Tag Archives: conturi false

Când comentariile/postările pe social media devin infracțiuni

Crime, justice and the law, Cultura generala, De la mine pentru voi, Informari, informatii utile, Legi, Legi britanice, My two cents, Povestiri din lumea noua, Social Media, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pe rețelele sociale, nu toate comentariile sunt considerate simple păreri sau sfaturi, atunci când conținutul lor sau scopul depășește limita legală. În UK, anumite tipuri de mesaje pot avea consecințe legale serioase atunci când încurajează, facilitează sau promovează activități ilegale, fraude, dezinformare sau impersonare.

Nu trebuie neapărat ca fapta ilegală să fie efectiv comisă pentru ca un comentariu/postare să fie sancționabil, legea se aplică și celor care o încurajează, o explică sau o promovează, sau transmit informații false cu potențial de prejudiciu, chiar și indirect. În funcție de conținut și intenție, astfel de comentarii pot intra sub incidența mai multor acte legislative penale și civile din UK.

Pun aici principalele încadrări legale relevante:

Incitare / încurajare la infracțiuni
Comentariile care explică, sugerează sau încurajează comiterea unor ilegalități se încadrează ca infracțiuni de încurajare sau asistare a unei infracțiuni, reglementate de Serious Crime Act 2007 și pot fi sancționate chiar dacă fapta nu are loc. Legea stabilește că o persoană comite infracțiune dacă „does an act capable of encouraging or assisting the commission of an offence” și „intends to encourage or assist its commission” (secțiunea 44). Asta înseamnă că simpla postare a unor instrucțiuni sau îndemnuri pentru activități ilegale poate fi suficientă. Exemple: comentarii de tip „pune-te mamă singură la UC”, „modifică statementurile bancare”, “aplică pentru șercod ca să ai drept de muncă” sau explicații despre cum se ocolește legea.

Fraudă și scam-uri online
Comentariile care promovează metode de fraudă, oferă „ghiduri” de scam, conținut online care creează aparențe înșelătoare pentru câștig, tentând oamenii să participe la activități ilegale, distribuirea de linkuri către scheme frauduloase intră sub incidența Fraud Act 2006. Legea prevede că există infracțiune atunci când cineva face o declarație falsă sau înșelătoare („false representation”) și urmărește un câștig sau să provoace pierderi altora (secțiunea 2). Exemple: „ îți rezolv actele la Home Office”, „fac benefituri cu 100% aprobare garantată” sau conturi care pretind servicii legale sau financiare inexistente.

Mesaje false sau manipulative (comunicări malițioase)
Postările și comentariile care induc în eroare, răspândirea deliberată de informații false, manipulative sau menite să provoace anxietate ori prejudiciu psihologic se încadrează la infracțiuni de comunicare, conform Malicious Communications Act 1988. Este infracțiune trimiterea unui mesaj „false” dacă scopul este „to cause distress or anxiety to the recipient” (secțiunea 1). Exemple: comuncări de tip „se opresc toate plățile mâine”, „guvernul nu te mai lasă să intri” sau alte informații false care induc frică.

Mesaje ilegale pe rețele publice (social media)
Utilizarea platformelor online pentru a transmite conținut ofensator, amenințător sau grav înșelător intră sub incidența Communications Act 2003. Legea stabilește că este infracțiune trimiterea printr-o rețea publică a unui mesaj „grossly offensive or of an indecent, obscene or menacing character” (secțiunea 127). Social media intră în această categorie, astfel că anumite tipuri de comentarii pot fi urmărite penal. Exemple: amenințări directe („o să vezi tu ce pățești”), insulte extreme, mesaje extrem de ofensatoare sau conținut care incită la violență, ură și intimidare în spațiul public online.

Dezinformare și conținut fals dăunător
Postările care conțin informații false cu intenția de a produce prejudicii sunt reglementate de Online Safety Act 2023. Asta acoperă situații de dezinformare periculoasă și conținut care produce efecte reale, când se transmit informații „knowing the information to be false” și cauzează “non-trivial psychological or physical harm to a likely audience”. Exemple: postări false despre proceduri legale care determină oamenii să ia decizii greșite, „sfaturi” false care afectează decizii legale sau care duc la pierderi financiare sau informații inventate despre instituții, pentru a manipula publicul.

Impersonare (avocați falși sau servicii false)
Când cineva pretinde că este avocat, immigration adviser, contabil sau specialist și oferă servicii inexistente, situația se încadrează în fraudă prin reprezentare falsă, sub Fraud Act 2006. Legea include în „representation” și identitatea sau calificările unei persoane, iar dacă acestea sunt false și folosite pentru câștig sau inducerea în eroare, aceasta este infracțiune. Exemple: conturi care spun „suntem avocați de imigrație UK” fără autorizație, persoane care cer bani pentru „apeluri la tribunal” inexistente sau „servicii garantate” la Home Office.

Harassment (hărțuire online)
Comentariile repetate, agresive, de intimidare, manipulare sau de presiune psihologică reprezintă harassment, reglementat de Protection from Harassment Act 1997. Legea interzice „a course of conduct which amounts to harassment… and which he knows or ought to know amounts to harassment” (secțiunea 1). Exemple: atacuri constante asupra unei persoane, mesaje repetate de intimidare sau campanii coordonate de presiune online.

Defăimare
Dacă postările conțin afirmații false care afectează reputația unei persoane sau instituții, acestea intră sub incidența Defamation Act 2013. O declarație este defăimătoare dacă „its publication has caused or is likely to cause serious harm to the reputation of the claimant” (secțiunea 1). Nu este infracțiune penală, dar poate duce la despăgubiri. Exemple: acuzații false că cineva este escroc fără dovezi, postări care distrug reputația unei firme sau distribuirea de informații neadevărate despre activitatea unei persoane.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Ce trebuie să stiti dacă trebuie să apelati la un contabil

informatii utile, Rezidenta, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Multi dintre voi ati apelat la “contabili” mai mult sau mai putin autorizati, sau la simple conturi anonime de pe facebook, de făcători si aplicatori, pentru tot felul de probleme: sa va aplice pentru rezidenta, sa va “faca UTR” ca self employed, sa va “intoarca taxele”, sa va aplice pentru Universal Credit, permis, maternity, permis de parcare, incheiere contracte pt utilitati, inscriere copil la scoala, ba chiar si pentru programare pasaport si orice chestie pe care nu va pricepeati sau nu intelegeati sa o faceti singuri.

In afara de faptul ca unele din aceste aceste persoane sau entitati pe care le plateati nu au nicio legatura cu contabilitatea si uneori nici nu au cunostinte despre aplicatia respectiva si unii v-ati trezit cu ditai gogomaniile pe cont, cu sume imense de returnat, sau cu conturile blocate, cu fraude facute in numele vostru, cu conturi sau credite deschise cu datele voastre, cu datele voastre schimbate pe conturi, blocati, mintiti, furati, scamati, cu necazuri in general, esentialul e ca v-ati pus datele la dispozitie unor neaveniti, si i-ati mai si platit.

Nu orice nume/pagina de pe facebook Gicu, John sau Nutza Contabil, e si contabil. Oricine poate sa isi faca cont pe FB si sa puna o poza de pe gov sau una cu taxe si sa spameze grupurile cu anunturi in cautare de fraieri. Si nici unii “contabili” care si-au facut un LTD ca sa fie “legali” si sa va ia ochii cu asta, nu au la obiectul de activitate servicii de contabilitate, de acreditari sau calificari nu mai vorbim. Si nici unii dintre acei contabili care promit rezidente sau va “dau vize” nu sunt acreditati OISC (Office of the Immigration Services Commissioner ).

Nu va mai repeziti sa abordati persoanele care vă promit rezidență sau vize, UC garantat sau sume la UC garantate, shared code instant si nino la pachet, granturi garantate, sume garantate pentru tax return sau vat, fie chiar si daca apropiatii vostri au facut “treaba” cu ei si vi i-au recomandat.

Daca e chiar musai sa apelati la contabili, luati in considerare niste reguli simple, de bun simt, ca sa va protejati si datele si banii si viitorul:

1. Faceți o verificare a identității persoanei la care apelați pentru servicii (recuperarea taxelor/aplicat la UC/inregistrare ca self-employed/etc.) Persoana sau compania pe care o alegeți, trebuie neapărat să fie autorizata, sa aibă un istoric în domeniul recuperărilor de taxe(ca tot vine sezonul recuperarilor si e FB plin de promisiuni tentante) sau serviciul de care aveti voi nevoie. Cautati sa aflati din ce an are contul de Facebook, daca are birou fizic, daca are site. Dacă da, de când anume? De acum o zi, o lună, de un an? Nu orice cont de fb Neluta contabila este contabil autorizat.

!!!! Nu uitati ca contabilii se ocupa de contabilitate, nu de rezidente si vize.

2. Nu dați informații personale prin Messenger, WhatsApp sau telefon: numele complet, National Insurance Number, data nașterii, adresa din Anglia și numele companiei la care aţi lucrat. Daca vi le cer pe mess, inchideti discutia, ca nu-i in regula.

3. Folositi formularul 64-8 care comunica HMRC ca autorizezi un agent sa actioneze in numele tau. Il gasiti aici: https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/815650/authorise_agent_64-8.pdf

Acest formular permite unui contabil să trateze cu HMRC în numele dvs. Este un document important care va protejeaza de fraudă.

Formularul 64-8 este cel mai important document de care aveti nevoie atunci cand apelati la contabili sau firme de contabilitate sa va faca tax return sau sa va reprezinte la fisc din punct de vedere contabil. Acesta este documentul care le permite să acționeze ca „agent” oficial al dvs în relația cu cu HMRC, si permite fiscului să vorbească cu ei în loc să trateze cu dvs personal. Daca contabilul vostru refuza completarea acestui document, renuntati la acel contabil.

4. Nu acceptați servicii de la “contabili” care nu va pun la dispoziție, înainte de orice, un contract de prestări servicii contabile in care sunt identificate clar părțile, serviciile și costurile aferente acestora.

5. Un contabil autorizat la HMRC nu cere niciodată datele de logare ale clienților si nu are dreptul sa le detina. Multi clienti se trezesc si reusesc sa se informeze si sa isi schimbe datele de logare, iar “contabilii” afla asta si ii lasa balta si nu le mai raspund la telefon.

Si nu uitati ca tot ce va trebuie sa stiti e pe GOV.UK si totul e scris si facut de asa natura, simplificat, indrumat si explicat incat sa puteti face singuri aproape orice aplicatie. Plus ca vi se pun la dispozitie linii telefonice de suport.

Aveti grija cu cine lucrati si ce acceptati sa va faca. Voi trageti ponoasele. ^VD&AD^

autori: @VictorDobrescu & A. Drogoreanu
Ii gasiti aici https://www.facebook.com/groups/romaniinangliagrupoficial