, lumea mea s-a destrămat. Suferința lor și felul în care sistemul a eșuat să le ajute este ceva ce nu voi uita niciodată. Atunci am început campania mea, Secure Life for Raneem’s Law. Ceea ce a început pentru a căuta dreptate pentru familia mea a devenit o misiune pentru toate victimele abuzului domestic de pretutindeni: apelurile victimelor pentru ajutor să fie luate în serios și să salveze vieți […]. Faptul că numele lui Raneem va fi acum o sursă de speranță și protecție pentru alții mă umple de o mândrie pe care nu o pot exprima în cuvinte. Memoria lui Raneem trăiește prin această lege și înseamnă enorm pentru mine să știu că povestea ei va ajuta la salvarea de vieți.”

Sursa: comunicatul Home Office New measures set out to combat violence against women and girls

Mai multe despre povestea lui Raneem, aici : Inquest Into Raneem Oudeh’s Death https://criminalinjurieshelpline.co.uk/blog/raneem-oudeh-the-tragedy-behind-new-domestic-abuse-law/

material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu