Chiar dacă publicul află abia acum oficial despre folosirea tehnologiilor bazate pe AI de către poliția din UK, ele nu-s recente, iar multe din ele au fost introduse treptat de forțe individuale de poliție, din bugetele proprii, înainte ca Home Office să înceapă să le coordoneze sau finanțeze.
Prima utilizare operațională a unei tehnologii AI de către poliția britanică este recunoașterea facială, începută în practică înainte de 2017 prin analiza retrospectivă a imaginilor și extinsă prin testele Live Facial Recognition din 2017. După 2020, utilizarea AI în poliție s-a extins spre analiza probelor digitale, transcriere, traducere, redactare automată și analiză video, în mare parte prin proiecte pilot și finanțări guvernamentale. Din 2024–2025, guvernul britanic a accelerat testarea AI generativ pentru dosare, probe digitale, sumarizare și automatizarea muncii administrative.
O să fac o trecere rapidă în revistă la ce s-a folosit AI în poliție și cam de când:
Recunoașterea facială retrospectivă (Retrospective Facial Recognition – RFR)
Prima confirmare oficială este în ghidul Home Office publicat la 4 decembrie 2025, unde guvernul precizează că RFR „has been used by the police for many years”. Tehnologia este folosită după producerea unui incident: poliția ia imagini din CCTV, telefoane, camere de bord, camere video de la uși sau alte surse și le compară cu imaginile din bazele de date ale poliției pentru identificarea persoanelor. Toate forțele de poliție din England and Wales folosesc această funcție prin Police National Database și se fac peste 25.000 de căutări facial recognition pe lună.
Live Facial Recognition (LFR)
Se folosește din 2017. Metropolitan Police a testat tehnologia Live Facial Recognition la Notting Hill Carnival din 2017, iar South Wales Police a derulat teste operaționale în aceeași perioadă. Sistemul folosește camere video instalate în spații publice și compară fețele persoanelor filmate în timp real cu liste de persoane căutate de poliție („watchlists”). Utilizarea este condiționată de existența unei justificări operaționale: operațiunile trebuie să fie direcționate către obiective targetate, bazate pe informații operative, limitate ca timp și zonă. În 2025, Home Office a continuat extinderea tehnologiei prin finanțarea unor noi vehicule LFR pentru forțele de poliție. În 2019, utilizarea South Wales Police a ajuns în instanță, după ce a fost contestată legal.
Operator Initiated Facial Recognition (OIFR)
Această tehnologie a apărut după RFR și LFR și permite unui polițist să fotografieze o persoană întâlnită în teren și să compare imaginea cu bazele de date ale poliției fără ca persoana să fie dusă mai întâi la secție. Primele utilizări operaționale documentate oficial apar la South Wales Police și Gwent Police înainte de publicarea ghidului Home Office din 4 decembrie 2025 despre utilizarea facial recognition, unde guvernul confirmă că poliția folosește trei tipuri de facial recognition: RFR, LFR și OIFR. Guvernul o descrie ca fiind „the newest FRT capability”. Este folosită pentru verificarea identității persoanelor care refuză sau nu pot furniza date de identificare, inclusiv persoane dispărute sau suspecți.
Redactarea automată AI a imaginilor, filmărilor și documentelor (AI redaction)
Din martie 2024. Home Office începuse deja să finanțeze software AI care elimină automat nume, fețe, numere de telefon și alte date personale din fișiere audio-video și documente și să testeze AI și machine learning pentru redactarea automată a probelor digitale în perioada 2024–2025, prin Accelerated Capability Environment (ACE). Scopul: eliminarea automată a informațiilor care trebuie protejate înainte ca materiale precum body-worn video, CCTV sau alte fișiere să fie transmise către instanțe sau alte instituții, ca să reducă timpului necesar poliției pentru redactarea manuală a materialelor.
Analiza automată a probelor digitale și telefoanelor (AI digital evidence analysis)
Poliția folosește instrumente de examinare digitală a telefoanelor și calculatoarelor de mulți ani, dar utilizarea AI pentru trierea automată, identificarea legăturilor și găsirea tiparelor în volume mari de date apare confirmată oficială în măsurile Home Office din 2024–2025, unde „triaging and analysing digital evidence” este inclus între cazurile de utilizare AI pentru poliție. Scopul: reducerea timpului necesar examinării manuale a unor volume mari de date.
Detectarea deepfake-urilor
Oficial din 5 februarie 2025 pentru evaluare/testare. Prima măsură guvernamentală identificabilă este în 2024–2025, când Accelerated Capability Environment (ACE) a lucrat la identificarea soluțiilor pentru detectarea conținutului generat sau manipulat cu AI și DSIT a publicat analiza pieței de metode de detectare a deepfake-urilor. Scopul: verificarea autenticității imaginilor, videoclipurilor și materialelor audio care pot fi folosite ca probe sau pentru infracțiuni.
Sisteme de predicție și analiză a criminalității (predictive policing / crime analytics)
Unele forțe de poliție din UK au folosit sisteme informatice de analiză predictivă pentru identificarea zonelor cu risc crescut de infracțiuni și pentru planificarea resurselor. Aceste sisteme nu sunt același lucru cu modelele moderne de AI generativ, dar folosesc algoritmi statistici și tehnici de machine learning. De ex, Kent Police folosește instrumente de analiză predictivă pentru planificarea patrulelor. Home Office și College of Policing au tratat aceste tehnologii ca instrumente de sprijin pentru luarea deciziilor, nu ca sisteme care decid singure unde se intervine sau cine este suspect. College of Policing a publicat ghiduri privind utilizarea responsabilă a analizei predictive începând din 2018.
Analiza automată a imaginilor și filmărilor (AI video analytics)
Poliția din UK folosește deja de mai mulți ani sisteme de video analytics pentru identificarea obiectelor, fețelor, vehiculelor sau mișcărilor înregistrate de camerele CCTV. În 2024, Home Office a inclus analiza imaginilor și a materialelor video între domeniile unde AI poate reduce timpul de lucru al poliției.
AI pentru transcrierea înregistrărilor audio (AI transcription)
Poliția britanică folosește de mai mulți ani sisteme care transformă automat în text înregistrări audio provenite din anchete, declarații sau alte materiale, dar trecerea la instrumente bazate pe AI este pe proiecte pilot recente. Scopul: economie de timp cu ascultarea și transcrierea manuală a fișierelor audio.
Automatizarea verificării și evaluării riscurilor în anchete
Se folosesc de mai mulți ani sisteme informatice pentru evaluarea riscurilor, prioritizarea cazurilor și gestionarea volumului de muncă, însă utilizarea AI pentru aceste activități este în fază de dezvoltare și testare ca instrumente de sprijin pentru ofițeri și nu ca mecanisme autonome de luare a deciziilor.
AI pentru sumarizarea dosarelor și materialelor de anchetă
Home Office menționează în factsheet-ul privind AI în poliție că în 2024–2025 și 2025–2026 a finanțat prin Police Chief Scientific Advisor’s STAR Fund proiecte pilot pentru folosirea AI la sumarizarea dosarelor. Scopul: extragerea rapidă a informațiilor relevante din volume mari de documente și materiale investigative.
Traducerea automată AI a probelor și documentelor
Prima confirmare publică a utilizării operaționale apare în comunicarea Home Office din 10 iunie 2026 privind PoliceAI, unde guvernul a prezentat un caz de testare în care AI a tradus aproximativ jumătate de milion de e-book-uri de date într-o anchetă de criminalitate organizată, contribuind la arestarea unei grupări. Home Office include „translating documents” între activitățile administrative și investigative unde AI poate reduce timpul de lucru.
Surse:
College of Policing – Predictive policing
Metropolitan Police’s use of Facial Recognition Technology at the Notting Hill Carnival, 2017
Innovating to detect deepfakes and protect the public
Police use of facial recognition: factsheet
Police use of Artificial Intelligence (AI) factsheet
Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu /updatat la zi 10 iun. 2026