Poți să-ți schimbi numele pe cale administrativă

Cetățenii români își pot schimba atât numele de familie, cât și prenumele pe cale administrativă. Condițiile schimbării numelui pe cale administrativă sunt reglementate de OG 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

Pentru a putea da curs acestei proceduri, persoanele interesate trebuie să depună o cerere la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor din subordinea consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială domiciliază.

Motivul depunerii cererii de schimbare a numelui de familie sau a prenumelui pe cale administrativă trebuie să fie unul întemeiat. Simplul fapt că nu îți place numele primit la naștere nu poate justifica cererea de schimbare a numelui.

Alineatele (2) și (3) ale articolului 4 din OG 41/2003 enumeră cazurile întemeiate de schimbare a numelui pe cale administrativă:

  • numele pe care persoana interesată dorește să îl schimbe este dăunător pentru imaginea sa, adică e format din cuvinte obscene, expresii ridicole sau transformat prin traducere/prin alt mod;
  • persoana interesată s-a făcut cunoscută în profesia pe care o exercită cu numele pe care vrea să îl obțină;
  • numele pe care persoana în cauză vrea să îl schimbe e compus din mai multe cuvinte;
  • solicitantul vrea să își schimbe prenumele pentru că este specific sexului opus;
  • solicitantului i-a fost aprobată schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă;
  • persoana interesată vrea să poarte același nume cu ceilalți membri ai familiei;
  • adoptantul dorește ca adoptații minori să aibă un alt prenume;
  • soțul supraviețuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naștere;
  • fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredințați spre creștere și educare (pentru aceasta, e necesar consimțământul fostului soț, dat în formă autentică).

Toate motivele considerate întemeiate pentru schimbarea numelui pe cale administrativă sunt menționate aici.

De asemenea, art. 4 alin. (2) lit. m) din OG 41/2003 face ca enumerarea prevăzută de lege să nu fie una limitativă prin faptul că prevede că cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă pot fi întemeiate și în ”alte asemenea cazuri temeinic justificate”.

Documente necesare:

Nu este suficient ca motivul invocat pentru cererea de schimbare a numelui să fie unul justificat, ci această cerere trebuie să fie însoțită de actele prevăzute de art. 6 alin. (2) din OG 41/2003. Acestea sunt:

  • copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui;
  • un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, potrivit art. 10 din OG 41/2003, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia sa nu fi trecut mai mult de un an;
  • consimțământul, dat în forma autentică, al celuilalt soț, în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei;
  • copie de pe decizia de aprobare a autorității tutelare, în cazurile prevăzute de art. 7 din OG 41/2003;
  • cazierul judiciar și cazierul fiscal ale solicitantului;
  • orice alte documente pe care solicitantul le consideră a fi relevante.

Potrivit articolului 12 din OG 41/2003, cererea este trimisă spre soluționare către serviciul public județean sau către serviciul public al Municipiului București, după caz.

Serviciul public județean, respectiv al Municipiului București soluționează cererea în termen de 60 de zile de la primirea ei, după ce a analizat temeinicia acesteia.

Schema Mesaj în Sticluță – Informații de Urgență în Frigider

Pentru cine este schema Mesaj în Sticluță (Message in a Bottle) : pentru oricine.

Chiar dacă este deosebit de utilă pentru persoanele vulnerabile, care nu pot comunica serviciilor de urgență informații despre sănătatea lor ( persoane cu dizabilități de învățare, probleme de memorie sau demență), persoane care vorbesc engleza ca limbă secundară sau altă limbă, în principiu e de folos oricui, fie și în eventualitatea unui accident acasă. Toate serviciile de urgență sunt la curent cu această schemă și dacă aveți stickerul verde pe ușă, le este ușor să localizeze sticluța și să folosească formularul cu informații din ea ca să fiți tratat corect, să salveze timp și să vă salveze viața. 

În cazul în care ai un accident sau o boală bruscă acasă, sticluța verde înseamnă că serviciile de urgență au acces la informațiile tale medicale importante și la detalii de contact. A fost ales frigiderul pentru a stoca sticluțele, deoarece majoritatea oamenilor au unul, este ușor de găsit, iar în caz de incendiu, conținutul frigiderului supraviețuiește de obicei.

Ce conține sticluța? Veți primi un pachet care conține: o sticluță verde cu alb din plastic + un formular de informații medicale de bază + etichete – stickere.

Ce aveți de făcut:

  1. Completați formularul de informații medicale și puneți-l în sticluță.
  2. Asigurați-vă că includeți: informațiile medicale/afecțiunile dvs., două persoane de contact în caz de urgență, alergiile și medicamentele actuale/rețetele curente. Dacă sunteți carer, includeți detaliile persoanei pe care o aveți în îngrijire.
  3. Puneți sticluța în frigider, de preferat pe ușă să poată fi văzută ușor.
  4. Lipiți o etichetă pe interiorul ușii de la intrare, ca să fie vizibilă clar oricărui serviciu de urgență.
  5. Lipiți cealaltă etichetă pe frigider sau pe ușa din spate. Etichetele verzi sunt recunoscute de către serviciile de urgență.
  6. Nu lipiți o etichetă pe exteriorul proprietății . Serviciile de urgență vor ști să caute una în interiorul ușii de intrare.
  7. Dacă mai mult de o persoană din casă are o sticluță, atașați o fotografie la formularul dvs. medical, astfel încât serviciile de urgență să poată identifica ușor care sticluță vă aparține.

De unde să obțineți o sticluță : de la GP local, de la farmacii, de la cluburile locale Lions Club, de la serviciile de ambulanță locale. Sunt gratuite.

Caring Hands oferă pachete de sticluțe, destinate persoanelor de peste 50 de ani care locuiesc în propria lor casă și au probleme de sănătate.

Alte informații utile -> LifeBook – o cărticică gratuită unde puteți scrie informații importante și folositoare despre viața voastră, de la ce asigurator ai la mașină, până la unde ai pus licența TV. The LifeBook te ajută să fii organizat și poate fi de un real ajutor familiei sau prietenilor dacă au nevoie să caute informații importante despre tine, în caz de urgență. O puteți descărca de aici: https://www.ageuk.org.uk/globalassets/age-uk/media/legacy/id204608-0321-age-uk-lifebook.pdf

sursa: yourcircle.org.uk

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Ce să faci dacă ești victima furtului de identitate

Identity theft (furtul de identitate) este atunci când unei persoane i se fură informații personale și financiare. Aceste informații pot fi găsite online, pot fi furate documente fizice, ca permisul de conducere, cardul sau pașaportul, și nu în ultimul rând va sunt furate și folosite datele personale pe care le-ați oferit de bună voie ba unor “contabili” sau “avocați”, ba diverșilor care să vă dea acte, carduri, muncă sau să va aplice pentru una alta. La fel de bine datele voastre pot fi furate din și gunoi, de unde vi se pot lua detalii personale de pe plicuri, extrase bancare, facturi și chitanțe.

Odată ce un infractor are datele tale, poate comite identity fraud deschizând conturi sau firme în numele tau, preluând controlul contului tău bancar sau aplicând pentru beneficii și credite pe care nu are intenția de a le plăti.

Dacă bănuiești sau ai fost înștiințat că cineva are informații despre tine și le folosește pentru a se da drept tine:

Protejează-ți conturile:

  • Contactează-ți băncile și cere-le să blocheze tranzacțiile în așteptare.
  • Întreabă-ți banca despre procesul lor pentru reclamații.
  • Contactează orice companii/conturi care au fost afectate (de ex. companii de carduri de credit, carduri de magazin, companii de telefonie și utilități).
  • Schimbă-ți parolele și PIN-urile, inclusiv pentru adresele de email și conturile de pe rețelele sociale.
  • Contactează Action Fraud pentru a le spune despre frauda care a avut loc împotriva ta.

Pentru documente pierdute sau furate raportează furtul la organizațiile care le-au emis și la poliție unde trebuie să ceri un crime reference number :

  • dacă permisul de conducere este pierdut sau furat, contactează DVLA;
  • dacă pașaportul este pierdut, furat sau compromis, contactează HMPO;
  • dacă beneficiile tale au fost afectate, contactează DWP;
  • dacă compania ta a fost afectată, contactează Companies House.

Ca afli dacă au fost deschise conturi fără consimțământul tău, folosește o agenție de referință de credit să-ți verifici credit score ( Experian, Equifax și Transunion) și cere-le să-ți monitorizeze contul. O verificare a creditului este gratuită și nu-ți va afecta credit score, așa că poate merită să verifici cu toate trei.

  • Înregistrează-te la Cifas – pentru £25 poți obține Protective Registration pentru 2 ani, care le spune tuturor organizațiilor Cifas (care includ majoritatea băncilor, furnizorilor de credite și companiilor de telecomunicații) să facă verificări suplimentare ori de câte ori numele sau detaliile tale sunt folosite.

Pentru tranzacții/ plăți suspecte pe extrasul tău bancar? anunță imediat banca.

Pentru credit luat în numele tău – anunță imediat banca sau creditorul. Raportează orice activitate frauduloasă la poliție și cere un număr de referință.

Pentru cereri de credit suspecte – raportează agențiilor de referință pentru credit, care vor alerta creditorul respectiv. Creditorul o să facă investigații și îți va aproba  solicitarea să șteargă aplicația pentru credit din istoricul tău. Acest proces poate dura câteva săptămâni, așa că, cu cât raportezi mai repede, cu atât mai repede va fi actualizată situația ta.

Pune fraud alert pe credit report-ul tău: creditorii vor face extra verificări de identitate înainte de a oferi credit în numele tău

Pune Notice of Correction password – poate fi adăugată la raportul tău de credit gratuit. Asigură-te că alegi ceva ce nu poate ghici nimeni. Dacă cineva aplică pentru credit în numele tău – inclusiv tu – creditorul trebuie să ceară această parolă înainte de a aproba împrumutul.

Contactează Fraud Victim Support , Action Fraud sau Citizens Advice

Nu uita să îți anunți prietenii și familia că ți-a fost furată identitatea.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Taxa de sănătate Immigration Health Surcharge se majorează din 6 Feb. 2024

Parte a procedurilor de aplicare pentru viză, taxa de sănătate IHS (Immigration Health Surcharge) se mărește cu 66% începînd cu data de marți, 6 februarie 2024.

Pe 16 ianuarie, Parlamentul a aprobat creșterea cu 66% a ratei principale a acestei taxe pentru aplicațiile de imigrare în UK, ajungând la suma de £1035 față de £624 pentru fiecare solicitant per an de ședere. Rata redusă a IHS pentru copii, studenți, dependenții acestora și lucrătorii youth mobility workers crește, de asemenea, de la £470 pe an la £776 pentru fiecare solicitant per an.

Cât costă Taxa de Sănătate pentru Imigranți în 2024

Aveți mai jos un tabel comparativ cu costul acestei taxe :

Înainte de a aplica pentru viză, vă puteți calcula singuri costurile cu această taxă de sănătate, folosind acest calculator: https://www.immigration-health-surcharge.service.gov.uk/checker/type

Solicitanților de vize li se recomandă, pe cât posibil, să-și finalizeze aplicația înainte ca noile tarife să intre în vigoare la data de 6 februarie.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Când speri aiurea că Home Office s-a sucit pentru că te informezi de pe tiktok de la unii care au citit un titlu

“Din categoria “INTOTDEAUNA CITITI ARTICOLUL, NU VA OPRITI DOAR LA TITLU!”, e trist ca si un ziar de nivelul lui The Guardian alearga dupa click-uri cu titluri atat de periculos de amagitoare si potential inselatoare…Iar miile de disperati de pe grupuri care posteaza in ultima vreme variatii ale lui “ce sa scriu in aplicatie ca sa mai imi dea sharecode, ca nu mai imi da sharecode” pot intelege gresit citind doar titlul si apoi fiind expusi la stupizeniile debitate pe TikTok, ca a venit vremea sa mai puna inca o aplicatie la plezneala in sistem, ca acum o sa le iasa.

NU, nu a venit vremea pentru asa ceva, si NU, nu o sa le mai iasa in veci. Pentru ca robinetul la “cele 7 pagini” si la “sercod” tot inchis este, pentru cei care au trait cu lunile/anii in UK din aplicatie frauduloasa in aplicatie frauduloasa si care nu au membri de familie rezidenti in UK. Si chiar si pentru cei care au membru/membri de familie rezidenti aici, nici ei nu mai pot face aplicatie dupa aplicatie, pentru ca regula de “90 de zile de la intrarea in tara pentru orice aplicatie” si regula “daca ai trimis o aplicatie la timp nu o mai poti face pe a doua fara a primi derogare speciala” sunt amandoua aplicate extraordinar de strict (mai mult de 95% din aplicatiile intarziate ale celor ce aplica pe picioare proprii si mai mult de 80% din aplicatiile repetate ale membrilor de familie sunt acum refuzate instant, la bariera de validitate, in maxim 48-72 de ore).

Sa clarificam despre ce se vorbeste in acest articol si ce anume inseamna aceste noi “modificari” la schema de rezidenta (veti vedea de ce cuvantul e in ghilimele): NU, HOME OFFICE NU A FACUT O INTOARCERE DE 180 DE GRADE CU PRIVIRE LA MOTIVELE CARE SUNT ACCEPTATE PENTRU A DEPUNE O APLICATIE INTARZIATA. Ce s-a intamplat este ca Home Office a clarificat, in documentul care se numeste “Ghidul lucratorilor de caz”, situatia unui anumit grup foarte specific de aplicanti. “Clarificat” pentru ca lucratorii de caz deja aveau voie, discretionar si folosind judecata proprie, subiectiva, sa permita astfel de aplicatii intarziate primite de la aceasta categorie de aplicanti. Dar acum aceste instructiuni sunt si in Ghid, explicite, ca sa nu mai fie nevoie sa interpreteze lucratorii de caz legea.

Despre ce categorie de aplicanti vorbim? Despre cei care au locuit in Marea Britanie pentru minim 5 ani inainte de 31 decembrie 2020 si carora le fusese acordata deja permisiunea de sedere permanenta in Marea Britanie, sub forma unui document emis pe baza vechilor reguli (dinainte de Brexit). In aceasta categorie, pentru ca multi dintre ei au aplicat deja de multa vreme la Schema de Rezidenta (EUSS), nu au mai ramas foarte multi, dar Home Office vrea sa se asigure ca persoane intr-o astfel de situatie au access la Schema de Rezidenta daca: 1) nu au trecut 5 ani de cand au plecat din UK, 2) nu au mai depus nicio aplicatie la EUSS intre timp, 3) nu au comis infractiuni care sa ii descalifice de la a mai avea statut in Marea Britanie.

E important de repetat: aceasta categorie de oameni oricum erau lasati sa aplice intarziat (pentru ca lucratorii de caz au si putere de decizie discretionara pe anumite teme). Si, de adaugat: oamenii din aceasta categorie de aplicanti nu au fost niciodata obligati sa aplice la EUSS pentru a isi pastra rezidenta permanenta in UK… dar multi dintre ei (>75%) o facusera deja. De aceea aceste “modificari” numai modificari nu sunt…. Ca nimic nu s-a schimbat, ci pur si simplu Home Office a clarificat Ghidul, astfel incat cei care merita sa aiba statut si sa continue sa locuiasca in UK sa nu fie pusi in aceeasi oala cu toti cei care aplica fraudulos, in foamea de CoA/sharecode.”

Aveti EU Settlement Scheme: caseworker guidance aici: https://assets.publishing.service.gov.uk/media/65a64d87640602000d3cb6fa/EU_Settlement_Scheme_EU_other_EEA_Swiss_citizens_and_family_members.pdf

PS. Nu e prima dată cand diverși tiktokari în foamea de like și share inflamează internetul de la un simplu titlu de știre de click bait sau nu, și ăla prost înteles sau distorsionat, dezinformînd grosier, fără discernământ și responsabilitate. Vestea proastă e ca legile și rezidențele nu se dau și nu se aprobă că așa a zis nelutzu pe tiktok. Verificați întotdeauna o informație la sursă, pe site-ul guvernului englez.

Material de Rob Mar

Lista consiliilor locale din Anglia și Țara Galilor

Aveți mai jos lista tuturor consiliilor locale din Anglia și Wales, listate în ordine alfabetică și cu link direct la site-ul lor oficial. Doar dați click pe numele consiliului.

https://www.local.gov.uk/our-support/guidance-and-resources/communications-support/digital-councils/social-media/go-further/a-z-councils-online


Cum stă treaba cu “am voie să stau 6 luni in UK”

Întrebare: ”Daca o persoana din EU vine in UK in vizita la rude, prieteni etc, si sta 6 luni pe an, asta se considera ca locuieste aici? Deci vine 6 luni, pleaca, sta 6 luni in Ro, vine iar 6 luni”.

Răspuns: Rob Mar:  ”Doua comentarii importante (ce adreseaza direct ce intrebi tu + o “poama” similara care tot apare pe grupurile de romani)

1a) Legea (Appendix V) se refera DIRECT si EXPLICIT la ce intrebi tu aici. Si zice asa, in Paragraful. V 4.2.b. unde defineste “a genuine visitor” (adica un vizitator care chiar e vizitator): “will not live in the UK for extended periods through frequent or successive visits, or make the UK their main home” (adica un vizitator care chiar e vizitator nu va locui in Marea Britanie pentru perioade lungi de timp sau prin intermediul unor vizite frecvente sau al unor vizite repetate).

Evident exista exceptii, insa in >99% din cazurile cu “stat in Ro 6 luni, apoi in UK 6 luni” se incalca direct si flagrant setul de legi care guverneaza obligatiile vizitatorilor, chit ca provin dintr-o tara care necesita viza inainte de intrarea in UK, chit ca sunt dintr-o tara care nu necesita viza inainte de intrarea in UK.

Ca cineva sa fie vizitator veritabil, viata lor trebuie sa fie in alta tara. Si aici nu vorbim despre un calcul de zile (6 luni), calcul care de altfel nici nu exista explicit in lege, ci vorbim efectiv despre CENTRUL VIETII LOR. Cand ai sot/sotie in UK si vii la el/ea cate 6 luni pe an, este IMPOSIBIL ca centrul vietii tale sa mai fie in Romania. Pentru ca sotul/sotia nu locuieste in Romania, pentru ca e foarte probabil ca nu ai un job in Romania (ce job te asteapta sa fii plecat 6 luni pe an?), pentru ca e foarte probabil ca sursa principala de venit sa fie castigurile sotului/sotiei din UK.

Si aici, ca mica adaugire, trebuie vorbit despre bunici. Un lucru pe care marea majoritate a oamenilor il uita/ignora/nu il stiu este ca a avea grija de nepoti este munca. Un vizitator (chiar si bunic, deci membru de familie al minorilor) care vine sa stea cu copii FACE MUNCA. Iar acest lucru este in lege de cand a pierdut Home Office faimosul proces Sawmynaden din 2012 si apoi Theresa May (la vremea respectiva ministru de interne) a cerut schimbarea legilor, astfel incat sa se interzica explicit astfel de cazuri. Da, poate parea cruzime, insa este lege. Si tot ce e nevoie e un vecin (un curtain-twitcher) care nu are ce face si e mult prea plictisit cu viata proprie, sa o vada pe maica-ta/sa il vada pe taica-tu plimbandu-ti copilul cu caruciorul sau la parc 2-3 zile la rand. Vecin care nu te place si are mai mult decat un neuron functional (adica stie unde sa faca raport). Acest raport dureaza, pe ceas, 1 minut si 40 de secunde. Si pentru ca implica minor, va fi 99% investigat. Si se descopera ca bunicul/bunica nu e in vizita, ci e babysitter.

1b) Strans legata de cele scrise mai sus este conceptia gresita ca romanii (si detinatorii de pasapoarte europene) nu pot aplica de viza de vizitator. AU CONTRAIRE. Nu numai ca pot, dar ar si trebui sa o faca, MAI ALES CEI CARE PLANUIESC SA FIE 6 LUNI IN RO SI 6 LUNI IN UK, CU ANII. Nu numai pentru linistea lor, sa nu le tremure fundurile de fiecare data cand se dau jos din avion in UK, dar pentru ca este singura forma legala de a te asigura ca nu incalci AppendixV, si ca nu iti faci din UK “casa” prin acele vizite repetate sau vizite pe perioade mai lungi de care vorbeam mai sus. Aplici la viza, care poate fi pe 6 luni, pe 1, 2, 5, sau 10 ani, si apoi ai EXPLICIT permisiunea din partea Regatului Unit sa vii sa stai cate 6 luni pe an in UK [https://www.gov.uk/standard-visitor]

2. “Am pasaport european/romanesc, deci am voie sa stau 6 luni in UK.”

Toate afirmatiile astea cu “am voie” sunt amuzante, daca nu ar fi triste. Si daca nu ar fi motivul pentru care suntem cap de lista (cu sutele in fiecare saptamana) la procedurile IS81/82 (adica arest) pe toate aeroporturile din UK.

Nu, nimeni nu “ARE VOIE” sa vina in UK doar pentru ca are pasaport European. Si nu ma refer la introducerea ETA, care urmeaza anul asta. Ma refer la dreptul de a veni in UK. Nu este un drept implicit pe care ti-l da pasaportul. Nu e un drept dat de dumnezeu. Nu e un drept dat de mos craciun. Sau de sfanta paraschiva. Sau de cainele vecinei de la 3. Nu e un drept de altfel. Este o permisiune pe care o ceri (ori prin viza ori de la frontiera) si care ti se da daca esti considerat vizitator veritabil.

Repet: IN LEGE NU EXISTA DREPTUL AUTOMAT PE CARE IL AU PERSOANELE DETINATOARE DE PASAPORT AL UNEI TARI CARE NU ARE NEVOIE DE VIZA PENTRU A INTRA IN UK IN VIZITA. SI NU EXISTA NICI PERIOADA MAXIMA PE CARE CINEVA O POATE PETRECE AICI (FAIMOSUL CALCUL DE 6 LUNI ESTE UN CALCUL PUR MATEMATIC, CALCUL MATEMATIC NEGATIV, DE INTERPRETARE A UNOR PARAGRAFE DIN LEGE)

Ca sa fii vizitator in UK trebuie sa ti se DEA voie sa fii vizitator in UK. Voie care ti se da prin viza. Sau de un nene sau o tanti la ghiseul de imigrari. Sau chiar si prin deschiderea portilor (e-gates) de la aeroport. Faptul ca acele porti ti se deschid seminifica o intreaga analiza care a fost inceputa din momentul in care ti-ai cumparat bilet de avion. Nu ti se deschid portile, fara sa fii chemat la ghiseu, doar pentru ca ai pasaport romanesc/european/american/australian/etc si pentru ca “ai dreptul “sa vii in UK in vizita.”

sursa: Rob Mar

Eliberarea actelor de identitate pentru cetățenii români

I. CADRUL LEGAL APLICABIL DOMENIULUI ELIBERĂRII ACTELOR DE IDENTITATE CARE SE ELIBEREAZĂ CETĂŢENILOR ROMÂNI este ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi de Normele Metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum și pentru stabilirea formei și conținutul actelor de identitate, ale dovezii de reședință și ale cărții de imobil, aprobate prin H.G. nr. 295/2021.
Conform acestei ordonanțe, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate.

Cetăţenilor români li se eliberează acte de identitate începând cu vârsta de 14 ani, în baza cărora se face dovada identităţii, a cetăţeniei române, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă. În cazul minorului căruia nu i s-a eliberat primul act de identitate, dovada identităţii se face cu certificatul de naştere. Dovada cetăţeniei acestuia se face cu certificatul de naştere însoţit de actul de identitate sau paşaportul unuia dintre părinţi.
În prezent, cetăţenilor români li se eliberează cărţi de identitate sau după caz, cărţi de identitate provizorii.
Cartea de identitate se eliberează în situaţia în care persoana fizică depune cererea pentru eliberarea actului de identitate însoţită de toate documentele care fac dovada numelui de familie şi a prenumelui, a datei de naştere, a stării civile, a cetăţeniei române, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă.
Termenul de valabilitate a cărţii de identitate este, după cum urmează:

4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;

7 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani;

10 ani după împlinirea vârstei de 25 de ani;

nelimitat după împlinirea vârstei de 55 de ani.


Cartea de identitate provizorie se eliberează atunci când solicitantul nu prezintă toate documentele necesare pentru eliberarea cărţii de identitate sau în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România.
Termenul de valabilitate a cărţii de identitate provizorie este de un an.
Actul de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă a persoanei fizice, pe baza cererii acesteia sau a reprezentantului său legal (potrivit modelului postat la Secţiunea “Formulare de completat”).


Minorul depune cererea pentru eliberarea actului de identitate, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal, de persoana desemnată din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistenţă socială sau de persoana căreia i-a fost încredinţat în plasament.
În situaţia cetățenilor români care au domiciliul în România și se află temporar în străinătate, eliberarea cărții de identitate se poate face prin intermediul altei persoane, pe baza de procură specială (potrivit modelului postat la Secţiunea “Formulare de completat”), autentificată la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul respectiv.
Cetățenii români aflaţi temporar în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv.
Primul act de identitate nu se eliberează pe bază de procură specială.
În conformitate cu prevederile legale, cetățenii sunt obligaţi să se prezinte, în termen de 15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani sau cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, dar nu mai puţin de 15 zile, la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reședința, pentru a solicita punerea în legalitate cu un act de identitate. Nerespectarea acestor prevederi atrage răspunderea contravenţională, care se sancţionează cu amenda cuprinsă între 40 lei şi 80 lei,
Conform dispoziţiilor art. 15 alin. (5) din O.U.G. nr. 97/2005, republicata, cu modificările şi completările ulterioare termenul de soluţionare a cererilor pentru eliberarea unui act de identitate este până la 30 de zile, acesta putând fi prelungit cu cel mult 15 zile de către seful serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor.

II. CAZURI ÎN CARE SE ELIBEREAZĂ O NOUĂ CARTE DE IDENTITATE:
-la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
-dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, data ori locul naşterii, iar în cazul titularului unei cărţi electronice de identitate, şi prenumele părinţilor;
-în cazul schimbării domiciliului;
-în cazul schimbării denumirii sau rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;
-în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
-în cazul deteriorării actului de identitate;
-în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
-când imaginea facială din actul de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
-în cazul schimbării sexului;
-în cazul anulării;
-pentru preschimbarea, la cerere, a actelor de identitate care nu se mai emit, dar sunt valabile.

III. DOCUMENTELE NECESARE PENTRU ELIBERAREA CĂRȚI DE IDENTITATE:

cererea pentru eliberarea actului de identitate (vezi Secţiunea “Formulare de completat”;

actul de identitate, după caz;

certificatul de naştere, original şi copie;
-certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului supravieţuitor, original şi copie;
-certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz, original şi copie;

certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta de până la 14 ani, care îşi schimbă domiciliul împreună cu solicitantul actului de identitate;

extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;

documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate.
Pe lângă documentele mai sus enumerate, în funcţie de motivul pentru care se solicită eliberarea cărții de identitate, sunt necesare și alte documente (vezi Secţiunea “Documente necesare”).

IV. DOCUMENTE NECESARE PENTRU INSCRIEREA IN ACTUL DE IDENTITATE A MENTIUNII DE STABILIRE A RESEDINTEI:

cererea pentru inscrierea in actul de identitate a mentiunii privind stabilirea resedintei (vezi Secţiunea “Formulare de completat”);

actul de identitate al solicitantului;

documentul cu care se face dovada adresei de reședință, original si copie.

V. CUANTUMUL TAXELOR ŞI MODUL DE ACHITARE

În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor se organizează la nivelul consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi la nivelul consiliilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.

Contravaloarea cărţii de identitate este de 7 lei, a cărţii de identitate provizorii de 1 leu şi se achită la sediul serviciului pe raza căruia solicitantul are domiciliul sau reşedinţa, la structura de taxe şi impozite din cadrul primăriei localităţii la nivelul căreia funcţionează serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor ori prin altă modalitate de plată stabilită de administraţia autorităţii publice locale.

Pentru obţinerea unor informaţii concrete privind modalitatea de plată a contravalorii actelor de identitate, solicitanţii se pot adresa direct la sediul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă, ori pot accesa site-ul propriu al fiecărui serviciu.

Coordonatele de contact ale serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor se regăsesc şi pe site-ul instituţiei noastre, la Secţiunea “Contact”.

Contravaloarea cărţii de identitate şi a cărţii de identitate provizorii, aferente cererilor privind eliberarea actelor de identitate soluţionate de către Direcţia Generala pentru Evidenţa Persoanelor, se achită în numerar, la sediul D.G.E.P.

VI. ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE ȘI ÎNSCRIEREA MENȚIUNII PRIVIND STABILIREA REȘEDINȚEI DE CĂTRE DIRECȚIA GENERALA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR.
În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (6) din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru testarea şi urmărirea funcţionării aplicaţiilor informatice, pentru soluţionarea unor cazuri deosebite, precum şi pentru sprijinirea structurilor cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale, în activitatea specifică, actele de identitate se eliberează şi de către Direcţia Generala pentru Evidenta Persoanelor (D.G.E.P.).
Situaţia deosebită în care se poate afla solicitantul are în vedere: motive medicale, deplasare urgentă în alta localitate sau în alt stat, susţinerea unor concursuri de admitere sau examene, efectuarea unor operaţiuni notariale/bancare.
D.G.E.P. soluţionează cererile persoanelor aflate în una din situaţiile deosebite mai sus menţionate, pentru unul din următoarele cazuri:
-la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
-dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, data ori locul naşterii, iar în cazul titularului unei cărţi electronice de identitate, şi prenumele părinţilor;
-în cazul schimbării domiciliului;
-în cazul schimbării denumirii sau rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;
-în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
-în cazul deteriorării actului de identitate;
-în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
-când imaginea facială din actul de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
-în cazul schimbării sexului;
-în cazul anulării;
-pentru preschimbarea, la cerere, a actelor de identitate care nu se mai emit, dar sunt valabile.
La sediul D.G.E.P. nu se soluţionează cererile pentru care sunt necesare verificări suplimentare în teren, la domiciliul declarat sau pentru certificarea identităţii ori în evidenţele deţinute de alte instituţii, respectiv cele formulate de persoanele care:

au împlinit vârsta de 18 ani şi nu au obţinut act de identitate;

îşi schimbă domiciliul din străinătate în România;

solicită primul act de identitate ca urmare a dobândirii cetățeniei române;

îşi schimbă domiciliul şi fac dovada adresei de domiciliu în condiţiile art. 28 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr.97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

solicită eliberarea actului de identitate ca urmare a pierderii, furtului, deteriorării ori distrugerii şi nu deţin un paşaport sau permis de conducere), pentru certificarea identităţii ori imaginea informatizată a acestora nu este înregistrată în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor (R.N.E.P.), fiind astfel necesară efectuarea verificărilor prevăzute de art. 14 alin. (5) din O.U.G. nr.97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare pentru certificarea identităţii prin intermediul poliţiei;

sunt înscrise cu menţiuni operative în R.N.E.P.

Cetăţeanul aflat într-una din situaţiile deosebite mai sus prezentate formulează o cerere scrisă (potrivit modelului postat la “Formulare de completat”) din care să rezulte motivul pentru care solicită eliberarea actului de identitate sau înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei, cerere care se supune aprobării conducerii D.G.E.P.

VII. ALTE INFORMAŢII PRIVIND CADRUL LEGAL APLICABIL DOMENIULUI ELIBERĂRII ACTELOR DE IDENTITATE

Informaţii suplimentare pot fi obţinute pe site-ul Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor: http://depabd.mai.gov.ro, rubrica „Informaţii Utile – Evidenţa Persoanelor”, la secţiunile „Documente necesare” şi „Formulare de completat”.

ATENŢIE!

Persoanele care au deţinut, anterior, un act de identitate, trebuie să-l prezinte lucrătorului de evidență a persoanelor, dacă nu a fost pierdut, furat ori distrus. Toate documentele care sunt necesare se prezintă în original şi copie.

“Notă – În conformitate cu dispoziţiile art. 6^1 din Legea nr. 248/20.07.2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români in străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, pentru scopurile prezentei legi, cartea de identitate valabilă constituie document de călătorie pe baza căruia cetăţenii români pot călători în statele membre ale Uniunii Europene”.

sursa: https://depabd.mai.gov.ro/cadru_legal.html

Cum afectează student finance plățile de universal credit

Ce venituri ale studenților afectează Universal Credit?

Aveți în tabelul de mai jos ce tipuri de venituri sunt luate în considerare:

Tipul venituluiInclus?
Undergraduate maintenance loan/grantDa – suma maximă disponibilă (inclusiv contribuția așteptată de la părinți-parental contribution )
Undergraduate special support element/grantNu
Parents Learning AllowanceNu
Childcare GrantNu
Adult Dependants’ AllowanceDa
Bursele universitățiiNu (costuri legate de curs)
Fondurile de ajutor ale universităților (hardship funds)contactați serviciul de asistență financiară pentru studenți pentru confirmare.
NHS training grantsNu (dacă beneficiați și de maintenance loan)
Postgraduate Master’s loanDa – 30% din suma maximă disponibilă

Elementul/grantul de Suport Special (Special support element/grant)

Elementul sau grantul de suport special este acordat studenților care sunt părinți singuri sau care beneficiază de o indemnizație pentru dizabilitate, cum ar fi Disability Living Allowance/PIP. Acesta crește valoarea totală a sumei pentru întreținere ( maintenance loan) și nu trebuie luat în considerare ca venit în calculul plăților de Universal Credit.

Cum se calculează perioadele în care student income e luat în considerare la UC:

Universal Credit este calculat și plătit lunar pentru perioade de evaluare, care diferă de la o persoană la alta, pentru simplul motiv că sunt funcție de data la care ați facut claimul.

Student income va fi inclus în perioada de evaluare în care începe anul academic, dar nu în perioada de evaluare în care începe vacanța de vară. De obicei, acest venit va fi inclus în 9 sau 10 perioade de evaluare, dar pot fi incluse și în 11 perioade pentru cursuri mai lungi. Un exemplu:

“-Anul academic începe pe 18 septembrie 2023 și vacanța de vară începe pe 28 iunie 2024. Perioada de evaluare la Universal Credit( Universal Credit assessment) se începe de la a 3a zi a lunii până la a 2a zi a lunii următoare.

Student income va fi inclus în perioadele de evaluare: [3 septembrie – 2 octombrie 2023] până la [3 mai – 2 iunie 2024] adică 9 perioade . Student income nu va fi inclus ca venit în timpul vacanței de vară în perioadele de evaluare: [3 iunie – 2 iulie 2024] până la [3 august – 2 septembrie 2024] (3 perioade de evaluare)”.

Cum se face calculul

După ce v-ați stabilit ce student income va fi inclus și numărul de perioade de evaluare pentru care veniturile ar trebui să fie incluse, puteți calcula venitul lunar care va fi luat în considerare, din care se scade lunar suma de £110. De exemplu:

Părinte singur care primește student finance maintenance loan de £11,274 (inclusiv special support element de £4,121).

£11,274 – £4,121 (elementul de suport special este ignorat) = £7,153

Împărțit la nouă perioade de evaluare = £794.77 minus £110 deducere lunară = £684.77 student income care este luat în considerare la calcularea plății lunare de Universal Credit.

Ce informații trebuie să dați la Universal Credit?

Pentru fiecare an academic primiți o nouă scrisoare de acordare a finanțării ( student finance award letter) cu o detaliere a sumelor acordate. Dacă vi s-a acordat elementul/grantul de suport special, acest lucru ar trebui să fie menționat în desfășurătorul sumelor, și Universal Credit trebuie să vadă această informație. Înainte de începutul fiecărui an academic, furnizați la Universal Credit toate paginile de la award letter.

Odată ce UC a evaluat ce student income aveți, verificați cu scrisoarea de award detaliile ca să fiți sigur că a fost inclusă suma corectă din student income și dacă student income e scos din calcul pentru perioada vacanței de vară. Anunțați la UC orice schimbare apărută ulterior în situația personală care ar putea afecta plățile de UC, mai ales ca aveți acest commitment. Dacă nu anunțați o să vă plătească în plus și puteți fi încadrat la fraudă de beneficii și urmărit penal.

Ce să faceți dacă la UC v-au evaluat greșit student income-ul ?

Se întâmplă destul de des ca Universal Credit să evalueze incorect venitul din student finance. iar asta pentru că

  • nu iau în considerare special support element sau parents learning allowance
  • nu aplică deducerea de £110 pe lună
  • nu împart venitul la numărul de luni corect

Dacă vedeți că au greșit la calculele acestui venit, faceți imediat mandatory reconsideration (scrieți mesaj în jurnal sau prin telefon) și cereți să revizuiască calculele pentru student income( puteți să le explicați folosind exemplul de mai sus).

Dacă nu sunteți sigur dacă ați fost plătit corect sau întâmpinați probleme ca să va re-evalueze calculele, contactați Citizens Advice sau Talking Money

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Ce se întâmplă atunci când ești investigat pentru fraudă la beneficii

Revizuirea contului din partea RISK REVIEW TEAM – RRT (enhanced review team). E verificare de frauda? Ce intrebari o sa imi fie adresate? Am gresit cu ceva?


✅Departamentul de Risk review team, deasemenea numit Enhanced review team, se ocupa cu verificarea informatiilor detinute pe un cont de Universal Credit, pentru a stabili daca sunt corecte si pentru a se asigura ca se platesc doar cati bani merita fiecare.

✅Pentru a da un exemplu, sintagma “mama singura” e celebra, pentru ca multe descendente ale Evei, au cazut in pacat si au gustat din marul dulce al declararii pe fals ca locuiesc singure, au grija copiilor si barbatul e dus cu pluta in lume.

✅Asadar cei de la Risk review team se ocupa in acest caz printre altele, sa stabileasca daca intr-adevar “mama singura” e singura si indoliata cum zice, sau exista si un partener care locuieste cu ea. Intr-un fel, acest departament se poate numit anti-frauda, pentru ca cei care incalca regulile la Universal Credit si primesc pe nedrept bani in plus se numesc fraudatori. Fraudatorii pot fi pedepsiti cu sanctiuni financiare, adica sa li se ceara banii inapoi sau cu sanctiuni penale, sa fie dusi in fata judecatorului si sa primeasca o sentinta.

✅Cei de la risk review team stabilesc daca cineva a fraudat si, cel mai important, stabilesc CU CATI BANI a fraudat sistemul. Poate Georgel a declarat pe fals ca are copii cu el in intretinere, cand de fapt erau in Romania, dar primea bani de la Universal Credit (UC) pentru ei.

Situatiile de frauda sunt foarte multe. Si daca pleci din UK intr-o alta tara si stai mai mult de 28 de zile odata, fara un motiv de exceptie, tot fraudare se numeste, pt ca primesti bani pe care nu ii meriti.
Sa mai enumar cateva situatii de fraudare ? Pai, ganditi-va la tot ce poate genera bani primiti dar nemeritati, asa ca putem avea:

  1. Georgel lucreaza, dar nu s-a obosit sa declare acest lucru in contul lui online sau la programari la job center. In acest caz el primeste bani nemeritati de la UC, pt ca ei asuma ca Georgel are venit zero, si ii calculeaza un benefit pe baza acestui venit. Daca si-ar fi declarat venitul, el ar fi primit bani mai putini de la Universal Credit.
  2. Georgel are o amanta cu care locuieste. Scuze, o partenera cu care locuieste, dar nu o declara in contul lui ca locuieste cu ea. Cei de la UC asuma ca e singur, si ii aplica o rata de ajutor conform persoanelor singure. Daca raporta ca e intr-un concubinaj cu reprezentanta Evei, trebuia sa declare si ea ce venituri are si sa fie adaugata pe aplicatia lui Georgel, rezultand ca veniturile amandurora urmau sa fie luate in considerare. Nefacand acest lucru, Georgel, cu toate ca se jura ca nu fura, a devenit oficial fraudator al sistemului de beneficii din UK.
  3. Georgel s-a saturat de vremea ploioasa din UK si a mers in Romania. Initial pt 2 saptamani. I-a placut, a mers si pe la stranduri, la o bere cu baietii, la o shaworma ieftina cu de toate, si a decis sa mai stea inca 3 saptamani, fara sa anunte la UC si fara sa aibe un motiv de exceptie (decesul unui membru din familie, operatii medicale in anumite conditii etc.). Pentru ca a depasit regula celor 28 de zile petrecute intr-o singura ocazie in afara UK-ului, Georgel a primit bani de la UC intr-o perioada in care nu trebuia sa primeasca si anume diferenta de zile in plus fata de cele 28 de zile.

Sa revenim.
Unii se intreaba de ce a picat “necazul” pe ei sa fie verificati de cei de la Risk review team. Motivele efectuarii verificarilor sunt urmatoarele:

1) verificari de rutina, fara ca cineva sa fie targetat in mod specific. Pentru ca cei de la acel departament pot si cu asta se ocupa in fiecare zi. Nu au nevoie de ceva special sa o faca, o fac pentru ca e o metoda de a scapa de uscaciuni si fraudatori din sistemul public de beneficii din UK. Nu ca Georgel ar fi, nu e pana la proba contrarie :))
2)din cauza ca multe aplicatii (claim-uri), de ordinul sutelor de mii, nu au fost fost verificate pe durata pandemiei si acuma le vine randul.

3)sunt suspiciuni privind adevarul informatiilor de pe claim.

✅Cum se desfasoara o verificare de acest gen cu cei de la Universal Credit?

Se desfasoara telefonic, iar in anumite situatii de exceptie cand frauda este foarte mare au loc si programari fata in fata.
Este important de retinut ca orice beneficiar poate cere traducator gratuit la astfel de verificari. Daca cineva nu se descurca asa de bine cu engleza e bine sa ceara, pt ca astfel de interviuri dureaza intre 30 min – 1 ora si 30 min.

✅Ce intrebari sunt adresate?
Pai inainte sa explic ce intrebari sunt adresate vreau sa lamuresc ca ei, cei de la risk review team, au deja toate informatiile despre beneficiarul de UC. Asa ca, cei care vor sa “se dea destepti” si sa comita falsuri in declaratii vor pica singuri in gropa pe care si-o sapa. Fiind un departament guvernamental, cei de la DWP care au in subordine Universal Credit, au acces la o gramada de informatii si anume:

  • acces la contul bancar
  • acces la informatiile de tranzit ale unei persoane de la sistemul vamal Border Control
  • acces la sistemul de taxe HMRC pt a se vizualiza daca cineva a lucrat
  • acces la informatiile detinute de o primarie locala unde este inregistrat beneficiarul.

Ei vor analiza informatiile la care au acces cu informatiile trecute pe contul online al benficiarului si cu informatiile declarate in timpul interviului, alaturi de dovezile incarcate dupa interviu.
Dupa analizarea tuturor acest informatii si dovezi se va stabili daca Georgel a pacatuit sau nu. Cel mai probabil a pacatuit, fiind un descendent al lui Adam. Dar, pacatul recunoscut e pe jumatate iertat. Asa ca nu e nici un rost sa se minta in astfel de interviuri pt ca ei deja au informatia despre beneficiar.

✅Intrebarile din timpul interviului sunt structurate pe mai multe categorii si sunt in functie de circumstantele personale ale fiecaruia. Voi prezenta un caz clasic, un Georgel cu o amanta declarata, si copii in intretinere care locuiesc cu ei.

🚧1. IDENTITATE – orice interviu incepe cu intrebari legate de identitate. Nume, prenume, adresa, varsta, data de nastere. Apoi se intreaba ce documente oficiale de identitate detine beneficiarul.

🚧2. STATUTUL DE REZIDENTA – mentionarea statutului, cand a venit beneficiarul prima oara in UK si cu cine.

🚧3. ISTORICUL DE ADRESE – toate adresele unde a locuit pe perioada beneficierii de UC, si adresa de dinainte de a beneficia de UC.

🚧4. RELATII – cu cine locuieste in casa, si daca are sau nu o amanta, iubita, partenera sau si mai rau, o sotie. Deasemenea daca are copii, iar daca asa e, ce documente de identitate are pt copii, precum certificate de nastere si pasapoarte. Daca are copii, e important ca copiii sa fie inregistrati pt CHILD BENEFIT.

🚧5. HOUSING (locuinta, gospodarie, casa ta) – daca Georgel are contract de inchiriere, facturi pe numele lui, daca are council tax si ce dovada are ca plateste chiria – poate fi si extrasul de cont bancar.

🚧6. MUNCA – dovezi ca lucreaza, daca asa e cazul. Beneficiarul va fi intrebat daca dispune de payslip-uri, contract de munca, si documente pt cei care sunt self employed precum UTR, inchideri financiare, chitante si facturi. Se cere tot istoricul de munca pe perioada beneficierii de UC. Adica toate companiile unde a lucrat, ce nume oficial au si ce adresa au acele companii.

🚧7. DOVEZI DE SEDERE IN UK – se va intreba beneficiarul la ce clinica a doctorului de familie e inregistrat, numele scolii copilului sau copiilor, numele primariei de care apartine si daca detine o factura de la council tax. Se va intreba beneficiarul daca pe perioada beneficierii de UC a fost plecat in alta tara si sa stea intr-o ocazie mai mult de 28 de zile. Se poate ajunge ca pt orice calatorie, indiferent ca a fost pt 1 zi sau 3 zile sa fie cerute dovezi ca durat chiar atat – bilete de avion, bilete la ferry, bilete la autocar, extrase de cont bancar etc.

✅Aceste intrebari din cele 7 categorii de mai sus vor fi adresate pe durata interviului ce poate dura, cum am zis destul de mult, intre 30 min – 1ora 30 min. Dupa intrebari, la final i se va explica benficiarului de documente trebuie sa incarce in contul sau online la sectiunea TO DO LIST. Va avea la dispozitie 14 zile sa incarce aceste documente. Vor fi dovezi ca sa confirme cele mentionate pe durata interviului precum documente de identitate, de casa – precum contract si facturi, de munca, de sedere in aceasta tara, precum scrisoare de la GP ca este inregistrat acolo alaturi de copii daca e cazul, scrisoare de la scoala pt copii, si altele precum extrase de cont bancar.

In perioada verificarii contul va fi suspendat si nici o plata nu va fi efectuata pana cand cei de la Risk review team nu primesc documentele incarcate de beneficiar si pana cand nu le verifica ei. Acest proces dureaza cateva saptamani bune, uneori chiar si peste o luna. Asa ca inarmati-va cu rabdare, pt ca in acest timp nu veti primi banii de la UC. Ca sa grabiti lururile, faceti incarcarea cat de repede, nu asteptati pana la finalul celor 14 zile.

✅Dupa finalizarea verificarilor, daca totul este in regula se va da drumul la cont si la eliberarea platilor. Daca ceva nu a fost in regula, se pot produce overpayments. Adica bani ce trebuie dati inapoi pe o anumita perioada specifica, referitor la anumite elemente din cadrul platii. De ex. cineva a fraudat privind chiria, acolo se va stabili privind elementul de ajutor cu bani de chirie din cadrul platii cat trebuie sa se recupereze de la beneficiar, ramanand ca restul de bani pt indemnizatie standard si copii de ex, sa ramana intact.

✅Risk review team nu poate fi contactat direct. Beneficiarul poate in schimb sa lase un mesaj in Jurnal selectand categoria plati (payments) si sa intrebe ce se intampla cu verificarea lui. Selectand categoria payments mesajul lui va ajunge la un case manager care va putea lua legatura cu cei de la Risk review team. O alta alternativa ar fi sa se sune la linia de asistenta de la UC la nr de tel – 0800 328 5644 si sa intrebe ce se intampla, iar agentii de la linia de asistenta vor lua legatura cu cei de la Risk review team. Cand sunati la acel nr de asistenta puteti cere oricand traducator gratuit.

Asta a fost povestea lui Georgel “bagat la risc.”

Material oferit de @Raul Englezu – interpreter for DWP and Home Office

A treia tranșă de ajutor financiar “Cost of Living” 2023-2024 pentru cei pe Universal Credit

S-a anunțat data pentru a treia plata de Cost of Living pentru cei cu Universal Credit

Persoanele eligibile vor primi cea de a treia plată pentru Cost of Living, în valoare de £299, între 6 februarie și 22 februarie 2024 .

Pentru a fi eligibil pentru această plată trebuie să fi avut dreptul la o plată UC în perioada 13 noiembrie 2023 și 12 decembrie 2023.

Nu trebuie să aplicați pentru aceste plăți. Dacă vă calificați, cei £299 vor fi plătiți direct și automat în contul în care vă intră plățile de Universal Credit ( referința plății = DWP COLP)

Dacă primiți vreun mesaj în care vi se cere să aplicați sau să contactați pe cineva pentru a primi această plată, acesta este scam. La fel, dacă sunteți abordați de contabili care să vă aplice pentru această plată.

Aceste plăți nu sunt taxabile și nu vă afectează beneficiile pe care le primiți.

Dacă ați fost eligibili și nu ați primit a doua tranșă de plată pentru Cost Of living trebuie sa contactați DWP aici: https://secure.dwp.gov.uk/report-a-missing-cost-of-living-payment/welcome

material de VD&AD

Feriți-vă de falsele site-uri de intermediere ETA

Vă mai aduceți aminte pe pandemie de unii (nu puțini) care se luau de beregată cu toată lumea că Nino e cu plată și că au dat ba 60, ba 70 de lire pe el și au primit și card nino, în timp ce încercam să le explicăm ca Nino e gratis și că se aplică online pe gov.uk ? Și postau poze cu tot felul de site-uri fantomă gen Nino Apply, găsite pe google? Ei bine, circul nu s-a terminat. Întotdeauna vor apărea niște oportuniști care vor face bani din neștiința și neinformarea altora.

Ete că acum au apărut și site-urile de ETA. Pentru cine nu știe ce este ETA – este o autorizație electronică de călătorie introdusă de guvernul britanic, care acordă permisiunea de a călători spre UK, nu de a intra în UK.

Iar lumea caută pe google și nu știu cum de nu nimeresc ETA de pe gov.uk, sau aplicația oficială UK ETA , dar nimeresc site-uri fantomă, intermediari de ETA, create special pentru fraieri, pe care îi taxează cu un comision și le colectează și datele personale(inclusiv cele bancare). Posibil să fie o explicație că lumea caută pe google “ETA pentru români” și așa ajung pe site-urile de scam.

Un exemplu de site de intermediere ETA este etauk.uk(lol), care nu are nicio legatură cu guvernul englez, și care promite o aplicație simplificată (deși mai simplă ca pe app-ul oficial creat de guvern, nu există) și care bineînțeles că nu menționează că există un app oficial unde se aplică:

Așa că, dragi români, aveți grijă unde clickăiți pe net și rețineti că:

Pentru cei care nu pot descărca aplicația și vor să aplice online, pagina oficială arată așa:

  • ETA acordă permisiunea de a călători spre UK, nu de a intra în UK.
  • taxa de aplicare este £10, nu 30. Decizia vine în 3 zile lucrătoare, nu în 24 de ore
  • nu există o aplicație ETA specială pentru români.
  • nu aplicați dacă nu e site-ul guvernului englez sau aplicația oficială
  • nu accesați site-uri fantomă create pentru a specula lipsa de informare
  • nu instalați app-uri ETA care nu sunt create de guvernul englez
  • nu dați date personale și detalii bancare pe orice site întalnit pe google
  • deși app-ul ETA este funcțional, pentru cetățenii din România (și celelalte țări europene) se aplică începând cu 5 martie 2025.

Aveți toate informațiile complete, updatate la zi, despre ce este ETA, cum se aplică, cât costă și cine trebuie să aplice pentru ea, aici : https://romaniinangliagrup.co.uk/2023/05/25/hai-sa-vorbim-despre-ce-e-eta-asta-si-cu-ce-se-mananca/

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Copierea, reproducerea, alterarea materialelor de pe acest site și preluarea lor în scopul obținerii de clientelă sunt strict interzise.