DWP a publicat statisticile care arată numărul persoanelor care primesc Universal Credit și au o condiție de sănătate sau o dizabilitate care le limitează capacitatea de muncă.
În decembrie 2025, din total persoane cu Universal Credit, 42% au capacitate de muncă limitată din motive de sănătate – UC health, adică 3,5 milioane persoane – în creștere cu 1 milion într-un an (dar 74% din creștere provine din transferuri de la Employment and Support Allowance (ESA)).
În funcție de stagiul evaluării:
2,7 milioane (78%) au limited capability for work and work-related activity (LCWRA)
440.000 (13%) au limited capability for work (LCW)
321.000 (9%) – sunt înainte de evaluare (pre-WCA), cu dovezi medicale acceptate
53% dintre beneficiari sunt femei, 42% au peste 50+ ani, 7% au sub 25 ani.
Între aprilie 2019 – noiembrie 2025 s-au dat 4,5 milioane decizii de incapacitate de muncă WCA:
12% – No Limited Capability for Work (NLCW) – persoana nu mai este considerată ca fiind incapabilă să muncească
16% – Limited Capability for Work (LCW) – capacitate limitată de muncă
72% – Limited Capability for Work and Work-Related Activity (LCWRA) (nu pot lucra și nu sunt obligați la activități legate de muncă)
Tipuri de afecțiuni medicale
Între ianuarie 2022 – noiembrie 2025, din 2.158.000 decizii de capacitate de muncă pentru Universal Credit (fără tranziție din ESA), condițiile medicale sunt: tulburări mentale și comportamentale – 1.538.300 (71%) , boli ale sistemului musculo-scheletic și ale țesutului conjunctiv – 1.067.400, boli ale sistemului digestiv – 514.400, boli ale sistemului circulator – 463.100, boli ale sistemului respirator – 410.300, boli endocrine, nutriționale și metabolice – 355.200, boli ale sistemului nervos – 347.300, boli ale sistemului genito-urinar – 317.300, simptome, semne și rezultate clinice sau de laborator anormale neclasificate în altă parte – 253.700, boli ale ochiului și anexelor – 230.800, boli ale pielii și țesutului subcutanat – 157.700, boli ale urechii și procesului mastoid – 144.900, iar pentru 365.100 cazuri nu există informații despre condiția medicală.
Per zone, Scoția are cel mai mare număr de persoane cu Universal Credit și element de UC health, cu 51% din total beneficiari. În Anglia, regiunea cu cea mai mare proporție este North-East (47%), iar cea mai mică este în Londra (34%).
*Notă explicativă: “UC health” acoperă toți beneficiarii de Universal Credit care sunt în sistemul de evaluare medicală cu
–LCWRA – Limited Capability for Work and Work-Related Activity evaluarea a stabilit că nu poate lucra și nici nu participă la activități legate de muncă primește și elementul suplimentar LCWRA în Universal Credit
–pre-WCA persoana a declarat o problemă de sănătate și a trimis fit note / dovezi medicale, dar nu a fost încă evaluată
–LCW – Limited Capability for Work evaluarea a stabilit că are capacitate limitată de muncă și poate avea obligații de a se pregăti pentru muncă
ETA este acum complet implementată, iar pentru a clarifica toate nelămuririle, IMA a creat un ghid al schimbărilor privind cerințele de călătorie în Marea Britanie, în atenția cetățenilor UE și EFTA (SEE) și membrilor familiilor lor care locuiesc în UK.
De reținut
Dacă aveți statut de rezidență EUSS, adică pre-settled sau settled, nu aveți nevoie de ETA. Deja dețineți eVisa, care permite transportatorilor să vă autorizeze călătoria.
Home Office a confirmat că, începând cu 14 ianuarie 2026, cetățenii care nu au nevoie de viză și care dețin CoA vor primi un mesaj de „permisiune de îmbarcare” atunci când transportatorii verifică documentele înainte de călătorie. Dacă contul vostru de imigrație UKVI este legat de pașaportul actual, nu este necesară ETA, însă la granița britanică vi se pot cere dovezi suplimentare.
Nu există nicio schimbare pentru cetățenii care aveau nevoie de viză; aceștia trebuie să aibă în continuare o viză valabilă sau un document de scutire de viză, cum ar fi un EUSS family permit valid, pentru a putea călători în UK, chiar și atunci când aplicația lor la rezidență este în procesare. Un Certificate of Application sau Acknowledgement of an Applicationnu este o viză și nu oferă scutire de viză.
Asigurați-vă că pașaportul sau documentul de identitate curent este legat de contul vostru de imigrație UKVI și că aveți la voi toate documentele necesare pentru călătorie, inclusiv dovezile suplimentare care ar putea fi cerute.
Dacă nu vă puteți actualiza contul UKVI cu pașaportul sau documentul de identitate nou înainte de călătorie, trebuie să obțineți un share code folosind serviciul View and Prove și să fiți pregătit să-l prezentați transportatorilor dacă vi se cere.
Cronologie
11 august 2025 – IMA semnalează public dificultățile de călătorie ale celor care au aplicat la rezidență și aveau CoA, inclusiv informații contradictorii și posibile probleme la frontieră.
24 decembrie 2025 – Clarificarea Home Office: cei care dețin CoA vor putea călători (sub condițiile obișnuite) atunci când aplicarea ETA începe în februarie 2026.
30 ianuarie 2026 – IMA salută intenția Home Office de a elimina formularea „nu călătoriți” de pe CoA emise începând cu 18 februarie 2026; noul sfat se aplică tuturor deținătorilor de CoA.
6 februarie 2026 – GOV.UK actualizează informațiile pentru a arăta că transportatorii (companii aeriene, feriboturi) pot confirma că cetățenii UE și EFTA (SEE) cu CoA au permisiunea de a călători.
18 februarie 2026 – CoA încep să fie emise fără textul „nu călătoriți”, schimbarea se aplică tuturor deținătorilor de CoA.
25 februarie 2026 – ETA devine obligatoriu pentru cetățenii care nu au nevoie de viză, inclusiv pentru cei din UE și EFTA (SEE) care nu dețin statut de imigrare în Marea Britanie. Deținătorii de status de rezidență EUSS sau cei cu aplicație în curs nu au nevoie de ETA. Deținătorii CoA pot călători cu acceptul transportatorului dacă contul lor UKVI este legat de documentul de călătorie curent.
Subiect
Situație înainte
Situație după
Ghid pentru cei care au CoA
Anterior, CoA-urile și unele ghiduri recomandau solicitanților să nu călătorească în timp ce cererea lor EUSS era în curs.
Începând cu 18 februarie 2026, formularea „nu călătoriți” a fost eliminată de pe CoA; noul sfat se aplică tuturor deținătorilor de CoA. Cerințele privind dovezile la frontieră rămân neschimbate.
Îmbarcarea celor care au CoA
exista riscul ca cetățenii UE/EFTA (SEE) cu CoA să nu poată urca în avion sau ferry odată cu aplicarea ETA, deoarece nu erau eligibili pentru ETA și nu dețineau o altă permisiune digitală de călătorie.
Sistemul digital Home Office va notifica transportatorii să permită îmbarcarea deținătorilor de CoA care nu necesită viză, începând cu data aplicării ETA, cu condiția ca documentul dvs. de identitate valid să fie legat de contul UKVI.
Obligația de a avea ETA
ETA a fost introdus pentru cetățenii UE/EFTA (SEE), dar nu a fost aplicat încă. Deținătorii de statut EUSS nu au nevoie de ETA.
Aplicarea ETA începe 25 februarie 2026. Deținătorii de statut EUSS nu au avut niciodată nevoie de ETA. Deținătorii de CoA care nu necesită viză nu au nevoie de ETA, dar li se poate cere să prezinte dovezi suplimentare la frontieră.
Pentru a menține acest ghid actualizat, dacă ați întâmpinat dificultăți la călătorie și sunteți deținător de CoA, puteți scrie la: travel@ima-citizensrights.org.uk
Guvernul britanic a lansat noua strategie împotriva fraudei și criminalității online prin care va desființa centrele și rețelele de scam din străinătate și va proteja publicul de cea mai răspândită infracțiune din UK.
Începând din aprilie, noul Online Crime Centre va reuni specialiști din guvern, poliție, agenții de informații, bănci, rețele mobile ( VodafoneThree, BT/EE, Sky, TalkTalk, Tesco Mobile, Virgin Media O2) și mari companii tehnologice ( Google, Meta), pentru a coordona acțiuni împotriva fraudei.
Acest Centru va identifica conturile, site-urile și numerele de telefon pe care se bazează grupările de criminalitate organizată și le va închide la scară largă, blocând SMS-uri frauduloase, înghețând conturile bancare folosite pentru fraude, eliminând conturi de social media folosite pentru escrocherii și perturbând operațiunile direct la sursă.
Sunt vizați infractorii care provoacă cele mai mari prejudicii, cei care coordonează operațiuni internaționale pentru a fura bani de la cetățenii britanici. Peste două treimi dintre escrocherii provin din afara UK, din centrele de escrocherii din străinătate care operează din Asia de Sud-Est, Africa de Vest, Europa de Est, India și China – locuri unde fraudele sunt organizate și scalate pentru a viza simultan mii de victime.
1 din 14 adulți și 1 din 4 companii au devenit victime ale fraudei, fenomen care costă economia peste 14 miliarde £ pe an.
Strategia stabilește, de asemenea, modul în care autoritățile vor sprijini forțele de ordine să utilizeze AI (inteligența artificială) pentru a detecta noi tipare de fraudă, pentru a opri transferurile bancare suspecte și pentru a folosi chatboturi care păcălesc escrocii pentru a obține informații, ce pot fi apoi folosite pentru a-i aduce în fața justiției.
Victimele vor primi un sprijin mai puternic, prin stabilirea unor standarde naționale clare privind modul în care fiecare victimă este tratată, care vor stabili timpii de răspuns, rambursarea și recuperarea banilor, pentru ca publicul să primească același nivel de servicii indiferent unde locuiește.
Astăzi 5 martie, a fost publicat acel discurs privind reformele în domeniul imigrației susținut de Home Secretary Shabana Mahmood, la Institute for Public Policy Research din Londra.
E, și în acest discurs, destul de lung, ministrul de interne a evidențiat printre altele că numai anul trecut, au fost cheltuite £4 miliarde pentru cazareacelor care cer azil în UK, că au rămas 100.000 de persoane care trăiesc acum la costuri care pun presiune pe contribuabili, și că din acest motiv, vor testa modelul Danemarcei care a oferit stimulente financiare pentru întoarcerea voluntară a solicitanților de azil sau a persoanelor respinse, prin care 95% din ei au plecat voluntar.
Ca atare, a anunțat că guvernul britanic va testa un model asemănător, pentru familiile cărora li s-a respins cererea de azil, inclusiv pentru zecile de mii care nu au avut un motiv întemeiat să ceară azil în UK, și care doar și-au încercat norocul aici, oferindu-le o sumă de £10.000 pentru fiecare persoană și până la maxim £40.000 pentru fiecare familie, pentru a pleca de bunăvoie din UK.
Pentru context, o familie de 3 persoane cazată într-un hotel pentru solicitanți de azil costă până la £158.000 pe an. Așa că, dacă aceste stimulente vor da rezultate, ele vor aduce economii importante pentru contribuabili.
În cazul în se refuză plecarea voluntară, se va trece la îndepărtarea forțată pentru cei care pot fi returnați în siguranță în țara lor de origine.
Este în desfășurare consultarea privind cum trebuie realizată îndepărtarea familiilor cu copii, astfel încât să fie umană și eficientă; chiar dacă faptul că UK nu a aplicat reguli drastice pentru cei cu azilul respins, a stimulat în continuare nenumărate familii cu copii să traverseze cu bărcile spre UK.
Părinții din aceste familii care se pot întoarce în siguranță în țara lor de origine ar trebui să accepte plata stimulent, în loc să ajungă să fie înlăturați forțat.
Asta e oferta din discurs, e doar pentru azilanții refuzați, cei care vin cu bărcile la noroc și pomană din banul public din UK.
Update 10 martie 2026: Am rămas profund surprins să vad cum ajung aceste informații distorsionate pe social media, FB și TikTOK, de către creatori de conținut leșinați după vizualizări și trafic, unii complet iresponsabili, alții simpli analfabeți funcțional, care nu înțeleg un text citit, au văzut și ei titlurile la alții/ziare și au rostogolit știrea că se dau 40000 de lire celor care vor să plece definitiv din UK. Nope, nu se dau. Iar chestia asta cam intră la communications offences din Online Safety Act 2023, aplicabile din 31 ian 2024 -“false information intended to cause non-trivial harm”.
Infractorilor străini nu li se va permite să intre in UK: vor primi refuz de intrare în UK sau le vor fi anulate vizele.
După noile reguli introduse astăzi 5 martie 2026, orice infractor străin care a avut o sentință suspendată de cel puțin 12 luni – fie în țara de origine, fie în străinătate, indiferent de momentul în care a avut loc infracțiunea – va avea permisiunea de intrare în UK refuzată sau anulată (pe lângă puterile deja existente care permit UK să deporteze orice persoană condamnată la închisoare pe 12 luni sau mai mult). Aceasta va intra în vigoare din 26 martie, aducând Regulile de Imigrare în concordanță cu reformele din Sentencing Act 2026.
Orice migrant care dorește să se stabilească în UK trebuie să îndeplinească anumite cerințe de caracter, inclusiv un cazier curat și respectarea cerințelor de imigrare.
Secretarul de Interne Shabana Mahmood a spus:
“Să vii în UK este un privilegiu, nu un drept. Orice cetățean străin cu un istoric de criminalitate și violență nu este binevenit. Dacă reprezinți un risc pentru țara noastră, îți va fi refuzată intrarea sau vei fi îndepărtat.”
Încă de anul trecut, Home Office a anunțat în aprilie că cetățenii străini care comit infracțiuni sexuale vor fi excluși de la protecție pentru azil în UK, (Border Security, Asylum and Immigration Act), în mai – că va coborî pragul pentru ca infractorii străini să fie luați în considerare pentru deportare, și în noiembrie – că vor reorganiza legile privind drepturile omului pentru a face mai ușoară deportarea infractorilor străini.
Guvernul va legifera reformarea Articolului 8 (dreptul la viață de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel încât siguranța publicului britanic să fie prioritizată în fața drepturilor infractorilor străini.
Schimbările apar într‑un context în care deportările migranților ilegali și ale infractorilor străini au crescut până la aproape 60.000 – cea mai mare rată din ultimul deceniu.
Astăzi, 5 martie 2026, a fost prezentat Parlamentului Memorandumul explicativ la schimbările regulilor de imigrație introduse de HC 1691, adoptate în temeiul prevederilor secțiunii 1(4) și secțiunii 3(2) din Immigration Act 1971, folosite pentru a reglementa intrarea și șederea persoanelor în UK.
4.2 Modificările Appendix EU care îi privesc pe cetățenii europeni:
5.53 EU Settlement Scheme (EUSS) permite cetățenilor din UE, din alte state ale European Economic Area (EEA) și cetățenilor elvețieni care locuiau în UK înainte de sfârșitul perioadei de tranziție după ieșirea din UE, la ora 23:00 GMT, la 31 December 2020, precum și membrilor familiilor lor, să obțină statutul de imigrație de care au nevoie pentru a continua să locuiască în UK, în conformitate cu Citizens’ Rights Agreements. EUSS family permit permite membrilor de familie relevanți să călătorească în UK, unde pot aplica la rezidență pentru a rămâne în UK împreună cu sponsorul lor.
5.54) Modificările aduse Immigration Rules pentru EUSS în Appendix EU sunt următoarele:
-Pentru a combate abuzurile identificate prin care cetățeni europeni sponsorizează aplicații la rezidență EUSS depuse de persoane care pretind în mod fals că sunt membri de familie eligibili, se introduce o nouă cerință de suitability, aliniată cu regulile deja existente privind scurtarea permisiunii de ședere(curtailment), care, acolo unde este proporțional să se procedeze așa, va permite respingerea unei aplicații EUSS atunci când este mai probabil decât improbabil că, după sfârșitul perioadei de tranziție, persoana a ajutat în mod fraudulos o altă persoană să obțină sau să încerce să obțină entry clearance ori leave to enter sau remain în UK.
-Să simplifice prevederea actuală care permite unei persoane să depună o nouă aplicație la EUSS în orice moment atunci când deține pre-settled status acordat în cadrul schemei.
-Să extindă prevederea actuală care permite unui solicitant non-european să poată folosi un card de reședință biometric expirat ca dovadă a identității și naționalității, dacă a expirat în ultimele 60 de luni (în loc de 18 luni). Astfel, cetățenii non-EEA pot continua să aplice online, fără să fie nevoiți să meargă la o programare biometrică.
Modificări ale Appendix EU (Family Permit) – cerințe suplimentare de valabilitate
5.55. La mai mult de cinci ani după sfârșitul perioadei de tranziție după ieșirea din UE, se observă în continuare tentative de abuz ale rutei family permit EUSS din partea unor persoane care pretind în mod fals că au un sponsor cetățean EEA eligibil sau o relație de familie eligibilă. Prin urmare, modificările aduse Immigration Rules pentru EUSS family permit în Appendix EU (Family Permit) introduc cerințe suplimentare de valabilitate pentru a permite respingerea aplicațiilor care nu intră în domeniul schemei și îmbunătățirea serviciilor pentru solicitanții pe această rută, după cum urmează:
Solicitantul trebuie să furnizeze dovada statutului EUSS al sponsorului (UAN- Unique Application Number) sau informații ori dovezi care, în opinia ofițerului vamal, indică faptul că sponsorul este „relevant EEA citizen”.
Solicitantul trebuie să furnizeze informații sau dovezi care, în opinia ofițerului vamal, indică faptul că relația de familie cu sponsorul intră în domeniul rutei, de exemplu un certificat de căsătorie sau un certificat de naștere (care, cu excepția cazului în care există îndoieli rezonabile privind autenticitatea, poate fi o copie și nu documentul original). Evaluarea propriu-zisă a faptului dacă acea relație de familie îndeplinește cerințele de eligibilitate pentru un EUSS family permit va continua să fie realizată ca parte a procesului de analiză a cazului pentru o aplicație validă.
***Dacă paragraful 5.54 nu vă este clar, în esență înseamnă că dacă Home Office consideră că sponsorul a ajutat pe altcineva să obțină sau să încerce să obțină fraudulos dreptul de ședere în UK sau o viză (de exemplu pretinzând fals că este membru de familie), atunci îi poate refuza o aplicație pe care o face ulterior, sau îi poate scurta / retrage statusul. Regula nu vizează doar solicitantul care minte, ci și persoana care îl ajută sau îl sponsorizează. Dacă ai participat la o fraudă de imigrație pentru a ajuta pe cineva să intre sau să rămână în UK, asta poate afecta propriul tău statut de rezidență în UK.
“Acesta a fost mereu cazul (mai ales din 2022), dar era aproape exclusiv în competența SRU (în cadrul EUSS). Aceste schimbări extind puterile discreționare ale EUCWs și permit ca analiza de suitability făcută atunci când este evaluată o aplicație (similară analizei de „Good Character” din aplicațiile de naturalizare) să poată duce la curtailment.
Așadar, în esență, aceste schimbări extind semnificativ puterile sistemului, per ansamblu, de a se ocupa de (a se citi: de a sancționa corespunzător) pe cei care au comis fraudă de imigrație. Și nu va exista posibilitatea de a te ascunde, decât dacă cineva are o mașină de călătorit în timp… pentru că, dacă ai comis acest tip de fraudă în 2023, nu există nicio modalitate de a o „anula”.
De remarcat (de asemenea, Români în Anglia Grup Oficial) că schimbarea de mai sus, care privește retroactiv infracțiunile de imigrație comise până acum, este întărită suplimentar ca factor de descurajare, deoarece este cuplată cu extinderea domeniului de aplicare al analizei de validity (care, astfel, privește înainte).
Aceasta – analiza mai largă de validity – va avea un impact foarte mare în oprirea JFM falși (joining family members) care depun aplicații succesive fără sens pe baza unor membri de familie fictivi (adică „cumpărarea” de UAN-uri prin intermediul escrocilor). Un solicitant JFM trebuie acum să dovedească încă de la început (adică din etapa de validity) că este rudă sau într-o relație cu sponsorul său, înainte ca aplicația să fie considerată validă. Și la fel cum schimbarea privind analiza de validity din 2023 (și apoi din 2024) a dus la o scădere majoră a numărului de fraude (reducând semnificativ grupul „de la CoA la CoA”), aceste noi schimbări vor închide, în timp, practic ușa pentru astfel de tentative frauduloase.
Și, revenind la primul punct: pentru jumătatea din grupul „de la CoA la CoA” care chiar sunt rude sau într-o relație cu sponsorul lor EEA relevant (deci nu au „cumpărat” pur și simplu UAN-ul cuiva de la un escroc), prima parte a schimbărilor (cea în care analiza de suitability poate duce la curtailment) ar trebui să fie un factor de descurajare major.
Nu mai există „hai să aplicăm pentru că e gratis și nu se întâmplă nimic”… cu aceste schimbări, orice sponsor relevant EEA/EU ar trebui să se gândească de două ori (de trei, patru, cinci ori) înainte să accepte să sponsorizeze pe cineva în cadrul EUSS.”
Aveți aici un rezumat cu principalele schimbări ale regulilor de imigrație introduse prin HC 1691, din Memorandumul explicativ din 5 martie 2026, adoptate în temeiul prevederilor secțiunii 1(4) și secțiunii 3(2) din Immigration Act 1971, folosite pentru a reglementa intrarea și șederea persoanelor în UK.
Schimbări ale Immigration Rules (HC 1691) și datele de aplicare
Modificare
Când devine aplicabilă
Introducerea Visa Brake
5 martie 2026, ora 15:00 GMT (cu efect imediat)
Reducerea duratei permisiunii de ședere pentru refugiați și protecție umanitară
Începând cu 26 martie 2026
Persoanele cărora li s‑a refuzat azilul – procedură și drepturi de apel
8 aprilie 2026
Divulgarea informațiilor despre cererile de azil atunci când cazurile implică interes public
26 martie 2026
Cerința de viză de vizitator pentru cetățenii din Nicaragua și St Lucia
5 martie 2026, ora 15:00 GMT (trece printr‑o perioadă tranzitorie)
Modificări privind restricțiile de muncă din Part 11B
8 aprilie 2026
Modificări privind ofițerii de închisoare în ruta Skilled Worker
8 aprilie 2026
Clarificarea circumstanțelor în care un copil poate primi settlement pentru a se alătura unei „rude” în UK
26 martie 2026 (ca parte din implementare generală)
Modificări privind criminalitatea în Part Suitability
22 martie 2026 pentru condamnări cu suspendare de ≥12 luni, parte din noile prevederi aplicabile începând de atunci*
Extinderea suplimentară a Ukraine Permission Extension (UPE) Scheme
8 aprilie 2026
Appendix Visitor: Permit Free Festival List
26 martie 2026 (în paralel cu celelalte actualizări)
Global Business Mobility – Service Supplier modificări pentru a include prevederi pentru cetățenii indieni
8 aprilie 2026
Global Business Mobility – Secondment Worker reducerea perioadei de angajare calificată în străinătate de la 12 la 6 luni
8 aprilie 2026
Appendix EU changes (inclusiv EUSS)
Începând cu 26 martie 2026 (parte din implementarea generală)*
Appendix EU (Family Permit) changes – cerințe suplimentare privind valabilitatea
Din 8 aprilie 2026 pentru partea legată de data de aplicare sponsor evidence; alte elemente urmează aceeași schemă generală)
Youth Mobility Scheme – modificări ale cotelor pentru țările partenere pentru 2026
26 martie 2026
Cerințe de identitate (actualizarea regulilor pentru depunerea unei aplicații valide și reutilizarea identității)
26 martie 2026
Modificări la Appendix Victim of Domestic Abuse
26 martie 2026
Modificare a cerințelor de limbă engleză
26 martie 2027 (cerință B2)
Locul unde această declarație de schimbări produce efect practic in Immigration Rules este întregul UK.
Te poți înregistra online ca „trusted helper” ca să ajuți un prieten sau o rudă să verifice dacă plătește suma corectă de Income Tax, să își actualizeze contul personal de taxe sau să actualizeze beneficiile care sunt taxate, cum ar fi mașina de serviciu sau asigurarea medicală.
După ce faci înregistrarea, persoana pe care o ajuți trebuie să confirme online că este de acord să o ajuți, în termen de maximum 28 de zile. Dacă persoana nu poate folosi internetul, poți suna la HM Revenue and Customs (HMRC) în numele ei. Persoana trebuie să fie lângă tine când suni.
Poți ajuta online aceeași persoană timp de 90 de zile. După cele 90 de zile, trebuie să faci din nou înregistrarea dacă vrei să continui să o ajuți.
Poți fi trusted helper pentru maximum 5 persoane.
Acea persoană rămâne responsabilă legal pentru propriile taxe, chiar dacă o ajuți.
Ca să folosești acest serviciu, trebuie să te autentifici. Dacă nu ai deja cont și date de conectare, trebuie să ți le creezi.
După autentificare, este posibil să ți se ceară să îți confirmi identitatea. Acest lucru este pentru protecția datelor tale și, de obicei, se face cu un act cu fotografie, pașaport sau cu permisul de conducere.
Dacă persoana pe care o ajuți nu poate folosi internetul, poți suna la HMRC în numele ei și poți vorbi cu ei despre orice problemă legată de taxe, dar persoana trebuie să fie în aceeași cameră cu tine când suni. HMRC îi va verifica identitatea și va confirma că este de acord ca tu să vorbești în numele ei.
Când suni, trebuie să ai la îndemână National Insurance number sau tax reference number al persoanei respective.
Ca să traduci pentru o persoană care nu vorbește engleză, trebuie să ai peste 16 ani. Liniile telefonice HMRC oferă și servicii în alte limbi.
Informații despre serviciile HMRC pentru persoanele cu handicap sau dizabilități, atât pentru tine, cât și pentru persoana pe care o ajuți, găsești aici: https://www.gov.uk/get-help-hmrc-extra-support
Persoanele cu dublă cetățenie, trebuie să călătorească în UK ori cu pașaport britanic valabil (sau irlandez), ori cu alt pașaport valabil + certificate of entitlement.
Situații:
Sunt cetățean britanic cu cetățenie română. Am nevoie de pașaport britanic pentru a intra în UK sau trebuie să aplic pentru ETA? Ca cetățean britanic, nu aveți nevoie de ETA.
Ca persoană cu dublă cetățenie, trebuie să călătoriți în UK ori cu un pașaport britanic valabil (sau pașaport irlandez), fie cu pașaport românesc împreună cu un Certificate of Entitlement to the Right of Abode in the United Kingdom. Acest certificat este o dovadă oficială că ai dreptul de reședință în UK fără restricții de imigrare atunci când nu ai un pașaport britanic care deja dovedește acest drept.
Dacă copiii dumneavoastră au dublă cetățenie, se aplică aceleași reguli.
Dacă nu sunteți sigur despre cetățenia pe care o aveți sau de cetățenia membrilor familiei, verificați aici: Check if you’re British.
Sunt cetățean britanic. Copiii mei s-au născut în România. Au nevoie de pașaport britanic pentru a intra cu ei în UK? Dacă un copil s-a născut în România din cel puțin un părinte britanic și copilul are un pașaport românesc, dar nu a solicitat niciodată un pașaport britanic, acesta trebuie obținut pentru a călători în UK după data de 25 februarie 2026.
Dacă un copil este deja cetățean britanic, nu poate obține ETA pentru a intra în UK. Va avea nevoie de un pașaport britanic sau de un Certificate of Entitlement atașat la pașaportul românesc.
Ar trebui să verificați ca să fiți siguri dacă copiii voștri sunt britanici: Check if you’re British, iar dacă sunt, ar trebui să solicitați un pașaport britanic sau un certificate of entitlement ( în numele lor) pentru a-l atașa la pașaportul românesc.
Ce se întâmplă cu cetățenii români care ar putea fi britanici, dar nu au avut nicio interacțiune formală cu guvernul britanic pentru a „revendica” acest statut? Dacă sunteți cetățean britanic automat, nu trebuie să faceți nimic pentru a cere cetățenia britanică. Sunteți britanic prin efectul legii.
Cetățenia automată operează prin lege, dacă se îndeplinesc condițiile necesare la momentul nașterii. Pașaportul doar confirmă cetățenia, nu o acordă: legea o stabilește.
În această situație se afla mulți copii de români, născuți în UK, din părinți care dețineau settled status la momentul nașterii copilului, dar nu au aplicat pentru pașaport britanic. Unii parinți au crezut că e de ajuns certificatul de naștere britanic ca să fie cetățean și au presupus că pașaportul le vine și el automat, ca și cetățenia, sau că nu e nevoie de el. Este nevoie să aplice pentru pașaportul britanic al copilului dacă ies cu copilul afară din UK. Iar certificatele de naștere nu sunt documente de călătorie.
Legea Border Security, Asylum and Immigration Act 2025 introduce o infracțiune nouă: este ilegal să creezi sau să publici conținut în online care promovează servicii de imigrație ilegale (section 17).
Nu contează dacă vinzi ceva sau doar promovezi/distribui: orice material (anunțuri, postări, site-uri, mesaje) care ajută sau încurajează încălcarea legilor de imigrație intră aici(da, da, chiar și ofertele din comentarii cu ajutor pentru șercod/dovezi intră aici).
„Servicii de imigrație ilegale” înseamnă orice ajutor pentru: intrare ilegală în UK, rămânere ilegală, încălcarea legislației de imigrație, folosirea de documente false/măsluite (pașapoarte, acte), indiferent dacă serviciul implică furnizarea de bunuri, servicii, informații sau orice altceva.
Se aplică pentru tot ce e online: social media, site-uri, aplicații de mesagerie,mesaje, motoare de căutare, etc. „Publicare” înseamnă punerea la dispoziție a unui lucru publicului sau unui grup de persoane, indiferent dacă se primește sau nu plată ori alt beneficiu pentru aceasta.
Platformele (Facebook, site-uri, Google etc.) nu sunt vinovate dacă doar găzduiesc sau transmit conținut și nu știu de el. Dar trebuie să-l scoată când află.
Dacă o companie face asta, pot fi trași la răspundere și directorii sau managerii.
Pedepse: până la 12 luni închisoare (instanță inferioară) până la 5 ani închisoare (cazuri grave) amendă sau ambele
Legea se aplică și dacă fapta este făcută și din afara UK, procedurile pot fi inițiate în orice loc din UK și infracțiunea poate fi tratată ca fiind comisă în acel loc.Poți fi arestat când intri în UK sau chiar extrădat.
Este valabilă pentru tot teritoriul Marii Britanii (Anglia, Scoția, Țara Galilor, Irlanda de Nord).
Există ghid emis de Crown Prosecution Service referitor la această infracțiune.
*Context Border Security, Asylum and Immigration Act 2025 a fost introdus pentru a consolida securitatea frontierelor, cu măsuri de aplicare a legii pentru a urmări, perturba și descuraja toate formele de criminalitate organizată în domeniul imigrației.
Secțiunea 17 a actului introduce infracțiunea care incriminează crearea sau publicarea (sau determinarea creării ori publicării) de materiale al căror scop sau efect este sau va fi promovarea serviciilor de imigrație ilegale pe un serviciu de internet, oferind autorităților din UK instrumentul suplimentar pentru a combate facilitarea serviciilor de imigrație ilegale online.
ETA este valabilă timp de 2 ani și este legată de pașaportul tău. Dacă ți-ai schimbat pașaportul sau a expirat, trebuie să aplici pentru o nouă ETA.
Verifică ETA online
O să ai nevoie de pașaportul pe care l-ai folosit atunci când ai aplicat pentru ETA.
Nu poți să folosești acest serviciu dacă ai aplicat recent pentru ETA și încă nu ai primit-o. Dacă au trecut 3 zile lucrătoare și nu ai primit o decizie, contactează UKVI .
Dacă ți-a expirat ETA, poți aplica pentru una nouă.
Nu ai nevoie de ETA dacă ai deja permisiunea de a fi în UK – adică dacă ai o viză UK, indefinite leave to remain sau status settled sau pre-settled.
Sursa: Visit the UK – Check your electronic travel authorisation (ETA)
O mulțime de oameni trec la un moment dat prin situații dificile și ori nu au idee că există scheme locale gândite special ca sa ofere ajutor, pentru că nu le spune nimeni, ori nu știu cum să facă să ajungă la ele.
Așa că Expert Link, împreună cu National Expert Influencing Forum (NEIF) au realizat în toamna anului 2025 un raport de cercetare despre experiențele oamenilor în accesarea Schemelor Locale de Asistență Socială (inclusiv Discretionary Housing Payments și alte forme de sprijin de criză oferite de consiliile locale).
Raportul arată că mulți oameni nu știu de existența ajutoarelor locale decât după ce se confruntă cu o criză financiară sau când cineva le spune despre ele, că sprijinul este adesea greu de găsit, că e epuizant din punct de vedere emoțional în momentele de criză, dar că, atunci când funcționează, poate schimba cu adevărat viața.
Problemele întâmpinate de oameni
–Nu aflau de ajutoarele locale decât după ce treceau printr-o criză financiară sau când cineva le spunea despre ele. Unii credeau că odată ce primești ajutor de stat (ex. Universal Credit) nu mai există acces la alte fonduri locale suplimentare. -Alții credeau că schemele sunt doar pentru „alți oameni” (fără adăpost, refugiați), nu și pentru ei. -Majoritatea celor care au accesat sprijinul au ajuns la el datorită unei recomandări sau unei discuții cu o persoană de încredere (organizație caritabilă, food bank, housing officer). -Cei fără o rețea de sprijin au avut dificultăți chiar și în a afla că există asemenea scheme de ajutor, pentru că nu sunt vizibile și la îndemână, și aflau de ele abia după un șoc financiar, ceea ce putea întârzia sprijinul, așa că problemele li s‑au agravat. -Informațiile postate online sunt într-un limbaj birocratic sau tehnic, greu de înțeles pentru mulți, solicitanții își pierd încrederea, pentru că nu sunt siguri cum să își explice situația „corect”. -Unii participanți nu aveau acces la internet sau competențe digitale, ceea ce i-a împiedicat să descopere singuri la ce sprijin s-ar putea încadra. –Lipsa clarității privind criteriile de eligibilitate și tipurile de ajutor (de exemplu pentru chirie, energie sau o criză concretă) îi face nesiguri pe oameni, care nu înțeleg dacă se califică sau nu. -Unii au presupus că schemele sunt doar pentru cazuri „extreme” și nu s‑au gândit să aplice. –Informațiile contradictorii sau neclare primite de la funcționari sau diferite agenții le-au creat confuzie, frustrare și pierderea încrederii, ceea ce i-au făcut să renunțe.
Procesul de aplicare este confuz și complicat. Formularele sunt lungi, intruzive și greu de înțeles, iar completarea lor este dificilă mai ales când oamenii sunt deja sub presiune. Aplicațiile online au exclus sau au întârziat sprijinul pentru cei fără dispozitive (smartphone, laptop), acces la internet sau abilități digitale. Participanții au spus că au avut nevoie de ajutor — de la organizații sau vecini — pentru a completa formularul, sau doar ca să îi ajute să înțeleagă întrebările. Când sprijinul uman sau față în față lipsea, le era greu să parcurgă etapele de aplicare.
Constatări privind deciziile și comunicarea
Mulți au raportat un timp lung de așteptare pentru un răspuns, fără actualizări pe parcurs, ceea ce i‑a lăsat în incertitudine și incapacitatea de a planifica sau face alte aranjamente. Participanții cel mai adesea nu primesc niciun fel de confirmare că cererea lor a fost primită. Când venea decizia, era de obicei o scrisoare scurtă sau un e-mail, fără detalii, care nu explica de ce cererea fusese aprobată sau respinsă. Mulți nu înțelegeau de ce au fost respinși sau ce puteau face mai departe. Puțini participanți știau că există o cale de contestație sau apel și când au încercat, procesul a părut neclar sau inaccesibil.
Când oamenii nu primesc confirmare, explicații clare sau posibilitatea de a discuta cu cineva, se simt ignorați și incapabili să înțeleagă ce s-a întâmplat sau ce trebuie să facă în continuare.
Constatări privind impactul emoțional și demnitatea
A aplica pentru un ajutor a fost descris ca fiind umilitor, obositor sau traumatizant, care afectează demnitatea și siguranța. Unii au simțit că nu exista nimeni cu care să discute direct despre procesul de aplicare, ceea ce a amplificat sentimentul de singurătate și izolare. Cererile repetate de justificare a dificultăților prin care trec i-au făcut să se simtă judecați, vinovați sau rușinați și nedemni de ajutor. Atunci când sprijinul le-a fost oferit într-un mod uman și respectuos, le-a redat oamenilor speranța și demnitatea.
Constatări privind sprijinul și implicarea personală
Participanții spuneau adesea că își doreau pe cineva care să stea cu ei și să le explice lucrurile, pentru că formularele li se păreau copleșitoare, greu de înțeles și lungi, mai ales când erau deja sub presiune. Absența ajutorului față în față făcea procesul să pară neprietenos și inaccesibil. Lucrătorii de sprijin, atunci când erau prezenți, aveau un rol vital în navigarea aplicației. Altfel, acolo unde lipsea sprijinul uman, procesul părea greu de navigat. Calea de aplicare doar online excludea sau întârzia sprijinul pentru cei fără dispozitive, date, competențe digitale sau stabilitate.
Ce vor oamenii: vor ca sistemul să fie mai uman și personal, cu interacțiuni bazate pe empatie și respect. Au nevoie și de alte opțiuni în afară de accesul exclusiv digital, inclusiv față în față, prin telefon sau pe hârtie. Au cerut un limbaj simplu și clar în formulare, comunicare mai rapidă și actualizări despre stadiul cererilor. Participanții și-au dorit sprijin direct în navigarea prin procesul de aplicare la ajutoare, prin mentori sau consilieri care să îi ajute la completarea formularelor și să poată înțelege deciziile. Câteva persoane au menționat că sprijinul legat de locuințe și chirie ar trebui să fie mai adecvat realităților economice, deoarece costurile au crescut, iar ajutorul nu ține pasul cu acestea
