Tag Archives: dezinformare

Când comentariile/postările pe social media devin infracțiuni

Crime, justice and the law, Cultura generala, De la mine pentru voi, Informari, informatii utile, Legi, Legi britanice, My two cents, Povestiri din lumea noua, Social Media, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pe rețelele sociale, nu toate comentariile sunt considerate simple păreri sau sfaturi, atunci când conținutul lor sau scopul depășește limita legală. În UK, anumite tipuri de mesaje pot avea consecințe legale serioase atunci când încurajează, facilitează sau promovează activități ilegale, fraude, dezinformare sau impersonare.

Nu trebuie neapărat ca fapta ilegală să fie efectiv comisă pentru ca un comentariu/postare să fie sancționabil, legea se aplică și celor care o încurajează, o explică sau o promovează, sau transmit informații false cu potențial de prejudiciu, chiar și indirect. În funcție de conținut și intenție, astfel de comentarii pot intra sub incidența mai multor acte legislative penale și civile din UK.

Pun aici principalele încadrări legale relevante:

Incitare / încurajare la infracțiuni
Comentariile care explică, sugerează sau încurajează comiterea unor ilegalități se încadrează ca infracțiuni de încurajare sau asistare a unei infracțiuni, reglementate de Serious Crime Act 2007 și pot fi sancționate chiar dacă fapta nu are loc. Legea stabilește că o persoană comite infracțiune dacă „does an act capable of encouraging or assisting the commission of an offence” și „intends to encourage or assist its commission” (secțiunea 44). Asta înseamnă că simpla postare a unor instrucțiuni sau îndemnuri pentru activități ilegale poate fi suficientă. Exemple: comentarii de tip „pune-te mamă singură la UC”, „modifică statementurile bancare”, “aplică pentru șercod ca să ai drept de muncă” sau explicații despre cum se ocolește legea.

Fraudă și scam-uri online
Comentariile care promovează metode de fraudă, oferă „ghiduri” de scam, conținut online care creează aparențe înșelătoare pentru câștig, tentând oamenii să participe la activități ilegale, distribuirea de linkuri către scheme frauduloase intră sub incidența Fraud Act 2006. Legea prevede că există infracțiune atunci când cineva face o declarație falsă sau înșelătoare („false representation”) și urmărește un câștig sau să provoace pierderi altora (secțiunea 2). Exemple: „ îți rezolv actele la Home Office”, „fac benefituri cu 100% aprobare garantată” sau conturi care pretind servicii legale sau financiare inexistente.

Mesaje false sau manipulative (comunicări malițioase)
Postările și comentariile care induc în eroare, răspândirea deliberată de informații false, manipulative sau menite să provoace anxietate ori prejudiciu psihologic se încadrează la infracțiuni de comunicare, conform Malicious Communications Act 1988. Este infracțiune trimiterea unui mesaj „false” dacă scopul este „to cause distress or anxiety to the recipient” (secțiunea 1). Exemple: comuncări de tip „se opresc toate plățile mâine”, „guvernul nu te mai lasă să intri” sau alte informații false care induc frică.

Mesaje ilegale pe rețele publice (social media)
Utilizarea platformelor online pentru a transmite conținut ofensator, amenințător sau grav înșelător intră sub incidența Communications Act 2003. Legea stabilește că este infracțiune trimiterea printr-o rețea publică a unui mesaj „grossly offensive or of an indecent, obscene or menacing character” (secțiunea 127). Social media intră în această categorie, astfel că anumite tipuri de comentarii pot fi urmărite penal. Exemple: amenințări directe („o să vezi tu ce pățești”), insulte extreme, mesaje extrem de ofensatoare sau conținut care incită la violență, ură și intimidare în spațiul public online.

Dezinformare și conținut fals dăunător
Postările care conțin informații false cu intenția de a produce prejudicii sunt reglementate de Online Safety Act 2023. Asta acoperă situații de dezinformare periculoasă și conținut care produce efecte reale, când se transmit informații „knowing the information to be false” și cauzează “non-trivial psychological or physical harm to a likely audience”. Exemple: postări false despre proceduri legale care determină oamenii să ia decizii greșite, „sfaturi” false care afectează decizii legale sau care duc la pierderi financiare sau informații inventate despre instituții, pentru a manipula publicul.

Impersonare (avocați falși sau servicii false)
Când cineva pretinde că este avocat, immigration adviser, contabil sau specialist și oferă servicii inexistente, situația se încadrează în fraudă prin reprezentare falsă, sub Fraud Act 2006. Legea include în „representation” și identitatea sau calificările unei persoane, iar dacă acestea sunt false și folosite pentru câștig sau inducerea în eroare, aceasta este infracțiune. Exemple: conturi care spun „suntem avocați de imigrație UK” fără autorizație, persoane care cer bani pentru „apeluri la tribunal” inexistente sau „servicii garantate” la Home Office.

Harassment (hărțuire online)
Comentariile repetate, agresive, de intimidare, manipulare sau de presiune psihologică reprezintă harassment, reglementat de Protection from Harassment Act 1997. Legea interzice „a course of conduct which amounts to harassment… and which he knows or ought to know amounts to harassment” (secțiunea 1). Exemple: atacuri constante asupra unei persoane, mesaje repetate de intimidare sau campanii coordonate de presiune online.

Defăimare
Dacă postările conțin afirmații false care afectează reputația unei persoane sau instituții, acestea intră sub incidența Defamation Act 2013. O declarație este defăimătoare dacă „its publication has caused or is likely to cause serious harm to the reputation of the claimant” (secțiunea 1). Nu este infracțiune penală, dar poate duce la despăgubiri. Exemple: acuzații false că cineva este escroc fără dovezi, postări care distrug reputația unei firme sau distribuirea de informații neadevărate despre activitatea unei persoane.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Ceva nu e bine

Țară nouă, moravuri și metehne vechi, My two cents, Povestiri din lumea noua, Social Media, Viata in UK, , , , , , , ,

mi se pare absolut A M A Z I N G, că timp de aproape 3 ani (aproape toată) lumea a dat un ignore total subiectului viza de muncă. Și noului sistem de imigratie, ca și cum ar fi fost inexistent. Cine, vize? ce-s alea? prisetel, bro. Lună după lună, începând cu ian. 2021 și după 30 iunie 2021, când s-a încheiat fereastra oficială de aplicare la schema de rezidență, cei care voiau să vină “pă Anglea” trăiau într-o negare totală a realității, ca să nu zic a regulilor de imigrație ale acestei țări, considerând că nu li se aplică lor. la fiecare întrebare dacă se mai pot face acte, informațiile despre vize erau luate în râs, și-i pupau pe frunte pe cei care le spuneau “atâta timp cât se poate aplica, se poate și obține”, care le ofereau acte false, dovezi măsluite, rezidențe încropite în pdf. Dovadă zecile de mii de aplicatii frauduloase la rezidentă ale noilor veniti, la pachet cu zecile de mii de stampile, intoarceri la vama, refuzuri, tepe, bani de restituit, complicatii.

Și nu au dat ignore numai gov-ului, cat si celor cateva site-uri sau personaje care și-au bătut capul cu informarea, fiecare după puterile, ambițiile sau interesele personale. Au dat ignore și schimbărilor regulilor de imigrație recente, de după 9 august, când s-a tăiat conducta shercodurilor și-a aplicațiilor la nesfârșit, insistând ba în negare, ba în căutarea de soluții ca să păcălească aplicația. Dar a fost suficient ca 2, 3, 4 tiktocari să arunce cu “noutăți” și să toarne breakin newsuri despre ce a emanat tărtăcuța lor din titluri sau vești, auzite la alți urechiști, gen “ai auzit vecină” despre schimbarea regulilor de imigratie din 9 august și din scumpirea vizelor, ca lumea să zica wow, s-a dat drumu’ la vize pentru români, fraților. hai să le cumpărăm! Vize pe care le consideră, evident, tot o aplicație la rezidență, dar cu plată , că doar nu și-ar bate capul să citească ce e viza, ce condiții trebuie să îndeplinească pentru vize și cum se aplică. De unde trag concluzia ca Home Office e un slab comunicator si are canalul de livrare a informatiilor neadaptat :))) Cand au lansat noul sistem de imigratie trebuiau sa angajeze un tiktokar, sa vezi cum sărea lumea pe vize, din 2021.

Si mai mi se pare amazing faptul ca dacă postezi informatie de la sursă și explici mură în gură, nu se uită nimeni pe ea, mai ales cei care au nevoie de ea, nicicum să o răspândească , să o discute și să o inteleagă, dacă au nelamuriri. Însă ăia care au interes să ia banii la disperati, adaptându-se la cererea pieței și speculând lipsa de apetit pentru informație, orice basină ar posta: fie că se închide aplicatia la rezidențe pe ba pe 16 ian , ba pe 25 martie, ba că se dă pre-settled cu cerere de muncă, ba că se dă pre-settled pe 3 ani, ba că a dat primaru’ londrei lege sa le dea din 2025 la toti pre-settled , ba că se dau private life visa doar la ei, well orice bășină aruncată le aduce șiroaie de interesați, de like-uri, de followeri, de respect și de aplauze. Amazing. Cum ingurgitează lumea fake news, minciuni, prosteală pe față, țepe și vârâtul in rahat până peste cap. Și nu numai că le înghit. Le cred și le răspândesc și se bat pentru ele.

Ceva nu e bine.

PS. Pun aici o selecție reprezentativă de emanații culese de pe net.

Ce e de facut de acum incolo?

De la mine pentru voi, My two cents, Noul sistem de imigratie in UK, Povestiri din lumea noua, Rezidenta, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , ,

UK a iesit din EU de 1 an. Se piseaza pe informare de cativa ani. In realitatea de zi cu zi, online si fizic, langa noi, toti vedem si simtim acum efectele dezinformarii: țepe cu actele, făcători de acte false, scamuri cu rezidențele in pdf, măsluiri grosiere ale informațiilor de pe gov pentru a induce în eroare doritorii de acte, stampile și refuzuri de intrare, oameni momiți să vină la muncă și excrocați, exploatați și abandonați pe străzi și nu în ultimul rând amploarea furtului de date personale cu care se fac ulterior fraude. Și stim si cauzele ei: lipsa de carte, lipsa de respect față de autoritate și lege, tarele cu tot “ceea ce zboară se mănâncă” și “lasă că vedem noi, ne descurcăm”,

Si vin si eu si ridic problema de baza: care este metoda de educare si cui revine responsabilitatea educarii din punctul de vedere al imigratiei și adaptării la cerințele și condițiile țării ăsteia? Pentru ca individual, e munca in zadar+ toxic: iti iei hate, urari de cancer/amenintari/ reporturi/ haituire/bullying. Stres, timp, resurse si nervi, pentru cine si pentru ce? Cui revine misiunea de a face ordine si de a implementa pe vecie informatiile esentiale stabilirii si traiului in uk?

V.Dobrescu

Il gasiti aici: https://www.facebook.com/groups/romaniinangliagrupoficial