Țepele, scamul și înșelătoriile cu actele de UK au ajuns la asemenea nivel că până și statul se roagă de voi să verificați cine e și ce hram poartă cel care vă promite rezolvarea, pretinzând ca e immigration adviser.
Mulți oameni care au probleme urgente legate de status, vize, refuzuri la aplicații sau la intrarea în UK sau alte probleme de imigrație caută ajutor rapid și ajung să aibă încredere în persoane care nu sunt acreditate.
Grupurile de facebook, tiktokul sunt pline de ajutători și făcători de acte, zilnic se fac conturi noi de “gigica acte în UK”/ “acte pentru români”, pe lângă veșnicii contabili care nu au nicio treabă cu imigrația, și pe orice postare stau la pândă țepari care recomandă “specialiști” în imigrație. De cele mai multe ori, nu numai că acești „adviseri” dau informații greșite, după ureche sau cu chat gpt, și cer bani mulți, fac aplicații incorecte sau chiar dispar după ce primesc banii. Iar majoritatea celor care caută ajutor nu știu că adviserii de imigrație trebuie să fie reglementați. Această lipsă de informare îi expune pe oameni la escrocherii, consiliere de slabă calitate, pierderi financiare și consecințe grave asupra situației lor de imigrație.
Pentru asta, Immigration Advice Authority a lansat prima sa campanie națională de informare prin care îi avertizează pe oameni să fie atenți la persoanele care oferă ajutor pentru imigrație, frauduloși și nereglementați.
Mesajul principal al campaniei este simplu: înainte să ai încredere într-un adviser de imigrație, verifică-l. E gratis.
Ca să verifici dacă un adviser este acreditat, click aici → Adviser Register Ca să găsești un adviser de imigrație înregistrat, click aici→ Adviser Finder
Campania va fi promovată în toată țara pe social media, online și prin reclame publice și va include materiale în mai multe limbi, pentru a ajunge la cât mai multe comunități din UK.
*IAA stabilește și aplică standarde profesionale pentru adviserii de imigrație și ia măsuri împotriva celor care operează ilegal sau oferă consiliere sub standardele cerute.
Pe rețelele sociale, nu toate comentariile sunt considerate simple păreri sau sfaturi, atunci când conținutul lor sau scopul depășește limita legală. În UK, anumite tipuri de mesaje pot avea consecințe legale serioase atunci când încurajează, facilitează sau promovează activități ilegale, fraude, dezinformare sau impersonare.
Nu trebuie neapărat ca fapta ilegală să fie efectiv comisă pentru ca un comentariu/postare să fie sancționabil, legea se aplică și celor care o încurajează, o explică sau o promovează, sau transmit informații false cu potențial de prejudiciu, chiar și indirect. În funcție de conținut și intenție, astfel de comentarii pot intra sub incidența mai multor acte legislative penale și civile din UK.
Pun aici principalele încadrări legale relevante:
Incitare / încurajare la infracțiuni Comentariile care explică, sugerează sau încurajează comiterea unor ilegalități se încadrează ca infracțiuni de încurajare sau asistare a unei infracțiuni, reglementate de Serious Crime Act 2007 și pot fi sancționate chiar dacă fapta nu are loc. Legea stabilește că o persoană comite infracțiune dacă „does an act capable of encouraging or assisting the commission of an offence” și „intends to encourage or assist its commission” (secțiunea 44). Asta înseamnă că simpla postare a unor instrucțiuni sau îndemnuri pentru activități ilegale poate fi suficientă. Exemple: comentarii de tip „pune-te mamă singură la UC”, „modifică statementurile bancare”, “aplică pentru șercod ca să ai drept de muncă” sau explicații despre cum se ocolește legea.
Fraudă și scam-uri online Comentariile care promovează metode de fraudă, oferă „ghiduri” de scam, conținut online care creează aparențe înșelătoare pentru câștig, tentând oamenii să participe la activități ilegale, distribuirea de linkuri către scheme frauduloase intră sub incidența Fraud Act 2006. Legea prevede că există infracțiune atunci când cineva face o declarație falsă sau înșelătoare („false representation”) și urmărește un câștig sau să provoace pierderi altora (secțiunea 2). Exemple: „ îți rezolv actele la Home Office”, „fac benefituri cu 100% aprobare garantată” sau conturi care pretind servicii legale sau financiare inexistente.
Mesaje false sau manipulative (comunicări malițioase) Postările și comentariile care induc în eroare, răspândirea deliberată de informații false, manipulative sau menite să provoace anxietate ori prejudiciu psihologic se încadrează la infracțiuni de comunicare, conform Malicious Communications Act 1988. Este infracțiune trimiterea unui mesaj „false” dacă scopul este „to cause distress or anxiety to the recipient” (secțiunea 1). Exemple: comuncări de tip „se opresc toate plățile mâine”, „guvernul nu te mai lasă să intri” sau alte informații false care induc frică.
Mesaje ilegale pe rețele publice (social media) Utilizarea platformelor online pentru a transmite conținut ofensator, amenințător sau grav înșelător intră sub incidența Communications Act 2003. Legea stabilește că este infracțiune trimiterea printr-o rețea publică a unui mesaj „grossly offensive or of an indecent, obscene or menacing character” (secțiunea 127). Social media intră în această categorie, astfel că anumite tipuri de comentarii pot fi urmărite penal. Exemple: amenințări directe („o să vezi tu ce pățești”), insulte extreme, mesaje extrem de ofensatoare sau conținut care incită la violență, ură și intimidare în spațiul public online.
Dezinformare și conținut fals dăunător Postările care conțin informații false cu intenția de a produce prejudicii sunt reglementate de Online Safety Act 2023. Asta acoperă situații de dezinformare periculoasă și conținut care produce efecte reale, când se transmit informații „knowing the information to be false” și cauzează “non-trivial psychological or physical harm to a likely audience”. Exemple: postări false despre proceduri legale care determină oamenii să ia decizii greșite, „sfaturi” false care afectează decizii legale sau care duc la pierderi financiare sau informații inventate despre instituții, pentru a manipula publicul.
Impersonare (avocați falși sau servicii false) Când cineva pretinde că este avocat, immigration adviser, contabil sau specialist și oferă servicii inexistente, situația se încadrează în fraudă prin reprezentare falsă, sub Fraud Act 2006. Legea include în „representation” și identitatea sau calificările unei persoane, iar dacă acestea sunt false și folosite pentru câștig sau inducerea în eroare, aceasta este infracțiune. Exemple: conturi care spun „suntem avocați de imigrație UK” fără autorizație, persoane care cer bani pentru „apeluri la tribunal” inexistente sau „servicii garantate” la Home Office.
Harassment (hărțuire online) Comentariile repetate, agresive, de intimidare, manipulare sau de presiune psihologică reprezintă harassment, reglementat de Protection from Harassment Act 1997. Legea interzice „a course of conduct which amounts to harassment… and which he knows or ought to know amounts to harassment” (secțiunea 1). Exemple: atacuri constante asupra unei persoane, mesaje repetate de intimidare sau campanii coordonate de presiune online.
Defăimare Dacă postările conțin afirmații false care afectează reputația unei persoane sau instituții, acestea intră sub incidența Defamation Act 2013. O declarație este defăimătoare dacă „its publication has caused or is likely to cause serious harm to the reputation of the claimant” (secțiunea 1). Nu este infracțiune penală, dar poate duce la despăgubiri. Exemple: acuzații false că cineva este escroc fără dovezi, postări care distrug reputația unei firme sau distribuirea de informații neadevărate despre activitatea unei persoane.
Guvernul britanic a lansat noua strategie împotriva fraudei și criminalității online prin care va desființa centrele și rețelele de scam din străinătate și va proteja publicul de cea mai răspândită infracțiune din UK.
Începând din aprilie, noul Online Crime Centre va reuni specialiști din guvern, poliție, agenții de informații, bănci, rețele mobile ( VodafoneThree, BT/EE, Sky, TalkTalk, Tesco Mobile, Virgin Media O2) și mari companii tehnologice ( Google, Meta), pentru a coordona acțiuni împotriva fraudei.
Acest Centru va identifica conturile, site-urile și numerele de telefon pe care se bazează grupările de criminalitate organizată și le va închide la scară largă, blocând SMS-uri frauduloase, înghețând conturile bancare folosite pentru fraude, eliminând conturi de social media folosite pentru escrocherii și perturbând operațiunile direct la sursă.
Sunt vizați infractorii care provoacă cele mai mari prejudicii, cei care coordonează operațiuni internaționale pentru a fura bani de la cetățenii britanici. Peste două treimi dintre escrocherii provin din afara UK, din centrele de escrocherii din străinătate care operează din Asia de Sud-Est, Africa de Vest, Europa de Est, India și China – locuri unde fraudele sunt organizate și scalate pentru a viza simultan mii de victime.
1 din 14 adulți și 1 din 4 companii au devenit victime ale fraudei, fenomen care costă economia peste 14 miliarde £ pe an.
Strategia stabilește, de asemenea, modul în care autoritățile vor sprijini forțele de ordine să utilizeze AI (inteligența artificială) pentru a detecta noi tipare de fraudă, pentru a opri transferurile bancare suspecte și pentru a folosi chatboturi care păcălesc escrocii pentru a obține informații, ce pot fi apoi folosite pentru a-i aduce în fața justiției.
Victimele vor primi un sprijin mai puternic, prin stabilirea unor standarde naționale clare privind modul în care fiecare victimă este tratată, care vor stabili timpii de răspuns, rambursarea și recuperarea banilor, pentru ca publicul să primească același nivel de servicii indiferent unde locuiește.
Legea Border Security, Asylum and Immigration Act 2025 introduce o infracțiune nouă: este ilegal să creezi sau să publici conținut în online care promovează servicii de imigrație ilegale (section 17).
Nu contează dacă vinzi ceva sau doar promovezi/distribui: orice material (anunțuri, postări, site-uri, mesaje) care ajută sau încurajează încălcarea legilor de imigrație intră aici(da, da, chiar și ofertele din comentarii cu ajutor pentru șercod/dovezi intră aici).
„Servicii de imigrație ilegale” înseamnă orice ajutor pentru: intrare ilegală în UK, rămânere ilegală, încălcarea legislației de imigrație, folosirea de documente false/măsluite (pașapoarte, acte), indiferent dacă serviciul implică furnizarea de bunuri, servicii, informații sau orice altceva.
Se aplică pentru tot ce e online: social media, site-uri, aplicații de mesagerie,mesaje, motoare de căutare, etc. „Publicare” înseamnă punerea la dispoziție a unui lucru publicului sau unui grup de persoane, indiferent dacă se primește sau nu plată ori alt beneficiu pentru aceasta.
Platformele (Facebook, site-uri, Google etc.) nu sunt vinovate dacă doar găzduiesc sau transmit conținut și nu știu de el. Dar trebuie să-l scoată când află.
Dacă o companie face asta, pot fi trași la răspundere și directorii sau managerii.
Pedepse: până la 12 luni închisoare (instanță inferioară) până la 5 ani închisoare (cazuri grave) amendă sau ambele
Legea se aplică și dacă fapta este făcută și din afara UK, procedurile pot fi inițiate în orice loc din UK și infracțiunea poate fi tratată ca fiind comisă în acel loc.Poți fi arestat când intri în UK sau chiar extrădat.
Este valabilă pentru tot teritoriul Marii Britanii (Anglia, Scoția, Țara Galilor, Irlanda de Nord).
Există ghid emis de Crown Prosecution Service referitor la această infracțiune.
*Context Border Security, Asylum and Immigration Act 2025 a fost introdus pentru a consolida securitatea frontierelor, cu măsuri de aplicare a legii pentru a urmări, perturba și descuraja toate formele de criminalitate organizată în domeniul imigrației.
Secțiunea 17 a actului introduce infracțiunea care incriminează crearea sau publicarea (sau determinarea creării ori publicării) de materiale al căror scop sau efect este sau va fi promovarea serviciilor de imigrație ilegale pe un serviciu de internet, oferind autorităților din UK instrumentul suplimentar pentru a combate facilitarea serviciilor de imigrație ilegale online.
S-a răspândit vestea-n sat că dacă sforăi poți primi PIP de 156 £ pe săptămână, că “a dat la ziar”, așa că mulți și-au frecat palmele de bucurie că e rost de niște bani, dacă tot sforăie. Aceasta este o informație înșelătoare.
De unde a plecat asta? De la ziare online cu titluri de click-bait care fac content cu orice, trafic să iasă, care și-au făcut un obicei din a arunca pe piață articole legate de beneficii. Afirmația ar fi fost publicată pentru prima dată de Kent Live, pe 11 august 2022, într-un articol intitulat: „DWP 156 £ benefit could be available for people who snore.” Și de atunci, a fost preluată de multe dintre publicațiile surori ale ziarului deținut Reach plc, inclusiv Mirror, Express, Chronicle Live, Wales Online, Birmingham Live, Essex Live și Aberdeen Live și încă se mai rostogolește pe internet, în diferite versiuni, că nah, nevoie de trafic.
Sforăitul nu înseamnă că ești eligibil pentru PIP
Afirmația că oamenii ar putea fi eligibili pentru Personal Independence Payments( PIP) se bazează pe premisa că sforăitul ar putea fi un indiciu al unei afecțiuni grave—apneea de somn (cunoscută și sub denumirea de „apnea”). Apneea de somn este o afecțiune în care respirația unei persoane începe și se oprește în timpul somnului, iar cea mai comună formă a acestei afecțiuni este apneea obstructivă de somn. Simptomele pot include sforăit, dar și zgomote de gâfâit, sforăit sau sufocare și trezirea frecventă în timpul somnului, precum și senzația de oboseală intensă în timpul zilei și dureri de cap la trezire.
Simplu fapt că cineva sforăie nu înseamnă că are și apnee, pentru că există multe alte motive pentru care cineva ar putea sforăi, care nu au legătură cu o afecțiune gravă.
Eligibilitatea pentru PIP nu depinde doar de existența unei afecțiuni de sănătate, ci de modul în care acea afecțiune afectează activitățile zilnice.
Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Muncă și Pensii (DWP) a declarat pentru Full Fact că faptul că cineva ar putea primi sau nu 156 £ pe săptămână dacă sforăie, „depinde în întregime de condiția cuiva și de modul în care aceasta îi afectează viața”. „Nu primești PIP doar pentru că ai o afecțiune, ci pentru modul în care acea afecțiune îți afectează viața de zi cu zi.” Cât despre suma din articol, 156 £/săptămînă – care e platonul maxim pentru PIP, cineva ar fi eligibil pentru acestă plafon pentru apneea de somn doar dacă aceasta afectează grav capacitatea lor de a efectua „activități zilnice” cum ar fi mâncatul, băutul, spălatul, îmbrăcatul, comunicarea și socializarea, precum și mobilitatea lor.
Personal Independence Payment (PIP) poate ajuta cu costurile suplimentare de trai dacă ai atât: o afecțiune fizică sau mentală de lungă durată sau o dizabilitate și dificultăți în a efectua anumite sarcini zilnice sau a te deplasa din cauza afecțiunii tale. Articolul Kent Live afirma că există în prezent 2.217 persoane în toată Marea Britanie care solicită sprijin prin PIP pentru apneea de somn și afecțiuni ale tractului respirator superior.” Conform statisticilor DWP, există peste 1.300 de persoane în UK care solicită beneficii pentru apneea de somn ca afecțiune principală, pe lângă alte afecțiuni, și peste 900 de persoane care au de fapt alte afecțiuni sau afecțiuni necunoscute care afectează tractul respirator superior.
În concluzie, cei care caută boala câștigatoare care le-ar aduce PIP și-au auzit că sforăitul e una din ele, ar trebui să nu mai pună bază în fake newsurile aruncate de ziarele online.
Mă tot țin de ceva timp să vă aduc în atenție niște treburi, pentru că nu-i postare de la Dumnezeu la care să nu apară minim câte o persoană (și mulți alții care fac galerie și dau cu like) care sare iritată cu veșnicul „lăsați și pe alții sa mănânce gratis, că nu le dați din buzunarul vostru” și care încurajează apelarea la minciună și falsuri pentru a primi beneficii. Pai ia să vorbim despre cele 3 aspecte:
1)ÎNCURAJAREA ȘI COMPLICITATEA LA FRAUDAREA SISTEMULUI DE BENEFICII
Când vă mai bate gându’ să îndemnați și să încurajați accesul și fraudarea sistemului de beneficii și vă apucă „bunătatea sufletească” să „ajutați” pe alții, reflectați la chestia asta: încurajarea și complicitatea la fraudarea sistemului de beneficii sunt infracțiuni și sunteți pasibili de urmărire penală. ( „The person concerned assisted or encouraged others to commit offences“).
Situații în care un caz este deferit la CPS (The Crown Prosecution Service) în urma unei anchete penale de către DWP(FES și SFIS) și HMRC împreună cu autoritățile locale:
-S-au folosit identități sau detalii personale false -Au fost utilizate documente false sau falsificate; -Documentele oficiale au fost modificate sau falsificate; -Persoana în cauză a ocupat o poziție de încredere; –Persoana în cauză a asistat sau a încurajat pe alții să comită infracțiuni; -Există dovezi de premeditare sau fraudă organizată;
-Plățile UC de recuperat, așa cum au fost decise de factorul de decizie (inclusiv Housing Benefit și Council Tax Benefit și tax credite ) sunt de 5.000 de lire sau peste. -Persoana în cauză a fost anterior condamnată pentru fraudă de beneficii sau a primit o pedeapsă pentru fraudă de beneficii; -Oferta unei pedepse administrative nu este acceptată
E inutil să menționez de cate ori nu apar astea în postarile de pe grupurile de UC.
2) “Nu le dați din buzunarul vostru” : Universal Credit este un beneficiu contributiv, la care aveți acces dacă ați contribuit la sistemul de asigurărisociale din Uk. Părerea generală ca UC e un săcotei cu bani în care bagi mâna și iei după plac, abia venit sau fără să fi muncit, e falsă. La sistemul de asigurari sociale contribuie toată lumea care muncește legal și beneficiază doar când sunt în nevoie: când rămân fără muncă temporar sau când au venituri mici sub limita de subzistență. Dacă te tragi pe coor și muncești la negru sau n-ai muncit în viața ta în Uk și n-a intrat un chior din banii tăi la contribuția pt nino, din ce vrei benefit?
3) Mentalitatea asta să „lăsați și pe alții să mănânce” care induce ideea că UC e o pomană, halim toți. Oameni care ajung să plătească pe alții să le mânărească hârtii ( contracte false de casa, payslipuri si sick notes false) ca să „mănânce” și ei. Văd că se ignoră deliberat ce înseamnă Universal Credit și pentru cine e conceput: e o formă de ajutor, un supliment pentru cei cu venituri mici sau fără venituri din motive ca boala, maternitatea, concedierea, etc. NU E UN MOD DE VIATA! Nu vine la pachet cu salariul, nici cu rezidența, mai rău, cu COA, cum cred unii. Nu e un bonus și nici o metodă de strâns bani, sau cum povestea un coleg, de subvenționat vacanțe în Dubai.
În concluzie: ăștia care mai săriți cu „nu le dați de la voi”, dacă sunteți așa darnici, dați-le de la voi din cont, să vedeți cum e. Nu din al altora.
Aveți grijă ce vorbiți, la ce îndemnați sau mai bine, țineți-vă părerile și îndemnurile pentru voi.
* Material de citit cand va plictisiti seara la culcare si vreti sa va largiti orizonturile cunoasterii : Prosecuting Welfare and Health Fraud Cases (Prosecution guidance)
