Tag Archives: uk

Accesul la schemele locale de asistență și ajutoare sociale

Ajutoare Financiare, Beneficii, Consilii Locale, Cost of Living, De la mine pentru voi, informatii utile, Initiative civice, Români în Anglia, Suport, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , ,

O mulțime de oameni trec la un moment dat prin situații dificile și ori nu au idee că există scheme locale gândite special ca sa ofere ajutor, pentru că nu le spune nimeni, ori nu știu cum să facă să ajungă la ele.

Așa că Expert Link, împreună cu National Expert Influencing Forum (NEIF) au realizat în toamna anului 2025 un raport de cercetare despre experiențele oamenilor în accesarea Schemelor Locale de Asistență Socială (inclusiv Discretionary Housing Payments și alte forme de sprijin de criză oferite de consiliile locale).

Raportul arată că mulți oameni nu știu de existența ajutoarelor locale decât după ce se confruntă cu o criză financiară sau când cineva le spune despre ele, că sprijinul este adesea greu de găsit, că e epuizant din punct de vedere emoțional în momentele de criză, dar că, atunci când funcționează, poate schimba cu adevărat viața.

Problemele întâmpinate de oameni

–Nu aflau de ajutoarele locale decât după ce treceau printr-o criză financiară sau când cineva le spunea despre ele. Unii credeau că odată ce primești ajutor de stat (ex. Universal Credit) nu mai există acces la alte fonduri locale suplimentare.
-Alții credeau că schemele sunt doar pentru „alți oameni” (fără adăpost, refugiați), nu și pentru ei.
-Majoritatea celor care au accesat sprijinul au ajuns la el datorită unei recomandări sau unei discuții cu o persoană de încredere (organizație caritabilă, food bank, housing officer).
-Cei fără o rețea de sprijin au avut dificultăți chiar și în a afla că există asemenea scheme de ajutor, pentru că nu sunt vizibile și la îndemână, și aflau de ele abia după un șoc financiar, ceea ce putea întârzia sprijinul, așa că problemele li s‑au agravat.
-Informațiile postate online sunt într-un limbaj birocratic sau tehnic, greu de înțeles pentru mulți, solicitanții își pierd încrederea, pentru că nu sunt siguri cum să își explice situația „corect”.
-Unii participanți nu aveau acces la internet sau competențe digitale, ceea ce i-a împiedicat să descopere singuri la ce sprijin s-ar putea încadra.
–Lipsa clarității privind criteriile de eligibilitate și tipurile de ajutor (de exemplu pentru chirie, energie sau o criză concretă) îi face nesiguri pe oameni, care nu înțeleg dacă se califică sau nu.
-Unii au presupus că schemele sunt doar pentru cazuri „extreme” și nu s‑au gândit să aplice.
–Informațiile contradictorii sau neclare primite de la funcționari sau diferite agenții le-au creat confuzie, frustrare și pierderea încrederii, ceea ce i-au făcut să renunțe.

Procesul de aplicare este confuz și complicat.
Formularele sunt lungi, intruzive și greu de înțeles, iar completarea lor este dificilă mai ales când oamenii sunt deja sub presiune.
Aplicațiile online au exclus sau au întârziat sprijinul pentru cei fără dispozitive (smartphone, laptop), acces la internet sau abilități digitale.
Participanții au spus că au avut nevoie de ajutor — de la organizații sau vecini — pentru a completa formularul, sau doar ca să îi ajute să înțeleagă întrebările. Când sprijinul uman sau față în față lipsea, le era greu să parcurgă etapele de aplicare.

Constatări privind deciziile și comunicarea

Mulți au raportat un timp lung de așteptare pentru un răspuns, fără actualizări pe parcurs, ceea ce i‑a lăsat în incertitudine și incapacitatea de a planifica sau face alte aranjamente. Participanții cel mai adesea nu primesc niciun fel de confirmare că cererea lor a fost primită.
Când venea decizia, era de obicei o scrisoare scurtă sau un e-mail, fără detalii, care nu explica de ce cererea fusese aprobată sau respinsă.
Mulți nu înțelegeau de ce au fost respinși sau ce puteau face mai departe.
Puțini participanți știau că există o cale de contestație sau apel și când au încercat, procesul a părut neclar sau inaccesibil.

Când oamenii nu primesc confirmare, explicații clare sau posibilitatea de a discuta cu cineva, se simt ignorați și incapabili să înțeleagă ce s-a întâmplat sau ce trebuie să facă în continuare.

Constatări privind impactul emoțional și demnitatea

A aplica pentru un ajutor a fost descris ca fiind umilitor, obositor sau traumatizant, care afectează demnitatea și siguranța. Unii au simțit că nu exista nimeni cu care să discute direct despre procesul de aplicare, ceea ce a amplificat sentimentul de singurătate și izolare.
Cererile repetate de justificare a dificultăților prin care trec i-au făcut să se simtă judecați, vinovați sau rușinați și nedemni de ajutor. Atunci când sprijinul le-a fost oferit într-un mod uman și respectuos, le-a redat oamenilor speranța și demnitatea.

Constatări privind sprijinul și implicarea personală

Participanții spuneau adesea că își doreau pe cineva care să stea cu ei și să le explice lucrurile, pentru că formularele li se păreau copleșitoare, greu de înțeles și lungi, mai ales când erau deja sub presiune.
Absența ajutorului față în față făcea procesul să pară neprietenos și inaccesibil.
Lucrătorii de sprijin, atunci când erau prezenți, aveau un rol vital în navigarea aplicației. Altfel, acolo unde lipsea sprijinul uman, procesul părea greu de navigat.
Calea de aplicare doar online excludea sau întârzia sprijinul pentru cei fără dispozitive, date, competențe digitale sau stabilitate.

Ce vor oamenii:
vor ca sistemul să fie mai uman și personal, cu interacțiuni bazate pe empatie și respect. Au nevoie și de alte opțiuni în afară de accesul exclusiv digital, inclusiv față în față, prin telefon sau pe hârtie. Au cerut un limbaj simplu și clar în formulare, comunicare mai rapidă și actualizări despre stadiul cererilor. Participanții și-au dorit sprijin direct în navigarea prin procesul de aplicare la ajutoare, prin mentori sau consilieri care să îi ajute la completarea formularelor și să poată înțelege deciziile. Câteva persoane au menționat că sprijinul legat de locuințe și chirie ar trebui să fie mai adecvat realităților economice, deoarece costurile au crescut, iar ajutorul nu ține pasul cu acestea

Sursa: Listening to Real Experiences: Understanding Access to Local Welfare Assistance Schemes – December 17, 2025

Din 1 aprilie 2026, în Anglia va fi lansat Crisis and Resilience Fund

Ajutoare Financiare, Consilii Locale, Cost of Living, DWP, Finanțe, GOV.UK, Informari, informatii utile, Povestiri din lumea noua, , , , , , , , , , , , ,

Începând cu 1 aprilie 2026, în Anglia va fi lansat Crisis and Resilience Fund, un nou sprijin financiar pentru gospodăriile cu venituri mici și persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare, în contextul presiunilor cu costurile de trai.

Guvernul s-a angajat să aloce £1 miliard pe an, pentru o perioadă minimă de trei ani, sub formă de granturi transferate consiliilor locale din Anglia, care cunosc cel mai bine situațiile de dificultate din comunitățile lor. Fondul este gândit să reducă riscul agravării problemelor financiare și sociale și de a oferi un ajutor direct persoanelor care ajung într-o situație de criză financiară.

Finanțarea alocată prin Crisis and Resilience Fund acoperă perioada de la 1 aprilie 2026 până la 31 martie 2029 și este împărțită în patru componente principale: Crisis Payment, Housing Payment, Resilience Services și Community Coordination. Autoritățile au mână liberă în modul în care vor folosi finanțarea cât și în stabilirea criteriilor de acordare.

Crisis Payment este o schemă pentru persoanele cu venituri mici care au avut un șoc financiar sau pentru a preveni intrarea într-o stare de criză, iar primăriile trebuie să evalueze situația aplicanților în mod continuu, să stabilească ce nevoi au și să ofere sprijin imediat. Schema trebuie să fie bazată pe cerere și să acorde prioritate plăților în numerar, pentru nevoile identificate: costuri pentru alimente, apă, energie, îmbrăcăminte, mobilier esențial, transport și elemente digitale esențiale. Sprijinul însă nu poate înlocui o sursă regulată de venit.

Eligibilitatea pentru Crisis Payment nu este limitată doar la persoanele care primesc beneficii sociale; autoritățile pot aplica propriile norme pentru a stabili criteriile pentru venituri mici.

Housing Payment va înlocui Discretionary Housing Payments (DHP) în Anglia începând din 1 aprilie 2026 și oferă sprijin financiar pentru acoperirea costurilor legate de locuință. Costuri locative (housing costs) înseamnă obligația de plată a chiriei, chiria plătită în avans, depozitul de închiriere, costuri de mutare. Aceste plăți pot fi acordate solicitanților care fie primesc deja, fie îndeplinesc condițiile pentru a primi housing benefit sau elementul de chirie la Universal Credit, dar nu au primit încă plata efectivă..

În situațiile în care o persoană nu poate accesa Housing Payment, fie pentru că nu este eligibilă (adică nu este eligibila la un beneficiu sau este proprietar-ocupant), fie pentru că fondurile disponibile pentru Housing Payment s-au terminat, aceasta poate avea accesa asistență financiară suplimentară prin schema de Crisis Payment a primăriei, dacă este eligibilă.

Atât schemele de Crisis Payment, cât și cele de Housing Payment trebuie să accepte cereri continuu pe tot parcursul anului și să ofere cel puțin două metode de aplicare, pentru a asigura accesul persoanelor excluse digital sau celor cu dificultăți de transport.

Primăriile sunt obligate să facă publice planurile CRF, să asigure informații clare și accesibile despre fond și să folosească termenii „Crisis Payment” și „Housing Payment”. Informațiile trebuie să fie disponibile atât online, cât și prin oferte non-digitale, pentru a ajunge la toate persoanele care pot beneficia de sprijin.

Alocările provizorii și condițiile preliminare de acordare a granturilor au fost deja publicate, urmând ca acestea să fie finalizate la o dată ulterioară, înainte de implementarea completă a programului.

DWP a publicat ghidul cu detaliile despre cum va fi implementat și cum va funcționa acest program, aici: Crisis and Resilience Fund: Guidance for local authorities in England (1 April 2026 to 31 March 2029)

*Nu există o listă obligatorie cu tipurile de criză ce pot provoca un șoc financiar. Rămâne la latitudinea autorității locale să stabilească dacă situația unei persoane constituie o criză. Aceasta poate include următoarele situații: dezastrele( inundație, incendiu, o explozie de gaz sau o scurgere chimică); accidentele, urgențele medicale sau o criză de sănătate mintală, care determină cheltuieli neplanificate sau creșterea bruscă a costurilor de trai; situațiile de violență domestică, părăsirea unui partener abuziv – care implică mutarea într-o locuință nemobilată și necesitatea de sprijin pentru mobilier și electrocasnice; defectarea unui obiect esențial, cum ar fi o centrală termică, echipamente medicale sau electrocasnice de bază; cazurile în care banii au fost pierduți sau furați și sunt necesare fonduri pentru cheltuieli de trai; situațiile în care solicitantul se confruntă cu un decalaj pe termen scurt în venituri, de exemplu ca urmare a unei concedieri sau a unei schimbări semnificative a programului sau tipului de muncă.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Universal Credit în 2026

Ajutoare Financiare, Beneficii, DWP, Finanțe, GOV.UK, Informari, informatii utile, Legi britanice, Români în Anglia, Universal Credit, , , , , , , , , , , ,

În Universal Credit Act 2025, guvernul a anunțat câteva schimbări la Universal Credit care vor afecta pe toată lumea, din aprilie 2026:

  • Standard allowance crește pentru toți (de ex. single ≥25 de la £400.14 la £424.90)
  • Limitarea de 2 copii la child element din Universal Credit dispare – se plătește pentru toți copiii eligibili.
  • LCWRA pentru noii beneficiari este redus la aproximativ jumătate
  • Childcare element rămâne calculat la 85% din costuri, dar plafoanele maxime se indexează cu inflația.


1) Standard allowance (alocația standard, care e funcție de vârstă și dacă locuiești cu un partener ) crește pentru toți beneficiarii UC, din 6 aprilie 2026. Suma pe care fiecare persoană o primește va fi mai mare decât înainte, peste rata inflației.

Universal Credit standard allowance – rate lunare 2025/26 vs din aprilie 2026

Categoria2025/26 Din aprilie 2026 (nou)
Standard allowance – single <25£316.98£338.58
Standard allowance – single ≥25£400.14£424.90
Standard allowance – cuplu ambii <25£497.55£528.34
Standard allowance – cuplu unu sau ambii ≥25£628.10£666.97

2) Child element

Categorie2025/26din aprilie 2026
Primul copil (unde se aplică rata mai mare)£339.00£339.00
Fiecare alt copil£292.81£292.81
Disabled child addition – lower rate£158.76£158.76
Disabled child addition – higher rate£495.87£495.87

3) LCWRA ( „limited capability for work-related activity” – suma suplimentară pentru cei cu afecțiuni de sănătate pe termen lung sau o dizabilitate):

Cei care primesc deja elementul LCWRA dinainte de 6 aprilie 2026, vor păstra rata actuală de £423.27, suma nu va scădea din cauza schimbărilor din aprilie 2026.

Cei care încep să primească LCWRA după 6 aprilie 2026, vor primi noua rată de £217.26, care va fi îngheţată până în 2029/30, fără indexare automată cu inflaţia.

Așa că, atenție! Dacă nu aveți elementul LCWRA și sunteți eligibili pentru el, raportați condiția medicală sau dizabilitatea cât mai repede, pentru că există o perioadă de așteptare de 3 luni înainte de a-l primi. Dacă se aprobă și începeți să îl primiți înainte de 6 aprilie 2026, veți avea suma LCWRA actuală, mai mare. Ultima șansă de a raporta afecțiunea de sănătate va fi între 6 decembrie 2025 și 5 ianuarie 2026. Depinde de situația fiecăruia.

*Nu are legatură cu Universal Credit, dar informativ pentru cei care primesc Personal Independence Payment (PIP): guvernul a propus schimbări pentru cine poate primi PIP, modificarea descriptorilor de activitați sau a evaluarilor. Acestea s-au materializat încă, dar vor fi luate în considerare schimbări viitoare. Este posibil să se întâmple în 2026. Dacă vă gândiți să aplicați pentru PIP, ar trebui să o faceți. Sunt șanse mai mari să primiți PIP pe vechile reguli. Evident, verificați înainte de a aplica, dacă sunteți eligibili.

Sursa: Universal Credit Act 2025 https://www.legislation.gov.uk/ukpga/2025/22/enacted

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Povestea lui “Keep Calm and Carry On”

Ce este...?, Cultura generala, Istorie, My two cents, Viata in UK, , , , , , , ,

„Keep Calm and Carry On” a devenit unul dintre cele mai cunoscute sloganuri din istoria Marii Britanii. Expresia a întărit imaginea populară despre viața în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a fost reprodusă pe o mulțime de obiecte, de la pahare de șampanie până la huse de telefon.

Însă această expresie are în spate o istorie mult mai complicată.

Sloganul „Keep Calm and Carry On” a fost creat de Ministerul Informațiilor (Ministry of Information – MOI), aflat atunci în fază de pregătire, undeva între 27 iunie și 6 iulie 1939 și făcea parte dintr-o serie de trei postere care urmau să fie folosite în caz de război. Celelalte două mesaje erau:
„Your Courage, Your Cheerfulness, Your Resolution Will Bring Us Victory” și
„Freedom is in Peril; Defend it with all Your Might”.

Posterul „Keep Calm” nu a fost niciodată distribuit oficial, iar până astăzi au supraviețuit foarte puține exemplare originale.

Planificatorii MOI au început să discute propaganda pentru populație încă din august 1937 și au reluat subiectul în iulie 1938. Activitatea lor era însă limitată de un acord mai vechi, potrivit căruia aceste campanii urmau să înceapă abia mai târziu în eventualitatea unui război. Inițial, MOI trebuia să se ocupe doar de știri oficiale și cenzură.

Situația s-a schimbat în martie 1939, când Royal Institute of International Affairs (Chatham House) a fost rugat să redacteze un raport secret despre propaganda externă. Atunci au apărut primele discuții serioase despre conținutul materialelor destinate publicului.

Un nou comitet pentru propaganda internă și-a început activitatea la 6 aprilie 1939. Funcționari publici, academicieni voluntari, publiciști și editori se întâlneau săptămânal. Ei au căzut rapid de acord că, odată cu izbucnirea războiului, MOI trebuia să lanseze imediat o campanie generală care să prezinte „cauza națională”. Posterele trebuiau să liniștească populația, să transmită ideea unei victorii finale sigure și să arate că întreaga societate este implicată în efortul de război.

S-a decis ca aceste postere să iasă clar în evidență față de reclamele comerciale și să fie parte dintr-o campanie coerentă. De aceea, s-a experimentat folosirea unui font special. Mesajul trebuia să atragă atenția, să fie ușor de înțeles pentru toată lumea și să combine calmarea publicului cu încurajarea acțiunii. Primele idei, precum „England is prepared”, au fost abandonate în favoarea unor mesaje mai puțin politice, cum ar fi „We’re going to see it through”.

Procesul de design s-a intensificat în mai 1939, când finanțarea a fost mutată de la serviciile secrete la Trezorerie. A fost creat un subcomitet de planificare a propagandei, format din profesioniști din presă și publicitate. Aceștia au decis că sloganul ar trebui să transmită mai degrabă o „stare de spirit” și au cerut unui grafician să pregătească mai multe variante.

Subcomitetul s-a ocupat și de tipărire și distribuție. S-a stabilit ca HM Stationery Office să se ocupe de tipărire, iar pentru a asigura acoperire națională s-a propus colaborarea cu o agenție de publicitate. Costul total estimat al campaniei era de £112,000.

Trezoreria nu a fost însă mulțumită. A refuzat ideea a șapte modele diferite și nu a vrut să aprobe cheltuieli pentru mesaje prea specifice. În urma unei ședințe din 26 iunie 1939, planul a fost blocat. A urmat o încercare rapidă de compromis: bugetul a fost redus la £45,000, pentru 2,5 milioane de exemplare ale unui singur design, care să poată fi adaptat ulterior.

Din aceste discuții a apărut „Keep Calm and Carry On”. Nu se știe exact momentul în care sloganul a fost formulat, dar documentele arată că, pe 27 iunie 1939, graficianului Wall-Cousins i-a fost trimis un nou set de instrucțiuni. La 6 iulie, erau gata mai multe propuneri, iar „Keep Calm” se afla printre ele.

Posterul a fost rezultatul direct al negocierilor legate de buget. Alegerea unui poster doar cu text a fost impusă de Trezorerie, iar mesajul reflecta ideea de „sobrietate și reținere”. Coroana stilizată provenea dintr-un proiect abandonat de „mesaj regal”, iar culorile roșu și alb au fost alese pentru efectul lor psihologic, idee preluată din surse contemporane.

După mai multe întâlniri, trei postere au fost alese: „Keep Calm”, „Your Courage” și „Freedom is in Peril”. Ele au fost aprobate oficial la începutul lui august 1939. Tipărirea a început chiar înainte de declararea războiului, iar producția era încă în desfășurare la 3 septembrie 1939.

Deși se spune adesea că posterul „Keep Calm” a fost păstrat în rezervă încă de la început, de fapt, majoritatea exemplarelor fuseseră deja distribuite centrelor locale, dar autoritățile au decis să le folosească doar în cazul unor bombardamente severe. Când aceste bombardamente nu au avut loc imediat, iar moralul populației părea mai degrabă plictisit decât panicat, ritmul campaniei a fost încetinit.

Încă de la început, sloganul a stârnit rezerve. Unii oficiali se temeau că oamenii se vor simți iritați dacă mesajul le va fi „băgat pe gât”, iar alții considerau că este prea banal pentru a inspira. Critici similare au fost aduse și celorlalte postere. După doar câteva săptămâni, întreaga campanie comercială a fost abandonată, iar stocurile de „Keep Calm” au fost păstrate până în 1940, apoi distruse din cauza lipsei de hârtie.

Este ironic faptul că un poster care astăzi simbolizează o epocă a provocat atâta neliniște la momentul apariției. Tocmai această reținere a făcut ca el să rămână ascuns timp de decenii. Abia la începutul secolului XXI, un exemplar prăfuit a fost redescoperit de doi librari din Alnwick. De acolo, sloganul a intrat din nou în istorie.

Sursa originală: Dr. Henry Irving, 27 iunie 2014
https://history.blog.gov.uk/2014/06/27/keep-calm-and-carry-on-the-compromise-behind-the-slogan/

Intrarea în UK prin Irlanda

Border Force, Conditii de calatorie, Intrarea in UK, UKVI, , , ,

Zona CTA ( The Common Travel Area) este formată din UK, Irlanda și Crown Dependencies (Jersey, Guernsey și Isle of Man).

Pentru UK, înțelegerile CTA înseamnă că nu vei trece întotdeauna prin control de imigrare atunci când călătorești în UK dintr-un alt punct din această zonă.
Nu există control de imigrare la frontiera terestră dintre Irlanda și Irlanda de Nord.

Dacă nu ești cetățean britanic sau irlandez, regulile de intrare în UK depind de unde vii. În mod normal, dacă intri în UK din CTA, poți veni în vizită până la 6 luni fără permisiune specială. Totuși, există excepții: unele persoane au nevoie de permisiune indiferent din ce zonă a CTA vin, iar altele au nevoie de permisiune doar dacă vin din Irlanda.

Dacă intri ilegal în UK dintr-o altă parte a CTA, poți fi îndepărtat din UK.

Persoane care au nevoie de permisiune pentru a intra în UK din orice parte a CTA:

Trebuie să ceri permisiune pentru a intra în UK din orice parte a CTA dacă:
– ești sub un ordin de deportare
– excluderea ta a fost considerată ca fiind în interesul binelui public
– ți s-a refuzat anterior intrarea în UK și, de la momentul refuzului, nu ți-a fost acordată permisiunea de a intra sau de a rămâne în UK. La asta se încadreaza cei cu ștampile în pașaport și cu aplicații la rezidentă refuzate.

Dacă vii din Irlanda în UK:
–dacă ești din UE: nu treci prin control de imigrare la frontiera terestră, dar dacă ești oprit de Border Force îți pot cere să arăți pașaportul (valabil pe toată durata șederii) sau buletinul. Nu poți folosi buletinul dacă nu ai settled/ pre-settled status, family permit, Frontier Worker permit, sau nu ești S2 Healthcare Visitor. Cetățenii irlandezi pot folosi passport card. Poți folosi buletinul doar dacă ai aplicat pentru rezidență, ai primit CoA și nu ai nu aplicat ca joining family member.

–dacă nu ești din UE: nu treci prin control de imigrare la frontiera terestră din Irlanda în UK, dar îți pot cere pașaportul, valabil pe toată durata șederii, pentru a intra în UK.

Cerințe pentru permisiunea de intrare:
Dacă ai deja permisiune de a intra sau rămâne în UK (de exemplu, o viză UK), nu ai nevoie de o altă permisiune atunci când sosești din Irlanda.
Trebuie să obții permisiune de intrare doar dacă:
– ai ajuns în Irlanda din afara CTA fără permisiune de imigrare pentru Irlanda
– ești cetățean cu obligația de viză și nu ai o viză UK valabilă sau o viză BIVS
– ai intrat ilegal în Irlanda din afara CTA
– ai intrat ilegal în UK sau Crown Dependencies și ai mers direct în Irlanda
– permisiunea ta a expirat înainte să părăsești UK și nu ai primit ulterior o nouă permisiune
– ești sub o interdicție internațională de călătorie
– ți s-a refuzat intrarea sau există o decizie de deportare, fără ca ulterior să fi primit permisiune de intrare

În aceste situații, trebuie să aplici fie pentru viză înainte să călătorești sau să ceri permisiune de a intra de la un ofițer Border Force (immigration) la frontieră.
De regulă, permisiunea nu poate fi obținută de la ofițerii Border Force pe rutele din CTA, deoarece nu există controale de imigrație pe aceste rute și nici la frontiera terestră dintre Irlanda și Irlanda de Nord.
Vizele emise de Irlanda nu sunt valabile pentru UK, cu excepția celor emise în cadrul British Irish Visa Scheme (BIVS).

Dacă nu ai nevoie de permisiune pentru a intra în UK din Irlanda:
Unele persoane au automat permisiunea de intrare, numită deemed leave. Nu trebuie să aplici pentru ea și nu primești ștampilă în pașaport, deoarece nu întâlnești neapărat un ofițer Border Force.
Deemed leave se aplică dacă:
– intri mai întâi în Irlanda din afara CTA și apoi continui călătoria spre UK
– erai în UK cu permisiune limitată, ai mers direct în Irlanda, permisiunea a expirat acolo și te-ai întors direct în UK

Durata șederii și activitățile permise depind de motivul intrării.
La prima vizită din Irlanda, poți sta până la 6 luni.
Data intrării poate fi dovedită cu biletul sau boarding pass-ul.
Deemed leave încetează când părăsești UK.
La vizitele ulterioare din Irlanda, poți sta până la 2 luni dacă nu ai părăsit CTA între timp.
Nu poți desfășura muncă plătită sau neplătită, cu excepțiile prevăzute în Appendix V: Visitor.
Pentru activități care nu sunt permise în baza Article 4 deemed leave, trebuie să aplici pentru viza corespunzătoare înainte de a călători.

Sursa : UK Visas and Immigration – Travelling to the UK from Ireland, Isle of Man, Guernsey or Jersey https://www.gov.uk/guidance/travelling-between-the-uk-and-ireland-isle-of-man-guernsey-or-jersey


Cheltuielile și consumul de alimente în UK

De la mine pentru voi, DEFRA, Informari, informatii utile, Povestiri din lumea noua, Statistici, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Mi s-au părut interesante statisticile anuale despre cumpărăturile de alimente și băuturi din UK și am zis că nu strică să vi le arăt și vouă.

Family Food FYE 2024 este un raport oficial care arată cum cumpără și consumă mâncare gospodăriile din UK. Datele provin din Living Costs and Food Survey, un studiu anual care colectează date de la un eșantion de 4.200 de gospodării din UK. Raportul acoperă anul financiar aprilie 2023 – martie 2024 și arată cât s-a cheltuit pe mâncare și băuturi, precum și cum s-au schimbat obiceiurile de cumpărare în contextul scumpirilor alimentelor.

Participanții țin un fel de jurnal al cheltuielilor și cantităților cumpărate, în care notează ce alimente și băuturi cumpără și cât cheltuiesc, cu bonuri fiscale, pe o perioadă de două săptămâni, atât pentru acasă, cât și pentru mâncatul în oraș.

Ca în orice astfel de studiu bazat pe ce declară oamenii, există o tendință de a raporta mai puțin decât în realitate. Acest lucru se vede cel mai clar la alcool: comparațiile cu datele de vânzări arată că consumul raportat poate fi cu 40–60% mai mic decât cel real.
La restul alimentelor și băuturilor, diferențele sunt mai mici, dar tot există subraportare. De obicei, sunt omise mult mai des cumpărăturile mici, „din mers”, sau mesele luate în oraș, nu cumpărăturile mari pentru acasă.

Nu se știe sigur dacă oamenii raportează mai puțin acum decât în trecut, dar este posibil ca schimbările din ultimii ani — mai multe mese în oraș, comenzi online, cumpărături frecvente și mici — să fi dus la mai multe lucruri care au fost omise în jurnale.

Cât s-a cheltuit pe mâncare (FYE 2024)

  • În medie, o persoană a cheltuit £47.19 pe săptămână pe mâncare și băuturi, incluzând alcoolul și mâncatul în oraș.
    Ajustat la inflație, acest nivel este cu 3.2% mai mare decât în 2023, dar aproape identic cu cel din 2021.
  • Pentru mâncarea și băuturile consumate acasă, cheltuiala a fost de £35.94 pe săptămână, per persoană.
  • Pentru mâncatul în oraș, s-au cheltuit £11.25 pe săptămână, per persoană.
  • Cheltuielile pentru mâncatul în oraș au crescut puternic: +5.9% față de 2023 și +184.4% față de 2021 (în termeni reali).
  • Pentru mâncare și băuturi fără alcool, consumate acasă, s-au cheltuit £32.30 pe săptămână, per persoană, cu 3.2% mai mult decât în 2023.
  • Din 2020 încoace, cheltuielile pentru alcool (atât acasă, cât și în oraș) au scăzut clar, dacă se ține cont de inflație.
  • Mâncarea și băuturile non-alcoolice au reprezentat 11.3% din cheltuielile totale ale gospodăriilor.

Câtă mâncare se cumpără (per persoană, pe săptămână)

  • Pâine: 466 g
  • Alte produse din cereale: 537 g
  • Carne: 848 g
  • Pește: 120 g
  • Lapte și produse lactate: 1 471 ml
  • Brânză: 125 g
  • Ouă: 2 bucăți
  • Grăsimi (ulei, unt etc.): 145 g
  • Fructe: 961 g
  • Legume (fără cartofi): 1 003 g
  • Cartofi: 550 g
  • Zahăr și dulcețuri: 85 g
  • Prăjituri și produse de patiserie: 159 g
  • Biscuiți și pâine crocantă: 156 g
  • Dulciuri: 126 g
  • Băuturi (în general): 50 g/ml
  • Băuturi răcoritoare: 1 555 ml
  • Băuturi alcoolice: 592 ml

*Aceste statistici sunt publicate sub numele Family Food începând cu 2002, iar datele acoperă consumul de alimente din UK pe o perioadă foarte lungă de timp, inclusiv estimări istorice din 1940 până în prezent, bazate inițial pe National Food Survey, ale cărui date și rapoarte vechi sunt acum disponibile public.

Sursa: Department for Environment, Food & Rural Affairs – Family food statistics / 6 November 2025

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Dacă ai nevoie de ajutor să aplici la beneficii, DWP vine la tine acasă

Ajutoare Financiare, Beneficii, Cum să, Cum să aplici, DWP, Ghiduri, GOV.UK, Informari, informatii utile, Români în Anglia, Viata in UK, , , , , , , , , , , , ,

Dacă ai nevoie de ajutor ca să aplici la beneficii, Department for Work and Pensions (DWP) poate organiza o vizită în persoană la tine acasă, la spital dacă te afli internat, într-un centru de suport sau într-un spațiu din centrele sau birourile Jobcentre Plus.

DWP poate aranja o vizită dacă:

  • ești o persoană tânără vulnerabilă care cere beneficii pentru prima dată
  • ai nevoi complexe sau o dizabilitate
  • nu ai pe nimeni care să te ajute și nu poți aplica în alt mod

DWP mai poate aranja o vizită și dacă cineva solicită să fie numit appointee (o persoană care să te ajute să îți administrezi beneficiile)

Vizitele sunt oferite doar dacă ești eligibil.
Nu poți solicita sau programa singur o vizită.

Organizații precum Citizens Advice, Age UK îți pot face referral pentru o astfel de vizită de ajutor.

După ce o vizită este aprobată, o să te sune Echipa de Vizitare DWP pentru a programa întâlnirea. O să ți se comunice data, ora, numele persoanei care va veni, ce documente trebuie să ai și detalii despre siguranța aranjamentului. După apel vei primi o scrisoare și un sms cu confirmarea vizitei.

În ziua vizitei, ofițerul DWP îți arată legitimația cu fotografie, iar numele de pe legitimație trebuie să fie la fel cu cel din scrisoare sau sms.

Vizita durează în funcție de situația ta și de informațiile necesare, dar în general ține 30 de minute până la maxim 2 ore.

Dacă nu poți fi prezent anunță echipa de vizitare la numărul de telefon de pe scrisoare.

Aveti pliantul in engleză aici https://assets.publishing.service.gov.uk/media/69398e89e447374889cd906a/support-visits-easy-read.pdf

Sursa: Support visits if you need help to claim benefits

Statul britanic strânge șurubul: fraudele cu student finance în vizor

Comunicate, Comunicate Britanice, Țară nouă, moravuri și metehne vechi, Finanțe, Fraude, GOV.UK, Informari, informatii utile, Press Release, Români în Anglia, Scoala in UK, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Din noiembrie–decembrie 2025 încoace, statul britanic a confirmat oficial că frauda cu student finance este o problemă reală și în creștere, costând contribuabilii aproximativ £2 milioane în anul academic 2022/23, fiind legată mai ales de anumite colegii private care operează prin parteneriate cu universități.

Înscrieri fictive, studenți doar pe hârtie, fără ca aceștia să participe real la cursuri, documente false, duplicate address / identități, studenți fără competențe reale (ex. limba engleză), persoane care au șanse foarte mici să finalizeze studiile – scopul fiind doar accesarea banilor din împrumuturi și granturi, au determinat Department for Education să ia măsuri pentru a opri aceste abuzuri.

1)Multe colegii și furnizori privați de formare care oferă cursuri specializate prin acorduri de francizare cu universitățile nu sunt reglementate direct de Office for Students. Numărul studenților înscriși prin aceste parteneriate s-a dublat în cinci ani, aproape 60% dintre ei fiind la instituții nereglementate de Office for Students. Din acest motiv, Guvernul va obliga furnizorii care au cel puțin 300 de studenți să se înregistreze și să respecte aceleași standarde ca universitățile. Cei care nu respectă regulile riscă să piardă accesul la finanțarea prin student finance începând cu anul academic 2028/29.

2)Se înăspresc controalele și verificările.

În paralel, a fost implicată direct o structură guvernamentală specializată în fraudă în sectorul public (Public Sector Fraud Authority), care are mandat să investigheze exploatarea sistemului și coordonează investigații împreună cu Student Loans Company și alte instituții, ca DfE și Office for Students. Frauda nu mai este tratată ca un caz individual (un student care minte), ci ca activitate organizată, uneori în rețele.

Student Loans Company și-a schimbat și ea abordarea. Folosesc verificări avansate pentru a identifica aplicații suspecte. Nu se mai uită doar la fiecare caz în parte, ci la tipare: mai multe aplicații similare, adrese comune, documente repetitive sau lipsa activității academice reale (persoane cu un nivel foarte slab de limba engleză sau cele cu prezență redusă). Dacă apar suspiciuni, pot refuza finanțarea, pot opri plățile și pot marca cazul ca fraudă.

Secretarul pentru Educație Bridget Phillipson va trimite scrisori tuturor instituțiilor implicate pentru a explica schimbările și pentru a avertiza că parteneriatele de slabă calitate sau care exploatează sistemul trebuie corectate sau închise.

Declarația ei: “Prea mulți operatori abuzivi au tratat studenții ca pe o cale rapidă de a face bani, nu ca pe persoane care investesc în viitorul lor. Acele zile s-au încheiat. Dacă folosiți bani publici, veți fi trași la răspundere și supuși unui control real.”

În primăvara anului 2026, Guvernul intenționează să prezinte Parlamentului legislația necesară pentru aplicarea noilor reguli.

Sursa: Department for Education Government crackdown on rogue university franchises
Published 9 December 2025

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Ce înseamnă „exempt from immigration control”

Articole Imigratie, Border Force, Border Force, Ce este...?, Definitii, Dictionar de termeni, GOV.UK, Home Office, informatii utile, Intrarea in UK, Intrarea in UK, legislatie de imigratie, New Immigration Rules, Noul sistem de imigratie in UK, Români în Anglia, , , , , , , , , , , ,

Ce înseamnă „exempt from immigration control” (scutit de controlul imigrației) – înseamnă că anumite persoane nu trebuie să respecte regulile normale de imigrație din UK, chiar dacă nu au drept de reședință.

Adică:

  • pot intra în UK fără viză
  • nu au nevoie de permisiune de intrare
  • nu au condiții de ședere (de exemplu, restricții de muncă)
  • de obicei intră pe baza funcției sau misiunii lor, nu pe baza naționalității

Statutul nu este un „drept”, ci un privilegiu temporar, valabil doar cât durează motivul pentru care persoana este scutită (de ex. misiune diplomatică).

Cine este scutit de controlul imigrației

Doar persoanele aflate în misiuni oficiale, de exemplu:

  • diplomați
  • angajați consulari
  • șefi de stat
  • membri ai guvernelor altor țări care vin în vizite oficiale
  • persoane care vin la conferințe internaționale în numele unui stat
  • angajați ai organizațiilor internaționale (ONU etc.)
  • anumite categorii din forțele armate străine detașate în UK
  • soț/soție și copiii dependenți ai celor de mai sus

Toți sunt scutiți doar cât timp sunt în funcție, iar după ce li se termină mandatul, scutirea încetează.

Cetățenii europeni se încadrează la asta?

Nu, în mod normal NU. Cetățenii europeni(și implicit românii):

  • NU sunt scutiți automat de controlul imigrației
  • intră în UK pe baza regulilor normale (vizite, viză, status EUSS etc.)
  • devin scutiți doar dacă au exact una dintre funcțiile oficiale de mai sus (de exemplu: diplomat al unei țări UE)

Un cetățean european obișnuit, care vine ca turist, să muncească, să studieze sau ca membru de familie, NU este „exempt from immigration control”.

Este scutit numai dacă are un statut diplomatic sau guvernamental specific.

Sursa: UK Visas and Immigration – Exemption from immigration control (Non armed forces) – Updated 1 December 2025

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Folosirea AI de către poliția din UK

AI, Crime, justice and the law, De la mine pentru voi, GOV.UK, Home Office, informatii utile, My two cents, Măsuri guvernamentale, Poliție UK, Povestiri din lumea noua, Români în Anglia, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Chiar dacă publicul află abia acum oficial despre folosirea tehnologiilor bazate pe AI de către poliția din UK, ele nu-s recente, iar multe din ele au fost introduse treptat de forțe individuale de poliție, din bugetele proprii, înainte ca Home Office să înceapă să le coordoneze sau finanțeze.

Prima utilizare operațională a unei tehnologii AI de către poliția britanică este recunoașterea facială, începută în practică înainte de 2017 prin analiza retrospectivă a imaginilor și extinsă prin testele Live Facial Recognition din 2017. După 2020, utilizarea AI în poliție s-a extins spre analiza probelor digitale, transcriere, traducere, redactare automată și analiză video, în mare parte prin proiecte pilot și finanțări guvernamentale. Din 2024–2025, guvernul britanic a accelerat testarea AI generativ pentru dosare, probe digitale, sumarizare și automatizarea muncii administrative.

O să fac o trecere rapidă în revistă la ce s-a folosit AI în poliție și cam de când:

Recunoașterea facială retrospectivă (Retrospective Facial Recognition – RFR)

Prima confirmare oficială este în ghidul Home Office publicat la 4 decembrie 2025, unde guvernul precizează că RFR „has been used by the police for many years”. Tehnologia este folosită după producerea unui incident: poliția ia imagini din CCTV, telefoane, camere de bord, camere video de la uși sau alte surse și le compară cu imaginile din bazele de date ale poliției pentru identificarea persoanelor. Toate forțele de poliție din England and Wales folosesc această funcție prin Police National Database și se fac peste 25.000 de căutări facial recognition pe lună.

Live Facial Recognition (LFR)

Se folosește din 2017. Metropolitan Police a testat tehnologia Live Facial Recognition la Notting Hill Carnival din 2017, iar South Wales Police a derulat teste operaționale în aceeași perioadă. Sistemul folosește camere video instalate în spații publice și compară fețele persoanelor filmate în timp real cu liste de persoane căutate de poliție („watchlists”). Utilizarea este condiționată de existența unei justificări operaționale: operațiunile trebuie să fie direcționate către obiective targetate, bazate pe informații operative, limitate ca timp și zonă. În 2025, Home Office a continuat extinderea tehnologiei prin finanțarea unor noi vehicule LFR pentru forțele de poliție. În 2019, utilizarea South Wales Police a ajuns în instanță, după ce a fost contestată legal.

Operator Initiated Facial Recognition (OIFR)

Această tehnologie a apărut după RFR și LFR și permite unui polițist să fotografieze o persoană întâlnită în teren și să compare imaginea cu bazele de date ale poliției fără ca persoana să fie dusă mai întâi la secție. Primele utilizări operaționale documentate oficial apar la South Wales Police și Gwent Police înainte de publicarea ghidului Home Office din 4 decembrie 2025 despre utilizarea facial recognition, unde guvernul confirmă că poliția folosește trei tipuri de facial recognition: RFR, LFR și OIFR. Guvernul o descrie ca fiind „the newest FRT capability”. Este folosită pentru verificarea identității persoanelor care refuză sau nu pot furniza date de identificare, inclusiv persoane dispărute sau suspecți.

Redactarea automată AI a imaginilor, filmărilor și documentelor (AI redaction)

Din martie 2024. Home Office începuse deja să finanțeze software AI care elimină automat nume, fețe, numere de telefon și alte date personale din fișiere audio-video și documente și să testeze AI și machine learning pentru redactarea automată a probelor digitale în perioada 2024–2025, prin Accelerated Capability Environment (ACE). Scopul: eliminarea automată a informațiilor care trebuie protejate înainte ca materiale precum body-worn video, CCTV sau alte fișiere să fie transmise către instanțe sau alte instituții, ca să reducă timpului necesar poliției pentru redactarea manuală a materialelor.

Analiza automată a probelor digitale și telefoanelor (AI digital evidence analysis)

Poliția folosește instrumente de examinare digitală a telefoanelor și calculatoarelor de mulți ani, dar utilizarea AI pentru trierea automată, identificarea legăturilor și găsirea tiparelor în volume mari de date apare confirmată oficială în măsurile Home Office din 2024–2025, unde „triaging and analysing digital evidence” este inclus între cazurile de utilizare AI pentru poliție. Scopul: reducerea timpului necesar examinării manuale a unor volume mari de date.

Detectarea deepfake-urilor

Oficial din 5 februarie 2025 pentru evaluare/testare. Prima măsură guvernamentală identificabilă este în 2024–2025, când Accelerated Capability Environment (ACE) a lucrat la identificarea soluțiilor pentru detectarea conținutului generat sau manipulat cu AI și DSIT a publicat analiza pieței de metode de detectare a deepfake-urilor. Scopul: verificarea autenticității imaginilor, videoclipurilor și materialelor audio care pot fi folosite ca probe sau pentru infracțiuni.

Sisteme de predicție și analiză a criminalității (predictive policing / crime analytics)

Unele forțe de poliție din UK au folosit sisteme informatice de analiză predictivă pentru identificarea zonelor cu risc crescut de infracțiuni și pentru planificarea resurselor. Aceste sisteme nu sunt același lucru cu modelele moderne de AI generativ, dar folosesc algoritmi statistici și tehnici de machine learning. De ex, Kent Police folosește instrumente de analiză predictivă pentru planificarea patrulelor. Home Office și College of Policing au tratat aceste tehnologii ca instrumente de sprijin pentru luarea deciziilor, nu ca sisteme care decid singure unde se intervine sau cine este suspect. College of Policing a publicat ghiduri privind utilizarea responsabilă a analizei predictive începând din 2018.

Analiza automată a imaginilor și filmărilor (AI video analytics)

Poliția din UK folosește deja de mai mulți ani sisteme de video analytics pentru identificarea obiectelor, fețelor, vehiculelor sau mișcărilor înregistrate de camerele CCTV. În 2024, Home Office a inclus analiza imaginilor și a materialelor video între domeniile unde AI poate reduce timpul de lucru al poliției.

AI pentru transcrierea înregistrărilor audio (AI transcription)

Poliția britanică folosește de mai mulți ani sisteme care transformă automat în text înregistrări audio provenite din anchete, declarații sau alte materiale, dar trecerea la instrumente bazate pe AI este pe proiecte pilot recente. Scopul: economie de timp cu ascultarea și transcrierea manuală a fișierelor audio.

Automatizarea verificării și evaluării riscurilor în anchete

Se folosesc de mai mulți ani sisteme informatice pentru evaluarea riscurilor, prioritizarea cazurilor și gestionarea volumului de muncă, însă utilizarea AI pentru aceste activități este în fază de dezvoltare și testare ca instrumente de sprijin pentru ofițeri și nu ca mecanisme autonome de luare a deciziilor.

AI pentru sumarizarea dosarelor și materialelor de anchetă

Home Office menționează în factsheet-ul privind AI în poliție că în 2024–2025 și 2025–2026 a finanțat prin Police Chief Scientific Advisor’s STAR Fund proiecte pilot pentru folosirea AI la sumarizarea dosarelor. Scopul: extragerea rapidă a informațiilor relevante din volume mari de documente și materiale investigative.

Traducerea automată AI a probelor și documentelor

Prima confirmare publică a utilizării operaționale apare în comunicarea Home Office din 10 iunie 2026 privind PoliceAI, unde guvernul a prezentat un caz de testare în care AI a tradus aproximativ jumătate de milion de e-book-uri de date într-o anchetă de criminalitate organizată, contribuind la arestarea unei grupări. Home Office include „translating documents” între activitățile administrative și investigative unde AI poate reduce timpul de lucru.

Surse:

College of Policing – Predictive policing

Metropolitan Police’s use of Facial Recognition Technology at the Notting Hill Carnival, 2017

Innovating to detect deepfakes and protect the public

Police use of facial recognition: factsheet

Police use of Artificial Intelligence (AI) factsheet

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu /updatat la zi 10 iun. 2026

Home Office oferă ajutor cu reintegrarea, după întoarcerea unei persoane în țara de origine

Ajutoare Financiare, Brexit, Cum să aplici, GOV.UK, Home Office, Informari, informatii utile, New Immigration Rules, Români în Anglia, , , , , , , , , , , ,

Informații despre ajutorul disponibil după întoarcerea din UK – servicii de reintegrare.

Home Office oferă ajutor după întoarcerea unei persoane în țara de origine pentru persoanele care nu au drept legal de a rămâne în UK și aleg să se întoarcă acasă de bunăvoie (voluntary return), fie sunt returnate.
Ajutorul poate fi oferit la sosire și pentru până la 12 luni după întoarcerea acasă.

Persoana poate folosi în continuare serviciul de reintegrare dacă a primit deja ajutor prin Voluntary Returns Service (VRS) sau Facilitated Returns Scheme (FRS). Despre schema Voluntary Returns Service am scris aici: 🔎 Ajutor pentru întoarcere voluntară pentru migranții din UK – Ghid Pas cu Pas

În ce constă ajutorul:
-La sosirea în țara de origine, se acordă ajutor cu: o persoană care să o întâmpine la aeroport (disponibil la cerere), cazare pentru până la 5 nopți, transport la o adresă din aceeași țară, pachete cu produse de îngrijire și hrană, o mică plată în cash pentru lucrurile de care poate avea nevoie.

Pe durata șederii în țara de origine, se poate oferi ajutor cu: obținerea documentelor, pentru a-și găsi familia și reunirea cu ea, cu servicii locale, servicii medicale, cu suport pentru stare de bine mentală și consiliere.

Se poate oferi sprijin și pentru accesarea unui fond de educație și antreprenoriat, pentru găsirea unui loc de muncă, pentru educație suplimentară sau formare profesională sau pentru deschiderea unei afaceri.

Cum poate fi obținut ajutorul: pentru a discuta opțiunile și pentru a se înregistra la serviciile de reintegrare, persoana trebuie să contacteze partenerul de implementare pentru țara de origine. Acest lucru poate fi făcut înainte de plecarea din UK.

Momentan, serviciile de reintegrare sunt disponibile pentru aceste țări: Albania, Bangladesh, China, Etiopia, Ghana, India, Iraq și KRI, Jamaica, Nigeria, Pakistan, Vietnam și Zimbabwe. Posibil ca și alte țări să fie adăugate în viitor. Trebuie să verificați regulat pt site pentru a vedea dacă țara în care vreți să vă întoarceți este listată.

From: Home Office – Get help after you return from the UK
Published 5 December 2025

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Toți cetățenii UE, ceilalți cetățeni EEA și elvețieni, și membrii lor de familie, cu EUSS status, vor fi tratați ca având drepturi în UK conform Agreements atât timp cât dețin EUSS status

Acte, Articole Imigratie, Border Force, Comunicate, Comunicate Britanice, GOV.UK, Home Office, Informari, informatii utile, Legi, Legi britanice, New Immigration Rules, Noul sistem de imigratie in UK, Policy paper, Rezidenta, Români în Anglia, Settlement Status, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , ,

Astăzi a fost publicat acest Policy paper care ne privește direct pe noi, cetățenii europeni cu rezidență în UK
Implementarea secțiunii 45 din Border Security, Asylum and Immigration Act 2025

O nouă lege numită Border Security, Asylum and Immigration Act 2025 a intrat acum în vigoare. Secțiunea 45 din această lege, confirmă că toți cetățenii UE, ceilalți cetățeni EEA și elvețieni, precum și membrii lor de familie, cu EUSS status, vor fi tratați ca având drepturi conform Withdrawal Agreement cu UE, Separation Agreement cu celelalte state EEA (Islanda, Liechtenstein și Norvegia) sau Swiss Citizens’ Rights Agreement.

La crearea acestei scheme EUSS, UK a fost mai flexibilă decât cereau aceste agreementuri. Astfel, există două grupuri de persoane cu status EUSS:

– “true cohort” – cei care locuiau în UK respectând regulile de liberă circulație (de exemplu, lucrau sau studiau)la finalul perioadei de tranziție, la 11pm pe 31 decembrie 2020
– “extra cohort” – cei care locuiau în UK la acel moment, dar nu în conformitate cu regulile de liberă circulație.

Deși politica UK a fost întotdeauna ca ambele grupuri să fie tratate la fel, doar “true cohort” avea drepturi garantate prin Agreements. Noua lege spune clar că ambele grupuri sunt tratate în mod egal în legislația UK.

Secțiunea 45 nu schimbă statusul de rezidență EUSS pe care îl are o persoană. Dar stabilește că toți cetățenii UE, ai EEA și ai Elveției, precum și membrii lor de familie, cu status EUSS, vor fi considerați ca având drepturi în UK conform Agreements, atât timp cât dețin status EUSS. Acest lucru se aplică chiar dacă înainte nu erau acoperiți de aceste Agreements.

*Schema de rezidență EUSS a oferit status de imigrație pentru 5,8 milioane de cetățeni ai UE, ai celorlalte țări din EEA și ai Elveției, precum și membrilor lor de familie, pentru a putea continua să locuiască și să muncească în UK după ieșirea din Uniunea Europeană.

Când o aplicație la rezidență EUSS este aprobată, aplicanții primesc fie „pre-settled status”, fie „settled status”:

Pre-settled status (înseamnă 5 years’ limited leave to enter or remain) de obicei este acordat acordat atunci când solicitantul a avut reședința în UK mai puțin de 5 ani
Settled status (indefinite leave to enter or remain –ILR) este acordat atunci când solicitantul a avut reședința în UK cel puțin 5 ani.

Sursa: Home Office – Border Security, Asylum and Immigration Act 2025: section 45

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu