Tag Archives: scam

Când comentariile/postările pe social media devin infracțiuni

Pe rețelele sociale, nu toate comentariile sunt considerate simple păreri sau sfaturi, atunci când conținutul lor sau scopul depășește limita legală. În UK, anumite tipuri de mesaje pot avea consecințe legale serioase atunci când încurajează, facilitează sau promovează activități ilegale, fraude, dezinformare sau impersonare.

Nu trebuie neapărat ca fapta ilegală să fie efectiv comisă pentru ca un comentariu/postare să fie sancționabil, legea se aplică și celor care o încurajează, o explică sau o promovează, sau transmit informații false cu potențial de prejudiciu, chiar și indirect. În funcție de conținut și intenție, astfel de comentarii pot intra sub incidența mai multor acte legislative penale și civile din UK.

Pun aici principalele încadrări legale relevante:

Incitare / încurajare la infracțiuni
Comentariile care explică, sugerează sau încurajează comiterea unor ilegalități se încadrează ca infracțiuni de încurajare sau asistare a unei infracțiuni, reglementate de Serious Crime Act 2007 și pot fi sancționate chiar dacă fapta nu are loc. Legea stabilește că o persoană comite infracțiune dacă „does an act capable of encouraging or assisting the commission of an offence” și „intends to encourage or assist its commission” (secțiunea 44). Asta înseamnă că simpla postare a unor instrucțiuni sau îndemnuri pentru activități ilegale poate fi suficientă. Exemple: comentarii de tip „pune-te mamă singură la UC”, „modifică statementurile bancare”, “aplică pentru șercod ca să ai drept de muncă” sau explicații despre cum se ocolește legea.

Fraudă și scam-uri online
Comentariile care promovează metode de fraudă, oferă „ghiduri” de scam, conținut online care creează aparențe înșelătoare pentru câștig, tentând oamenii să participe la activități ilegale, distribuirea de linkuri către scheme frauduloase intră sub incidența Fraud Act 2006. Legea prevede că există infracțiune atunci când cineva face o declarație falsă sau înșelătoare („false representation”) și urmărește un câștig sau să provoace pierderi altora (secțiunea 2). Exemple: „ îți rezolv actele la Home Office”, „fac benefituri cu 100% aprobare garantată” sau conturi care pretind servicii legale sau financiare inexistente.

Mesaje false sau manipulative (comunicări malițioase)
Postările și comentariile care induc în eroare, răspândirea deliberată de informații false, manipulative sau menite să provoace anxietate ori prejudiciu psihologic se încadrează la infracțiuni de comunicare, conform Malicious Communications Act 1988. Este infracțiune trimiterea unui mesaj „false” dacă scopul este „to cause distress or anxiety to the recipient” (secțiunea 1). Exemple: comuncări de tip „se opresc toate plățile mâine”, „guvernul nu te mai lasă să intri” sau alte informații false care induc frică.

Mesaje ilegale pe rețele publice (social media)
Utilizarea platformelor online pentru a transmite conținut ofensator, amenințător sau grav înșelător intră sub incidența Communications Act 2003. Legea stabilește că este infracțiune trimiterea printr-o rețea publică a unui mesaj „grossly offensive or of an indecent, obscene or menacing character” (secțiunea 127). Social media intră în această categorie, astfel că anumite tipuri de comentarii pot fi urmărite penal. Exemple: amenințări directe („o să vezi tu ce pățești”), insulte extreme, mesaje extrem de ofensatoare sau conținut care incită la violență, ură și intimidare în spațiul public online.

Dezinformare și conținut fals dăunător
Postările care conțin informații false cu intenția de a produce prejudicii sunt reglementate de Online Safety Act 2023. Asta acoperă situații de dezinformare periculoasă și conținut care produce efecte reale, când se transmit informații „knowing the information to be false” și cauzează “non-trivial psychological or physical harm to a likely audience”. Exemple: postări false despre proceduri legale care determină oamenii să ia decizii greșite, „sfaturi” false care afectează decizii legale sau care duc la pierderi financiare sau informații inventate despre instituții, pentru a manipula publicul.

Impersonare (avocați falși sau servicii false)
Când cineva pretinde că este avocat, immigration adviser, contabil sau specialist și oferă servicii inexistente, situația se încadrează în fraudă prin reprezentare falsă, sub Fraud Act 2006. Legea include în „representation” și identitatea sau calificările unei persoane, iar dacă acestea sunt false și folosite pentru câștig sau inducerea în eroare, aceasta este infracțiune. Exemple: conturi care spun „suntem avocați de imigrație UK” fără autorizație, persoane care cer bani pentru „apeluri la tribunal” inexistente sau „servicii garantate” la Home Office.

Harassment (hărțuire online)
Comentariile repetate, agresive, de intimidare, manipulare sau de presiune psihologică reprezintă harassment, reglementat de Protection from Harassment Act 1997. Legea interzice „a course of conduct which amounts to harassment… and which he knows or ought to know amounts to harassment” (secțiunea 1). Exemple: atacuri constante asupra unei persoane, mesaje repetate de intimidare sau campanii coordonate de presiune online.

Defăimare
Dacă postările conțin afirmații false care afectează reputația unei persoane sau instituții, acestea intră sub incidența Defamation Act 2013. O declarație este defăimătoare dacă „its publication has caused or is likely to cause serious harm to the reputation of the claimant” (secțiunea 1). Nu este infracțiune penală, dar poate duce la despăgubiri. Exemple: acuzații false că cineva este escroc fără dovezi, postări care distrug reputația unei firme sau distribuirea de informații neadevărate despre activitatea unei persoane.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Din aprilie se lansează Online Crime Centre

Guvernul britanic a lansat noua strategie împotriva fraudei și criminalității online prin care va desființa centrele și rețelele de scam din străinătate și va proteja publicul de cea mai răspândită infracțiune din UK.

Începând din aprilie, noul Online Crime Centre va reuni specialiști din guvern, poliție, agenții de informații, bănci, rețele mobile ( VodafoneThree, BT/EE, Sky, TalkTalk, Tesco Mobile, Virgin Media O2) și mari companii tehnologice ( Google, Meta), pentru a coordona acțiuni împotriva fraudei.

Acest Centru va identifica conturile, site-urile și numerele de telefon pe care se bazează grupările de criminalitate organizată și le va închide la scară largă, blocând SMS-uri frauduloase, înghețând conturile bancare folosite pentru fraude, eliminând conturi de social media folosite pentru escrocherii și perturbând operațiunile direct la sursă.

Sunt vizați infractorii care provoacă cele mai mari prejudicii, cei care coordonează operațiuni internaționale pentru a fura bani de la cetățenii britanici. Peste două treimi dintre escrocherii provin din afara UK, din centrele de escrocherii din străinătate care operează din Asia de Sud-Est, Africa de Vest, Europa de Est, India și China – locuri unde fraudele sunt organizate și scalate pentru a viza simultan mii de victime.

1 din 14 adulți și 1 din 4 companii au devenit victime ale fraudei, fenomen care costă economia peste 14 miliarde £ pe an.

Strategia stabilește, de asemenea, modul în care autoritățile vor sprijini forțele de ordine să utilizeze AI (inteligența artificială) pentru a detecta noi tipare de fraudă, pentru a opri transferurile bancare suspecte și pentru a folosi chatboturi care păcălesc escrocii pentru a obține informații, ce pot fi apoi folosite pentru a-i aduce în fața justiției.

Victimele vor primi un sprijin mai puternic, prin stabilirea unor standarde naționale clare privind modul în care fiecare victimă este tratată, care vor stabili timpii de răspuns, rambursarea și recuperarea banilor, pentru ca publicul să primească același nivel de servicii indiferent unde locuiește.

De la: Home Office, National Crime AgencyNew disruption unit launched in crackdown on fraud
Publicat: 9 March 2026

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Băncile vor putea întârzia și investiga plățile suspectate ca fiind frauduloase

Băncile vor primi noi puteri de a întârzia și de a investiga plățile suspectate ca frauduloase, ajutând la protejarea clienților împotriva escrocilor.

Noile legi propuse de Guvern pe 3 octombrie permit băncilor până la 72 de ore suplimentare de întârziere a unei plăți, pentru a investiga tranzacțiile suspecte când există motive că o plată este frauduloasă. În prezent, băncile trebuie fie să proceseze plata, fie să o refuze până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare.

Băncile care au motive întemeiate să suspecteze că o plată este frauduloasă vor trebui să informeze clienții atunci când o plată este întârziată și să explice clientului ce trebuie să facă pentru a debloca plata. De asemenea, sunt obligate să despăgubească clienții pentru orice dobânzi sau taxe de întârziere suportate ca urmare a întârzierilor.

Frauda reprezintă peste o treime din totalul infracțiunilor comise în Anglia și Țara Galilor, fiind forma de criminalitate cea mai răspândită, cu pierderi estimate la 460 milioane de lire.

Nu e o noutate pentru nimeni că numărul scamurilor și metodelor de excrocherii a crescut vertiginos și ne lovim de ele zi de zi: de la țepele cu plăți pentru diverse puse la vânzare pe net, scamuri cu banii de parcare, pentru DBS sau angajări fictive, plăți pentru servicii inexistente sau pentru avocați și acte, până la „escrocheriile romantice”, în care victimele sunt păcălite să transfere sume mari de bani pentru urgențele “iubitului/iubitei”.

În ce măsură vă afectează aceste noi reguli? Deși nu ar trebui să afecteze majoritatea plăților zilnice, este important ca băncile să poată întârzia un transfer bancar și să ia măsuri dacă consideră că un client este vizat de o escrocherie. Instituțiile financiare ar trebui, de asemenea, să se asigure că împărtășesc informații și colaborează cu poliția și alte autorități pentru a închide conturile folosite pentru fraudă și a-i urmări pe cei din spatele acestora.

Sursa: HM Treasuryhttps://www.gov.uk/government/news/new-powers-for-banks-to-combat-fraudsters

Cum să raportezi frauda

Dacă ai primit un e-mail, mesaj pe telefon, apel telefonic, sau ai observat un anunț sau site suspect, chiar dacă nu ai pierdut bani sau nu ai răspuns, dacă nu par în regulă, oprește-te și:

  • Nu da clic pe niciun link.
  • Nu oferi detalii personale sau bancare.
  • Întrerupe contactul.
  • Informează-ți familia și prietenii pentru a-i alerta.
  • Dacă ai pierdut bani, raportează la Action Fraud sau sună la Poliția Scoțiană la 101.

Nimeni nu este imun la fraude. Escrocii vizează pe oricine, fie online fie la domiciliu, adesea manipulând emoțional victimele înainte de a le fura bani sau date personale. Într-un singur an, 1 din 17 adulți au fost victime ale fraudelor.

  • dacă primești mailuri suspecte: înainte de a șterge emailul, redirecționează-l la report@phishing.gov.uk.
  • dacă primești apeluri telefonice și mesaje text suspecte: Pentru apeluri, trimite un mesaj text la 7726 cu cuvântul “Call” urmat de numărul apelantului scam. Pentru mesaje: Apasă și ține apăsat pe mesaj până apare opțiunea de ‘Forward’. Când apare câmpul ‘To’, tastează numărul 7726. Apasă pe send. După ce ai trimis, o să trebuiască să trimiți numărul de telefon al mesajului suspect
  • pentru mesajele primite prin aplicații : blochează numărul. Folosește funcția report a aplicației pentru a notifica platforma despre mesajul suspect.
  • dacă vezi anunțuri online false: Raportează anunțurile false la Advertising Standards Authority (ASA) sau pe platforma unde le-ai văzut.
  • dacă vezi site-uri web false: Raportează site-urile web suspecte la National Cyber Security Centre (NCSC) pentru a ajuta la investigarea și eliminarea lor.
  • dacă ai primit ceva suspect prin poștă: Contactează Royal Mail pentru a raporta frauda poștală.

Cum să raportezi :

  1. Raportează la Action Fraud ( centrul de raportare pentru fraude și infracțiuni cibernetice în Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord) . Dacă ați fost păcălit, fraudat sau ați fost victima unei infracțiuni cibernetică, raportați-o la Action Fraud online sau sunând la 0300 123 2040. Mai multe detalii aici.
  2. Raportează la Poliția Scoțiană: În Scoția, toate cazurile de fraudă și alte infracțiuni financiare trebuie raportate la Poliția Scoțiană sunând la 101.
  3. Anunță-ți banca: Dacă ai pierdut bani sau crezi că un fraudator a accesat contul tău bancar, anunță-ți banca sau furnizorul de servicii de plată cât mai curând posibil pentru a-ți proteja contul și a recupera banii. Contactează-i întotdeauna direct folosind un e-mail sau număr de telefon cunoscut, precum cele afișate pe site-ul lor sau pe spatele cardului tău, sau sună la 159.
  4. Anunță alte organizații relevante: ar trebui să contactezi orice altă organizație dacă numele lor a fost folosit în fraudă, fie un furnizor de energie sau DVLA, fie Facebook sau Google. Spune-le ceea ce s-a întâmplat și cere o investigație.

Înainte de a raporta, strânge cât mai multe detalii despre ce s-a întâmplat. Notează:

  • Detaliile celui care a făcut contactul – nume, număr de telefon, adresă web, adresă de email sau URL-ul profilului de pe rețelele sociale
  • Documente sau dovezi de susținere, inclusiv emailuri, mesaje text sau capturi de ecran
  • Modul în care ai plătit orice sumă de bani, de exemplu card de credit, card de debit sau transfer bancar
  • Ce te-a alertat în legătură cu frauda sau te-a făcut suspicios.

Sursa: GOV.UKStop! Think Fraud

Anunțuri de muncă scam versus anunțuri de muncă reale

După cum unii dintre voi știți deja, printre altele, administrez și câteva grupuri de locuri de munca.

Ca să găsesc locuri de muncă reale pentru oamenii din grupurile mele, am devenit urmăritor la sute de agenții și am intrat să fac research in aproape toate grupurile posibile si imposibile de joburi din UK, englezesti si romanesti, pe orase sau specializari, precum și în grupurile comunitatilor locale. E inutil sa spun ca m-am dezamăgit, că pe grupurile alea, care sunt lasate la liber, continutul e 99.99% scam: boti de porn si de bitcoin, lucru de acasă: ambalări, asamblare pixuri, plicuri sau alte rahaturi, locuri de muncă cu salarii atractive zilnice dar unde nu trebuie sa faci nimic, împrumuturi rapide, permise și acte false, încărcări carduri, aplicatii ca sa castigi bani fantoma, formulare CocaCola, Tesco sau Zara, video virale si tot ce vrei.

Numai locuri de muncă de la angajatori seriosi, așa cum te-ai aștepta sa găsești pe un grup dedicat joburilor, nu prea. Pagini fake care fura logo-urile si uneori si anunturile agentiilor reale ca sa tepuiasca oamenii, anunțuri copiate de la firme de recrutare adevărate și postate de scammeri doar pentru a va accesa detaliile personale, falsi angajatori fara nume de firma, fara locatii, fara nimic, doar cu un uațap in cel mai bun caz, ca toti sunt cu mesaje in privat, tepe tepe tepe si scam. Pentru că toate vor informații personale care vor fi folosite de ei în scopuri ilegale, detalii bancare si/sau acces la telefonul tău „de la distanță”, sau transfer de bani pentru DBS sau „procesare dosar de angajare”.

Așa ca grupurile mele au rămas singurele in care nu exista scam si tepe, virale și rahaturi care nu au legătura cu joburile și nici nu accept reclama platita de la angajatori fantoma ca alții, sau postari cu „angajam orice, detalii in privat” si atat, ca nu pot gira înșelatoriile. Si unde, daca vreau sa fie anunturi de munca, trebuie sa le caut personal ore in sir pe net, sa verific daca exista agentia sau firma, daca are site si daca joburile sunt si pe site sau pe site-urile specializate de joburi. Sa ma abonez la toate consiliile locale din UK, ca sa vad ce posturi au, sa caut pe google companii de constructii sau agricultura sau IT. Să mă duc în mailurile primite sa văd ce mai are agentia respectiva de munca și unde, ca poate găsesc ceva pentru grup. Daca ma intrebi pe mine, e munca de ocnas, neplatita, doar ca sa fiu sigur ca oamenii nu vor fi pacaliti, ca n-am vazut pe nimeni care sa faca genul asta de activitate.

Dar nu asta e scopul postarii mele.

Posibil ca unii dintre voi sa fiți angajații agentiilor de munca sau recruteri, sau sa lucrati in HR pt diverse companii. Și aș fi vrut, dacă se poate, sa aduceți în discuție la sedintele de la munca următorul aspect:

1) majoritatea agentiilor au pagini inactive, “moarte” si site-uri la fel, au sub-pagini zonale unde se sau nu se posteaza joburi curent si efectiv anunturile de munca se posteaza direct in grupuri de catre recruteri, si daca clickai pe numele lor sau pe al agentiei, jobul ala nu apare nicaieri. Nici nu ai de unde să îți dai seama dacă e real sau nu, decât daca te apuci sa suni personal agenția să întrebi dacă x-ulescu care a postat lucrează la ei si jobul e pe bune. Unele grupuri nu au distribuirea ca optiune si oricum anunturile distribuite nu ar fi vizibile in alt grup, daca membrii nu-s in ambele grupuri. Iarasi, unele dintre aceste anunturi, chiar daca sunt pe bune, arata ca cele de scam (“job la fabrica de flori din X, scrie-ti pe whatsapp sau DM”), si cum scamul a atins cote maxime, cum ar putea omul obisnuit sa le diferentieze? O soluție ar fi ca joburile postate de pe profilul recruterilor să poată fi regăsite și pe pagina agentiei mamă/site-ul agenției.

2) Alt aspect ar fi ca un profil de recrutare de tip Gina Staffline, Nelu Accept, etc. de ex, nu spune nimic, si ca scammerii de obicei isi fac conturi cu genul asta de titulatura ca sa prinda oamenii in plasa, pentru ca lumea e obișnuită cu acest gen de nume de profil. Iarasi, posibilitatea de identificare reala si de verificare e minima, daca pe acel profil nu sunt datele de contact ale agentiei.

Astept o discutie reala – pentru o problema reala, poziții, feedback si pareri despre ce se poate face si nu se poate face, ca e si in interesul agentiilor/recrutorilor sa umple pozitiile cu lucratori, si al celor care isi cauta de munca.

Feriți-vă de falsele site-uri de intermediere ETA

Vă mai aduceți aminte pe pandemie de unii (nu puțini) care se luau de beregată cu toată lumea că Nino e cu plată și că au dat ba 60, ba 70 de lire pe el și au primit și card nino, în timp ce încercam să le explicăm ca Nino e gratis și că se aplică online pe gov.uk ? Și postau poze cu tot felul de site-uri fantomă gen Nino Apply, găsite pe google? Ei bine, circul nu s-a terminat. Întotdeauna vor apărea niște oportuniști care vor face bani din neștiința și neinformarea altora.

Ete că acum au apărut și site-urile de ETA. Pentru cine nu știe ce este ETA – este o autorizație electronică de călătorie introdusă de guvernul britanic, care acordă permisiunea de a călători spre UK, nu de a intra în UK.

Iar lumea caută pe google și nu știu cum de nu nimeresc ETA de pe gov.uk, sau aplicația oficială UK ETA , dar nimeresc site-uri fantomă, intermediari de ETA, create special pentru fraieri, pe care îi taxează cu un comision și le colectează și datele personale(inclusiv cele bancare). Posibil să fie o explicație că lumea caută pe google “ETA pentru români” și așa ajung pe site-urile de scam.

Un exemplu de site de intermediere ETA este etauk.uk(lol), care nu are nicio legatură cu guvernul englez, și care promite o aplicație simplificată (deși mai simplă ca pe app-ul oficial creat de guvern, nu există) și care bineînțeles că nu menționează că există un app oficial unde se aplică:

Așa că, dragi români, aveți grijă unde clickăiți pe net și rețineti că:

Pentru cei care nu pot descărca aplicația și vor să aplice online, pagina oficială arată așa:

  • ETA acordă permisiunea de a călători spre UK, nu de a intra în UK.
  • taxa de aplicare este £10, nu 30. Decizia vine în 3 zile lucrătoare, nu în 24 de ore
  • nu există o aplicație ETA specială pentru români.
  • nu aplicați dacă nu e site-ul guvernului englez sau aplicația oficială
  • nu accesați site-uri fantomă create pentru a specula lipsa de informare
  • nu instalați app-uri ETA care nu sunt create de guvernul englez
  • nu dați date personale și detalii bancare pe orice site întalnit pe google
  • deși app-ul ETA este funcțional, pentru cetățenii din România (și celelalte țări europene) se aplică începând cu 5 martie 2025.

Aveți toate informațiile complete, updatate la zi, despre ce este ETA, cum se aplică, cât costă și cine trebuie să aplice pentru ea, aici : https://romaniinangliagrup.co.uk/2023/05/25/hai-sa-vorbim-despre-ce-e-eta-asta-si-cu-ce-se-mananca/

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Copierea, reproducerea, alterarea materialelor de pe acest site și preluarea lor în scopul obținerii de clientelă sunt strict interzise.

Până se luptă guvernul cu înșelătoriile și fraudele, feriți-vă voi singuri de scamul de zi cu zi

Guvernul a anunțat măsuri severe împotriva fraudei și înșelătoriilor în UK, care au ajuns la cote alarmante, cu acțiuni și strategii care, spune Prim-ministrul Rishi Sunak. vor bloca scam-urile și înșelătoriile „la sursă”.

Până se luptă guvernul cu înșelătoriile și fraudele, feriți-vă voi singuri de scamul de zi cu zi:

– oferte de angajare dubioase, de la „angajatori” fake, care nu au nume/conturi reale, nu ofera detaliile concrete si discuta doar in privat

– oferte de inchirieri fake

– propuneri de împrumuturi/vouchere/premii/moșteniri/ aplicații care plătesc

-cereri disperate de ajutor de la “mămici “ cu enshpe copii, persoane blocate sau abandonate, milogi care pretind ca dorm pe banca pana la salariu, bolnavi de boli incurabile fără vreun document justificativ.

– oferte de acte și servicii: permise, documente de identitate, rezidente, nino, conturi uber/deliveroo, mot, asigurari.

VERIFICATI DE FIECARE DATA CU CINE VORBITI, FACETI SEARCH PE NET DUPA NUME/POSTARE, NU DATI DATE PERSONALE.

Și pentru ca de obicei chestiile oficiale plictisesc și nu-s citite, revenind la guvern și lupta lui împotriva înșelătoriilor, o să enumar doar câteva dintre măsurile avute în vedere:

– Întârzierea procesării plății: băncilor li se va permite să întârzie procesarea plăților pentru mai mult timp, astfel încât plățile suspecte să poată fi investigate.

– Interzicerea apelurilor la rece și a mesajelor de înșelătorie
Apelurile la rece pentru a vinde produse financiare vor fi interzise în încercarea de a împiedica escrocii să înșele oamenii telefonic, păcălindu-i să trimită bani sau date personale. Apelurile la rece despre produsele de pensii sunt deja interzise și această nouă regulă ar acoperi apelurile care vând orice produs financiar, inclusiv asigurări și scheme de criptomonede. Oricine primește un astfel de apel trebuie să închidă și să raporteze numărul.

-Guvernul intenționează să colaboreze cu Ofcom pentru a utiliza noi tehnologii pentru a limita și mai mult falsificarea numerelor, astfel încât escrocii să nu mai imite numerele de telefon legitime din Regatul Unit.

„Spoofing” este folosit de escroci pentru a păcăli victimele să creadă că sunt contactate de un apelant de încredere, cum ar fi banca lor, pentru a le convinge să transmită detalii personale care le vor permite escrocilor să le fure banii.

-Există planuri pentru înlocuirea Action Fraud – actualul centru de raportare a fraudelor din Marea Britanie – cu un sistem de ultimă generație pentru ca victimele să raporteze poliției fraudele, furtul de identitate și infracțiunile cibernetice, oferind o cale mai simplă pentru raportarea fraudei online, cu timpi de așteptare redusi și un portal online care să permită victimelor să primească actualizări în timp util cu privire la progresul cazului lor, iar informațiile vor fi partajate rapid cu forțele de ordine.

De asemenea, va fi lansată o nouă Echipă Națională de Fraude cu peste 400 de noi anchetatori specialiști, făcând frauda o prioritate pentru poliție.

VD&AD

Evitați frauda online și furtul de identitate

Cum să evitați frauda online sau telefonică și furtul de identitate:

  • NU incercati sa va vindeti, sa cumparati sau sa imprumutati cuiva contul bancar, NINO, UTR sau adresa. Aceste detalii sunt personale si nu pot fi impartasite cu altii.
  • Niciodata nu incercati sa obtineti permise ca permisul de conducere sau CSCS carduri fara sa treceti prin examenele legale si oficiale.
  • Nu fiți niciodata de acord sa plătiti necunoscuti care pretind că vă pot facilita diverse pentru că sunt de la guvern sau alte institutii oficiale (HMRC, Home Office, DWP, DVLA). Nu vă cumpărați actele, certificările, permisele si cardurile de pe net. Aplicațiile pentru rezidență, Universal Credit, Child Benefit, UTR, Nino sunt gratuite.
  • Pastrati-va detaliile personale in siguranta.
    Fraudatorii va pot folosi numele, NINO si adresa ca sa ia in numele vostru imprumuturi sau sa aplice pentru beneficii in numele vostru.
  • Daca sunteti nevoit sa apelati la contabili cereti sa vedeti acreditarile, formularele de consimtamant, politica lor de protectia datelor si daca sunt inregistrati cu ICO. Cereți factură pentru serviciile prestate.
  • Pastrati-va detaliile de logare in siguranta. Asigurati-va ca nu trebuie sa va bazati pe nimeni ca sa va ajute sa accesati sau sa va acceseze conturile voastre de DWP sau HMRC.

Fiți precaut cu informațiile dvs. personale.

Ghid anti-fraudă pentru cazurile când se folosește numele HMRC cu exemple și sfaturi exacte

Ghid anti-frauda pentru cazurile cand se foloseste numele HMRC cu exemple si sfaturi exacte:

1. Emailuri precum ca aveti de recuperat bani de la HMRC – phishing

CUM FUNCTIONEAZA SCHEMA:

Infractorii cumpara sau gasesc pe net bazele de date cu adresele de email, iar mai apoi va trimit un mesaj care pare sa fie de la HMRC folosind limbajul oficial, logo-ul Guvernului sau al HMRC, adresa lor de email contine cuvinte ca hmrc, gov, sau chiar paypal etc.

Textul contine o suma exacta pe care “o aveti de recuperat” scopul fiind:

– sa va fure datele personale, ulterior sa le foloseasca in alte fraude;

– sa va fure datele bancare/numarul cardului bancar si sa va goleasca contul;

– sa introduca prin intermediul unui link sau atasament la email – un virus pe computer/telefon care ulterior va inregistra toate actiunile si va fura parolele de acces la online banking, numarul cardului si alte date. Apropo atasamentul poate arata ca un document cu denumirea TAX NOTICE, P45-FORM etc;

– sa va convinga sa trimiteti o suma “minora” de bani pentru a putea incepe procesul de asa zisa “recuperare” a unei sume mult mai mari.

Atrageti atentia la adresa site-ului unde se afla acel “formular”. Puteti vedea ca este o adresa dubioasa cu toate ca stilul formularului e copiat de pe site-urile guvernamentale.

DE RETINUT: Formularele HMRC autentice sunt gazduite DOAR pe domenii gov.uk si asa cum am mai spus nu vor cere cuvinte secrete sau datele cardului pentru a putea recupera o suma “imaginara”.

Mai exista posibilitatea sa ajungeti pe o pagina de “pregatire” pentru a va castiga increderea si mai mult, unde puteti vedea din nou acelasi stil oficial – culorile, textul, logo-urile pentru a va crea perceptia ca sunteti pe un site al Guvernului, cu toate ca totul este un mare FALS.

CUM TREBUIE SA ACTIONATI?

Daca vi s-a intamplat sa primiti asemenea email si deja l-ati deschis in primul rand nu raspundeti, nu treceti pe butoanele sau link-urile din emailuri si nu descarcati nici un atasament.

Unicul lucru pe care il puteti face este sa il faceti forward catre departamentul anti frauda al HMRC la adresa:

phishing@hmrc.gov.uk dupa care sa il stergeti din casuta postala.

De asemenea ar trebui sa aveti instalat pe computer si telefon un soft antivirus licentiat cu care sa faceti o scanare completa dupa ce ati interactionat cu emailul. Puteti instala Norton, Avast sau Malwarebytes.

Fiti atenti daca se cere sa descarcati atasamentul sau sa treceti pe link pentru a va “informa despre o notificare importanta si urgenta” – tax notice, reference notice si altele. De regula este la fel o incercare de frauda.

2. Texte (SMS-uri) false de la HMRC

Uneori si numerele de telefoane pot nimeri in bazele de date ale infractorilor iar numarul celui care trimite este ascuns si inlocuit cu cuvintele HMRC, HMRCUK, GOVUK, etc. In mesaj se contine fie o amenintare de a face o actiune urgent (de a trece pe link, de a suna la un numar sau altceva) in caz contrar veti fi arestat pentru ca aveti datorii la taxe, fie se indica ca aveti de recuperat o suma importanta.

Linkurile din mesaj la fel duc catre site-uri false care vor colecta informatia sau va vor fura banii munciti cu greu.

HMRC intr-adevar uneori trimite mesaje text pentru informare, dar nu cere sa treceti pe linkuri dubioase sau sa trimiteti informatie personala sau financiara sau sa promita recuperarea de bani si niciodata de pe numere de telefon mobil.

Nu treceti niciodata pe asemenea linkuri, nu sunati pe numerele afisate, iar mesajul il puteti forwarda la numarul anti frauda al HMRC – 60599 sau pe email: phishing@hmrc.gov.uk dupa care il stergeti imediat.

3. Apeluri telefonice si mesaje vocale suspecte

Acestea se realizeaza fie automat cu o inregistrare audio, fie sunt efectuate direct de catre infractori avand urmatorul continut :

– Aveti un mandat de arest pentru datorii la taxe si Dvs sau avocatul trebuie sa actionati imediat si urgent altfel veti avea “probleme” (se bazeaza pe frica)

– Aveti de recuperat o suma bunicica din taxe si trebuie sa actionati urgent pentru a nu se anula (se bazeaza pe lacomie)

Numerele de pe care suna infractorii variaza, pentru ca ei si le schimba frecvent, dar daca sunteti apelat nu sunati inapoi si evitati sa urmati instructiunile pe care le dau (de felul tastati 1, 2, etc) sau sa oferiti informatii personale/bancare.

(Material preluat de la taxace.co.uk)

Ce trebuie să stiti dacă trebuie să apelati la un contabil

Multi dintre voi ati apelat la “contabili” mai mult sau mai putin autorizati, sau la simple conturi anonime de pe facebook, de făcători si aplicatori, pentru tot felul de probleme: sa va aplice pentru rezidenta, sa va “faca UTR” ca self employed, sa va “intoarca taxele”, sa va aplice pentru Universal Credit, permis, maternity, permis de parcare, incheiere contracte pt utilitati, inscriere copil la scoala, ba chiar si pentru programare pasaport si orice chestie pe care nu va pricepeati sau nu intelegeati sa o faceti singuri.

In afara de faptul ca unele din aceste aceste persoane sau entitati pe care le plateati nu au nicio legatura cu contabilitatea si uneori nici nu au cunostinte despre aplicatia respectiva si unii v-ati trezit cu ditai gogomaniile pe cont, cu sume imense de returnat, sau cu conturile blocate, cu fraude facute in numele vostru, cu conturi sau credite deschise cu datele voastre, cu datele voastre schimbate pe conturi, blocati, mintiti, furati, scamati, cu necazuri in general, esentialul e ca v-ati pus datele la dispozitie unor neaveniti, si i-ati mai si platit.

Nu orice nume/pagina de pe facebook Gicu, John sau Nutza Contabil, e si contabil. Oricine poate sa isi faca cont pe FB si sa puna o poza de pe gov sau una cu taxe si sa spameze grupurile cu anunturi in cautare de fraieri. Si nici unii “contabili” care si-au facut un LTD ca sa fie “legali” si sa va ia ochii cu asta, nu au la obiectul de activitate servicii de contabilitate, de acreditari sau calificari nu mai vorbim. Si nici unii dintre acei contabili care promit rezidente sau va “dau vize” nu sunt acreditati OISC (Office of the Immigration Services Commissioner ).

Nu va mai repeziti sa abordati persoanele care vă promit rezidență sau vize, UC garantat sau sume la UC garantate, shared code instant si nino la pachet, granturi garantate, sume garantate pentru tax return sau vat, fie chiar si daca apropiatii vostri au facut “treaba” cu ei si vi i-au recomandat.

Daca e chiar musai sa apelati la contabili, luati in considerare niste reguli simple, de bun simt, ca sa va protejati si datele si banii si viitorul:

1. Faceți o verificare a identității persoanei la care apelați pentru servicii (recuperarea taxelor/aplicat la UC/inregistrare ca self-employed/etc.) Persoana sau compania pe care o alegeți, trebuie neapărat să fie autorizata, sa aibă un istoric în domeniul recuperărilor de taxe(ca tot vine sezonul recuperarilor si e FB plin de promisiuni tentante) sau serviciul de care aveti voi nevoie. Cautati sa aflati din ce an are contul de Facebook, daca are birou fizic, daca are site. Dacă da, de când anume? De acum o zi, o lună, de un an? Nu orice cont de fb Neluta contabila este contabil autorizat.

!!!! Nu uitati ca contabilii se ocupa de contabilitate, nu de rezidente si vize.

2. Nu dați informații personale prin Messenger, WhatsApp sau telefon: numele complet, National Insurance Number, data nașterii, adresa din Anglia și numele companiei la care aţi lucrat. Daca vi le cer pe mess, inchideti discutia, ca nu-i in regula.

3. Folositi formularul 64-8 care comunica HMRC ca autorizezi un agent sa actioneze in numele tau. Il gasiti aici: https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/815650/authorise_agent_64-8.pdf

Acest formular permite unui contabil să trateze cu HMRC în numele dvs. Este un document important care va protejeaza de fraudă.

Formularul 64-8 este cel mai important document de care aveti nevoie atunci cand apelati la contabili sau firme de contabilitate sa va faca tax return sau sa va reprezinte la fisc din punct de vedere contabil. Acesta este documentul care le permite să acționeze ca „agent” oficial al dvs în relația cu cu HMRC, si permite fiscului să vorbească cu ei în loc să trateze cu dvs personal. Daca contabilul vostru refuza completarea acestui document, renuntati la acel contabil.

4. Nu acceptați servicii de la “contabili” care nu va pun la dispoziție, înainte de orice, un contract de prestări servicii contabile in care sunt identificate clar părțile, serviciile și costurile aferente acestora.

5. Un contabil autorizat la HMRC nu cere niciodată datele de logare ale clienților si nu are dreptul sa le detina. Multi clienti se trezesc si reusesc sa se informeze si sa isi schimbe datele de logare, iar “contabilii” afla asta si ii lasa balta si nu le mai raspund la telefon.

Si nu uitati ca tot ce va trebuie sa stiti e pe GOV.UK si totul e scris si facut de asa natura, simplificat, indrumat si explicat incat sa puteti face singuri aproape orice aplicatie. Plus ca vi se pun la dispozitie linii telefonice de suport.

Aveti grija cu cine lucrati si ce acceptati sa va faca. Voi trageti ponoasele. ^VD&AD^

autori: @VictorDobrescu & A. Drogoreanu
Ii gasiti aici https://www.facebook.com/groups/romaniinangliagrupoficial

Ce e de facut de acum incolo?

UK a iesit din EU de 1 an. Se piseaza pe informare de cativa ani. In realitatea de zi cu zi, online si fizic, langa noi, toti vedem si simtim acum efectele dezinformarii: țepe cu actele, făcători de acte false, scamuri cu rezidențele in pdf, măsluiri grosiere ale informațiilor de pe gov pentru a induce în eroare doritorii de acte, stampile și refuzuri de intrare, oameni momiți să vină la muncă și excrocați, exploatați și abandonați pe străzi și nu în ultimul rând amploarea furtului de date personale cu care se fac ulterior fraude. Și stim si cauzele ei: lipsa de carte, lipsa de respect față de autoritate și lege, tarele cu tot “ceea ce zboară se mănâncă” și “lasă că vedem noi, ne descurcăm”,

Si vin si eu si ridic problema de baza: care este metoda de educare si cui revine responsabilitatea educarii din punctul de vedere al imigratiei și adaptării la cerințele și condițiile țării ăsteia? Pentru ca individual, e munca in zadar+ toxic: iti iei hate, urari de cancer/amenintari/ reporturi/ haituire/bullying. Stres, timp, resurse si nervi, pentru cine si pentru ce? Cui revine misiunea de a face ordine si de a implementa pe vecie informatiile esentiale stabilirii si traiului in uk?

V.Dobrescu

Il gasiti aici: https://www.facebook.com/groups/romaniinangliagrupoficial