Pe rețelele sociale, nu toate comentariile sunt considerate simple păreri sau sfaturi, atunci când conținutul lor sau scopul depășește limita legală. În UK, anumite tipuri de mesaje pot avea consecințe legale serioase atunci când încurajează, facilitează sau promovează activități ilegale, fraude, dezinformare sau impersonare.

Nu trebuie neapărat ca fapta ilegală să fie efectiv comisă pentru ca un comentariu/postare să fie sancționabil, legea se aplică și celor care o încurajează, o explică sau o promovează, sau transmit informații false cu potențial de prejudiciu, chiar și indirect. În funcție de conținut și intenție, astfel de comentarii pot intra sub incidența mai multor acte legislative penale și civile din UK.

Pun aici principalele încadrări legale relevante:

Incitare / încurajare la infracțiuni
Comentariile care explică, sugerează sau încurajează comiterea unor ilegalități se încadrează ca infracțiuni de încurajare sau asistare a unei infracțiuni, reglementate de Serious Crime Act 2007 și pot fi sancționate chiar dacă fapta nu are loc. Legea stabilește că o persoană comite infracțiune dacă „does an act capable of encouraging or assisting the commission of an offence” și „intends to encourage or assist its commission” (secțiunea 44). Asta înseamnă că simpla postare a unor instrucțiuni sau îndemnuri pentru activități ilegale poate fi suficientă. Exemple: comentarii de tip „pune-te mamă singură la UC”, „modifică statementurile bancare”, “aplică pentru șercod ca să ai drept de muncă” sau explicații despre cum se ocolește legea.

Fraudă și scam-uri online
Comentariile care promovează metode de fraudă, oferă „ghiduri” de scam, conținut online care creează aparențe înșelătoare pentru câștig, tentând oamenii să participe la activități ilegale, distribuirea de linkuri către scheme frauduloase intră sub incidența Fraud Act 2006. Legea prevede că există infracțiune atunci când cineva face o declarație falsă sau înșelătoare („false representation”) și urmărește un câștig sau să provoace pierderi altora (secțiunea 2). Exemple: „ îți rezolv actele la Home Office”, „fac benefituri cu 100% aprobare garantată” sau conturi care pretind servicii legale sau financiare inexistente.

Mesaje false sau manipulative (comunicări malițioase)
Postările și comentariile care induc în eroare, răspândirea deliberată de informații false, manipulative sau menite să provoace anxietate ori prejudiciu psihologic se încadrează la infracțiuni de comunicare, conform Malicious Communications Act 1988. Este infracțiune trimiterea unui mesaj „false” dacă scopul este „to cause distress or anxiety to the recipient” (secțiunea 1). Exemple: comuncări de tip „se opresc toate plățile mâine”, „guvernul nu te mai lasă să intri” sau alte informații false care induc frică.

Mesaje ilegale pe rețele publice (social media)
Utilizarea platformelor online pentru a transmite conținut ofensator, amenințător sau grav înșelător intră sub incidența Communications Act 2003. Legea stabilește că este infracțiune trimiterea printr-o rețea publică a unui mesaj „grossly offensive or of an indecent, obscene or menacing character” (secțiunea 127). Social media intră în această categorie, astfel că anumite tipuri de comentarii pot fi urmărite penal. Exemple: amenințări directe („o să vezi tu ce pățești”), insulte extreme, mesaje extrem de ofensatoare sau conținut care incită la violență, ură și intimidare în spațiul public online.

Dezinformare și conținut fals dăunător
Postările care conțin informații false cu intenția de a produce prejudicii sunt reglementate de Online Safety Act 2023. Asta acoperă situații de dezinformare periculoasă și conținut care produce efecte reale, când se transmit informații „knowing the information to be false” și cauzează “non-trivial psychological or physical harm to a likely audience”. Exemple: postări false despre proceduri legale care determină oamenii să ia decizii greșite, „sfaturi” false care afectează decizii legale sau care duc la pierderi financiare sau informații inventate despre instituții, pentru a manipula publicul.

Impersonare (avocați falși sau servicii false)
Când cineva pretinde că este avocat, immigration adviser, contabil sau specialist și oferă servicii inexistente, situația se încadrează în fraudă prin reprezentare falsă, sub Fraud Act 2006. Legea include în „representation” și identitatea sau calificările unei persoane, iar dacă acestea sunt false și folosite pentru câștig sau inducerea în eroare, aceasta este infracțiune. Exemple: conturi care spun „suntem avocați de imigrație UK” fără autorizație, persoane care cer bani pentru „apeluri la tribunal” inexistente sau „servicii garantate” la Home Office.

Harassment (hărțuire online)
Comentariile repetate, agresive, de intimidare, manipulare sau de presiune psihologică reprezintă harassment, reglementat de Protection from Harassment Act 1997. Legea interzice „a course of conduct which amounts to harassment… and which he knows or ought to know amounts to harassment” (secțiunea 1). Exemple: atacuri constante asupra unei persoane, mesaje repetate de intimidare sau campanii coordonate de presiune online.

Defăimare
Dacă postările conțin afirmații false care afectează reputația unei persoane sau instituții, acestea intră sub incidența Defamation Act 2013. O declarație este defăimătoare dacă „its publication has caused or is likely to cause serious harm to the reputation of the claimant” (secțiunea 1). Nu este infracțiune penală, dar poate duce la despăgubiri. Exemple: acuzații false că cineva este escroc fără dovezi, postări care distrug reputația unei firme sau distribuirea de informații neadevărate despre activitatea unei persoane.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu