Pentru cine este schemaMesaj în Sticluță(Message in a Bottle) : pentru oricine.
Chiar dacă este deosebit de utilă pentru persoanele vulnerabile, care nu pot comunica serviciilor de urgență informații despre sănătatea lor ( persoane cu dizabilități de învățare, probleme de memorie sau demență), persoane care vorbesc engleza ca limbă secundară sau altă limbă, în principiu e de folos oricui, fie și în eventualitatea unui accident acasă. Toate serviciile de urgență sunt la curent cu această schemă și dacă aveți stickerul verde pe ușă, le este ușor să localizeze sticluța și să folosească formularul cu informații din ea ca să fiți tratat corect, să salveze timp și să vă salveze viața.
În cazul în care ai un accident sau o boală bruscă acasă, sticluța verde înseamnă că serviciile de urgență au acces la informațiile tale medicale importante și la detalii de contact. A fost ales frigiderul pentru a stoca sticluțele, deoarece majoritatea oamenilor au unul, este ușor de găsit, iar în caz de incendiu, conținutul frigiderului supraviețuiește de obicei.
Ce conține sticluța? Veți primi un pachet care conține: o sticluță verde cu alb din plastic + un formular de informații medicale de bază + etichete – stickere.
Ce aveți de făcut:
Completați formularul de informații medicale și puneți-l în sticluță.
Asigurați-vă că includeți: informațiile medicale/afecțiunile dvs., două persoane de contact în caz de urgență, alergiile și medicamentele actuale/rețetele curente. Dacă sunteți carer, includeți detaliile persoanei pe care o aveți în îngrijire.
Puneți sticluța în frigider, de preferat pe ușă să poată fi văzută ușor.
Lipiți o etichetă pe interiorul ușii de la intrare, ca să fie vizibilă clar oricărui serviciu de urgență.
Lipiți cealaltă etichetă pe frigider sau pe ușa din spate. Etichetele verzi sunt recunoscute de către serviciile de urgență.
Nu lipiți o etichetă pe exteriorul proprietății . Serviciile de urgență vor ști să caute una în interiorul ușii de intrare.
Dacă mai mult de o persoană din casă are o sticluță, atașați o fotografie la formularul dvs. medical, astfel încât serviciile de urgență să poată identifica ușor care sticluță vă aparține.
De unde să obțineți o sticluță : de la GP local, de la farmacii, de la cluburile locale Lions Club, de la serviciile de ambulanță locale. Sunt gratuite.
Caring Hands oferă pachete de sticluțe, destinate persoanelor de peste 50 de ani care locuiesc în propria lor casă și au probleme de sănătate.
Alte informații utile -> LifeBook– o cărticică gratuită unde puteți scrie informații importante și folositoare despre viața voastră, de la ce asigurator ai la mașină, până la unde ai pus licența TV. The LifeBook te ajută să fii organizat și poate fi de un real ajutor familiei sau prietenilor dacă au nevoie să caute informații importante despre tine, în caz de urgență. O puteți descărca de aici: https://www.ageuk.org.uk/globalassets/age-uk/media/legacy/id204608-0321-age-uk-lifebook.pdf
“Revizuirea contului din partea RISK REVIEW TEAM – RRT (enhanced review team). E verificare de frauda? Ce intrebari o sa imi fie adresate? Am gresit cu ceva?
✅Departamentul de Risk review team, deasemenea numit Enhanced review team, se ocupa cu verificarea informatiilor detinute pe un cont de Universal Credit, pentru a stabili daca sunt corecte si pentru a se asigura ca se platesc doar cati bani merita fiecare.
✅Pentru a da un exemplu, sintagma “mama singura” e celebra, pentru ca multe descendente ale Evei, au cazut in pacat si au gustat din marul dulce al declararii pe fals ca locuiesc singure, au grija copiilor si barbatul e dus cu pluta in lume.
✅Asadar cei de la Risk review team se ocupa in acest caz printre altele, sa stabileasca daca intr-adevar “mama singura” e singura si indoliata cum zice, sau exista si un partener care locuieste cu ea. Intr-un fel, acest departament se poate numit anti-frauda, pentru ca cei care incalca regulile la Universal Credit si primesc pe nedrept bani in plus se numesc fraudatori. Fraudatorii pot fi pedepsiti cu sanctiuni financiare, adica sa li se ceara banii inapoi sau cu sanctiuni penale, sa fie dusi in fata judecatorului si sa primeasca o sentinta.
✅Cei de la risk review team stabilesc daca cineva a fraudat si, cel mai important, stabilesc CU CATI BANI a fraudat sistemul. Poate Georgel a declarat pe fals ca are copii cu el in intretinere, cand de fapt erau in Romania, dar primea bani de la Universal Credit (UC) pentru ei.
Situatiile de frauda sunt foarte multe. Si daca pleci din UK intr-o alta tara si stai mai mult de 28 de zile odata, fara un motiv de exceptie, tot fraudare se numeste, pt ca primesti bani pe care nu ii meriti. Sa mai enumar cateva situatii de fraudare ? Pai, ganditi-va la tot ce poate genera bani primiti dar nemeritati, asa ca putem avea:
Georgel lucreaza, dar nu s-a obosit sa declare acest lucru in contul lui online sau la programari la job center. In acest caz el primeste bani nemeritati de la UC, pt ca ei asuma ca Georgel are venit zero, si ii calculeaza un benefit pe baza acestui venit. Daca si-ar fi declarat venitul, el ar fi primit bani mai putini de la Universal Credit.
Georgel are o amanta cu care locuieste. Scuze, o partenera cu care locuieste, dar nu o declara in contul lui ca locuieste cu ea. Cei de la UC asuma ca e singur, si ii aplica o rata de ajutor conform persoanelor singure. Daca raporta ca e intr-un concubinaj cu reprezentanta Evei, trebuia sa declare si ea ce venituri are si sa fie adaugata pe aplicatia lui Georgel, rezultand ca veniturile amandurora urmau sa fie luate in considerare. Nefacand acest lucru, Georgel, cu toate ca se jura ca nu fura, a devenit oficial fraudator al sistemului de beneficii din UK.
Georgel s-a saturat de vremea ploioasa din UK si a mers in Romania. Initial pt 2 saptamani. I-a placut, a mers si pe la stranduri, la o bere cu baietii, la o shaworma ieftina cu de toate, si a decis sa mai stea inca 3 saptamani, fara sa anunte la UC si fara sa aibe un motiv de exceptie (decesul unui membru din familie, operatii medicale in anumite conditii etc.). Pentru ca a depasit regula celor 28 de zile petrecute intr-o singura ocazie in afara UK-ului, Georgel a primit bani de la UC intr-o perioada in care nu trebuia sa primeasca si anume diferenta de zile in plus fata de cele 28 de zile.
Sa revenim. Unii se intreaba de ce a picat “necazul” pe ei sa fie verificati de cei de la Risk review team. Motivele efectuarii verificarilor sunt urmatoarele:
1) verificari de rutina, fara ca cineva sa fie targetat in mod specific. Pentru ca cei de la acel departament pot si cu asta se ocupa in fiecare zi. Nu au nevoie de ceva special sa o faca, o fac pentru ca e o metoda de a scapa de uscaciuni si fraudatori din sistemul public de beneficii din UK. Nu ca Georgel ar fi, nu e pana la proba contrarie :)) 2)din cauza ca multe aplicatii (claim-uri), de ordinul sutelor de mii, nu au fost fost verificate pe durata pandemiei si acuma le vine randul.
3)sunt suspiciuni privind adevarul informatiilor de pe claim.
✅Cum se desfasoara o verificare de acest gen cu cei de la Universal Credit?
Se desfasoara telefonic, iar in anumite situatii de exceptie cand frauda este foarte mare au loc si programari fata in fata. Este important de retinut ca orice beneficiar poate cere traducator gratuit la astfel de verificari. Daca cineva nu se descurca asa de bine cu engleza e bine sa ceara, pt ca astfel de interviuri dureaza intre 30 min – 1 ora si 30 min.
✅Ce intrebari sunt adresate? Pai inainte sa explic ce intrebari sunt adresate vreau sa lamuresc ca ei, cei de la risk review team, au deja toate informatiile despre beneficiarul de UC. Asa ca, cei care vor sa “se dea destepti” si sa comita falsuri in declaratii vor pica singuri in gropa pe care si-o sapa. Fiind un departament guvernamental, cei de la DWP care au in subordine Universal Credit, au acces la o gramada de informatii si anume:
acces la contul bancar
acces la informatiile de tranzit ale unei persoane de la sistemul vamal Border Control
acces la sistemul de taxe HMRC pt a se vizualiza daca cineva a lucrat
acces la informatiile detinute de o primarie locala unde este inregistrat beneficiarul.
Ei vor analiza informatiile la care au acces cu informatiile trecute pe contul online al benficiarului si cu informatiile declarate in timpul interviului, alaturi de dovezile incarcate dupa interviu. Dupa analizarea tuturor acest informatii si dovezi se va stabili daca Georgel a pacatuit sau nu. Cel mai probabil a pacatuit, fiind un descendent al lui Adam. Dar, pacatul recunoscut e pe jumatate iertat. Asa ca nu e nici un rost sa se minta in astfel de interviuri pt ca ei deja au informatia despre beneficiar.
✅Intrebarile din timpul interviului sunt structurate pe mai multe categorii si sunt in functie de circumstantele personale ale fiecaruia. Voi prezenta un caz clasic, un Georgel cu o amanta declarata, si copii in intretinere care locuiesc cu ei.
🚧1. IDENTITATE – orice interviu incepe cu intrebari legate de identitate. Nume, prenume, adresa, varsta, data de nastere. Apoi se intreaba ce documente oficiale de identitate detine beneficiarul.
🚧2. STATUTUL DE REZIDENTA – mentionarea statutului, cand a venit beneficiarul prima oara in UK si cu cine.
🚧3. ISTORICUL DE ADRESE – toate adresele unde a locuit pe perioada beneficierii de UC, si adresa de dinainte de a beneficia de UC.
🚧4. RELATII – cu cine locuieste in casa, si daca are sau nu o amanta, iubita, partenera sau si mai rau, o sotie. Deasemenea daca are copii, iar daca asa e, ce documente de identitate are pt copii, precum certificate de nastere si pasapoarte. Daca are copii, e important ca copiii sa fie inregistrati pt CHILD BENEFIT.
🚧5. HOUSING (locuinta, gospodarie, casa ta) – daca Georgel are contract de inchiriere, facturi pe numele lui, daca are council tax si ce dovada are ca plateste chiria – poate fi si extrasul de cont bancar.
🚧6. MUNCA – dovezi ca lucreaza, daca asa e cazul. Beneficiarul va fi intrebat daca dispune de payslip-uri, contract de munca, si documente pt cei care sunt self employed precum UTR, inchideri financiare, chitante si facturi. Se cere tot istoricul de munca pe perioada beneficierii de UC. Adica toate companiile unde a lucrat, ce nume oficial au si ce adresa au acele companii.
🚧7. DOVEZI DE SEDERE IN UK – se va intreba beneficiarul la ce clinica a doctorului de familie e inregistrat, numele scolii copilului sau copiilor, numele primariei de care apartine si daca detine o factura de la council tax. Se va intreba beneficiarul daca pe perioada beneficierii de UC a fost plecat in alta tara si sa stea intr-o ocazie mai mult de 28 de zile. Se poate ajunge ca pt orice calatorie, indiferent ca a fost pt 1 zi sau 3 zile sa fie cerute dovezi ca durat chiar atat – bilete de avion, bilete la ferry, bilete la autocar, extrase de cont bancar etc.
✅Aceste intrebari din cele 7 categorii de mai sus vor fi adresate pe durata interviului ce poate dura, cum am zis destul de mult, intre 30 min – 1ora 30 min. Dupa intrebari, la final i se va explica benficiarului de documente trebuie sa incarce in contul sau online la sectiunea TO DO LIST. Va avea la dispozitie 14 zile sa incarce aceste documente. Vor fi dovezi ca sa confirme cele mentionate pe durata interviului precum documente de identitate, de casa – precum contract si facturi, de munca, de sedere in aceasta tara, precum scrisoare de la GP ca este inregistrat acolo alaturi de copii daca e cazul, scrisoare de la scoala pt copii, si altele precum extrase de cont bancar.
In perioada verificarii contul va fi suspendat si nici o plata nu va fi efectuata pana cand cei de la Risk review team nu primesc documentele incarcate de beneficiar si pana cand nu le verifica ei. Acest proces dureaza cateva saptamani bune, uneori chiar si peste o luna. Asa ca inarmati-va cu rabdare, pt ca in acest timp nu veti primi banii de la UC. Ca sa grabiti lururile, faceti incarcarea cat de repede, nu asteptati pana la finalul celor 14 zile.
✅Dupa finalizarea verificarilor, daca totul este in regula se va da drumul la cont si la eliberarea platilor. Daca ceva nu a fost in regula, se pot produce overpayments. Adica bani ce trebuie dati inapoi pe o anumita perioada specifica, referitor la anumite elemente din cadrul platii. De ex. cineva a fraudat privind chiria, acolo se va stabili privind elementul de ajutor cu bani de chirie din cadrul platii cat trebuie sa se recupereze de la beneficiar, ramanand ca restul de bani pt indemnizatie standard si copii de ex, sa ramana intact.
✅Risk review team nu poate fi contactat direct. Beneficiarul poate in schimb sa lase un mesaj in Jurnal selectand categoria plati (payments) si sa intrebe ce se intampla cu verificarea lui. Selectand categoria payments mesajul lui va ajunge la un case manager care va putea lua legatura cu cei de la Risk review team. O alta alternativa ar fi sa se sune la linia de asistenta de la UC la nr de tel – 0800 328 5644 si sa intrebe ce se intampla, iar agentii de la linia de asistenta vor lua legatura cu cei de la Risk review team. Cand sunati la acel nr de asistenta puteti cere oricand traducator gratuit.
Asta a fost povestea lui Georgel “bagat la risc.”
Material oferit de @Raul Englezu – interpreter for DWP and Home Office
Vă mai aduceți aminte pe pandemie de unii (nu puțini) care se luau de beregată cu toată lumea că Nino e cu plată și că au dat ba 60, ba 70 de lire pe el și au primit și card nino, în timp ce încercam să le explicăm ca Nino e gratis și că se aplică online pe gov.uk ? Și postau poze cu tot felul de site-uri fantomă gen Nino Apply, găsite pe google? Ei bine, circul nu s-a terminat. Întotdeauna vor apărea niște oportuniști care vor face bani din neștiința și neinformarea altora.
Ete că acum au apărut și site-urile de ETA. Pentru cine nu știe ce este ETA – este o autorizație electronică de călătorie introdusă de guvernul britanic, care acordă permisiunea de a călători spre UK, nu de a intra în UK.
Iar lumea caută pe google și nu știu cum de nu nimeresc ETA de pe gov.uk, sau aplicația oficială UK ETA , dar nimeresc site-uri fantomă, intermediari de ETA, create special pentru fraieri, pe care îi taxează cu un comision și le colectează și datele personale(inclusiv cele bancare). Posibil să fie o explicație că lumea caută pe google “ETA pentru români” și așa ajung pe site-urile de scam.
Un exemplu de site de intermediere ETA este etauk.uk(lol), care nu are nicio legatură cu guvernul englez, și care promite o aplicație simplificată (deși mai simplă ca pe app-ul oficial creat de guvern, nu există) și care bineînțeles că nu menționează că există un app oficial unde se aplică:
Așa că, dragi români, aveți grijă unde clickăiți pe net și rețineti că:
Mai știti anunțurile “vând /cumpăr / închiriez cont de Just Eat/uber”, care-s pe față ca și cum ar fi perfect normal să vinzi așa ceva? Și părerea generală că nu află statul ce învârte fieștecare cu conturile lui? Ei bine, află. Și nu numai că știe de această practică, știe și de ce se cumpără și se vând asemenea conturi. Și cui anume. Celor care nu au acte și drept de muncă în UK.
Și tocmai pentru că știe, a încadrat aceste practici ca immigration offences. Pe scurt, Home Office e în discuții cu Uber Eats, Deliveroo și Just Eat de câteva luni și au un acord cu aceste afaceri pentru combaterea muncii ilegale în UK.
Înainte de întâlnirea de pe 14 nov.2023 cu cele 3 companii, Ministrul Imigrației, Robert Jenrick le-a trimis o scrisoare oficială, în care a insistat să se pună capăt practicilor de substituire a posesorilor de cont și să introducă măsuri mai stricte de verificare pentru a se asigura că persoanele care reprezintă fiecare companie au voie să lucreze în UK și nu au un cazier criminal. Mai mult, le-a cerut să prezinte dovezi cu privire la procesele de verificare și tehnologiile implementate – cum ar fi software-ul de recunoaștere facială – pentru a impune aceste măsuri.
În cadrul modelului actual, companiile de livrare nu știu cu adevărat cine lucrează pe cont de fapt și dacă șoferul de livrare are dreptul de a lucra în Marea Britanie. Practica de a permite titularilor de cont să își înlocuiască activitatea cu alte persoane complet necunoscute, inclusiv cu muncitori ilegali, facilitează – și prin urmare încurajează – migrația ilegală, evaziunea fiscală și duce la exploatarea muncitorilor.
Numai anul acesta, echipele de Immigration Enforcement au făcut 250 de controale și peste 380 de arestări printre șoferii de food delivery.
Poate că e bine să știti ca pe site la consiliul vostru local, la Other financial support, găsiți tarife sociale pentru net si telefon, pentru cei care aveți beneficii. Verificați.
Ce sunt Tarifele Sociale?
sunt pachete mai ieftine de internet și telefonie destinate persoanelor care beneficiază de Universal Credit, Pension Credit și alte ajutoare sociale. Unii furnizori le denumesc “esențiale” sau “de bază” și sunt furnizate în aceeași manieră ca și pachetele obișnuite, doar că la un preț mai redus. În contextul creșterii costurilor de trai, Ofcom încurajează companiile să ofere tarife sociale pentru a ajuta clienții cu venituri reduse.
Cine poate beneficia de aceste tarife?
Dacă dvs primiți Universal Credit, aveți posibilitatea să vă transferați la oricare dintre tarifele disponibile.
Toți marii furnizori includ, de asemenea, persoanele care primesc Pension Credit, Employment and Support Allowance, Jobseeker’s Allowance și Income Support. Unii furnizori pot include și alte beneficii, precum Personal Independence Payment și Attendance Allowance.
Persoana care primește beneficiul trebuie să fie principalul titular al contractului.
Cum puteți aplica? În primul rând, verificați dacă furnizorul dvs. actual oferă un tarif social. Puteți aplica pentru majoritatea tarifelor online sau puteți suna furnizorul dvs. și să solicitați transferul.
Dacă furnizorul dvs. nu oferă un tarif social, aveți posibilitatea să treceți la unul care oferă. Furnizorul dvs. ar putea permite rezilierea contractului curent fără a plăti o penalizare.
O sa încerc să fiu cât de la obiect pot, in stilul si ritmul meu.
Multi stiti, multi nu stiti, dar nu e relevant, ca sunt cancer patient, cu niste probleme after, atat fizice cat si mentale, in sensul ca chemoraterapia in cazul meu mi-a afectat capacitatile cognitive, inteleg mai greu, imi ia mult timp sa reactionez, ma exprim mai greu, mi-am pierdut o parte din memorie, am probleme cu concentrarea, focusul si echilibrul, am doar o fereastra de claritate pe zi, de la o ora la vreo 3, depinde de medicatie, si tot ce vine la pachet cu chemo fog, oboseala cronica, imi ia 100 de ani sa raspund la un mail sau sa rezolv o problema in timp util, nu vad clar, samd. Amazing, cum in conditiile astea, citesc legislatie cat ma tin ochii si o citesc cu screenshoturi pasaj cu pasaj, pe care le adun ca sa le inteleg ulterior, cu nume si explicatii si sublinieri, ca uit de unde le-am luat, dupa care ma inham sa ma câcâi să scriu un material informativ, care poate dura de la cateva ore la cateva zile.
Ei, si cum eram eu la un blood test luna trecuta si doamna draguta chatuia cu mine, astea de mai sus fiind zise până și ea m-a certat că de ce nu am și PIP, de ex. si alte forme de suport si cum reusesc sa-mi iau singur toate suplimentele de care am nevoie, din banii mei. Asta mi-a ridicat din nou nervii căciulă, caci am boală pe toate (toate) institutiile si organizatiile si providerii care au departamente dedicate pt vulnerabili, care atunci cand sunt contactate de vulnerabili, se pare ca nu exista decât cu numele, sau nu fac nimic sau te expediaza cu un link. Vorbesc din experienta mea ( poate va mai aduceti aminte de episodul British Gas care m-a lasat din greseala o luna si ceva in frig, pe banii mei si cu care m-am batut cateva luni si am castigat). Asa ca doamna draguta a zis ca nu intelege de ce nu am fost recomandat de catre GP pentru un social prescriber, asa că eu am mai pierdut niste zile pana am obtinut un appointment la GP pentru aceasta recomandare. Ei si aici e aici, ca ieri m-a sunat social prescriberul. A fost o experienta misto, pentru ca am discutat multe si am aflat ca, in cazul persoanelor ca mine, GP meu trebuia din momentul 0 al diagnosticarii mele sa imi faca acest referral la social prescriber, care sa imi netezeasca calea, sa miste lucrurile pe repede inainte si sa imi acorde suport in toate cele: aplicatia pt benefit, council tax reduction, Household Support Fund Scheme, financial hardship, mental support, fizioterapie, gym membership, bla bla bla bla, ca nu le mai insir pe toate. Zic asta pentru ca mie, de ex, in timpul chemoterapiei, mi-a luat o luna jumate sa aflu singur ca exista UC si sa completez aplicatia pt UC, aproape 3 luni sa o fac pe cea de council tax reduction, 6 luni sa primesc incapacitatea de munca si de celelalte habar nu aveam. Ghinion. Si in tot timpul asta, cu capacitatile pe care nu le aveam, nu numai ca am supravietuit cu ce aveam, dar am cerut constant suport in completarea si intelegerea demersurilor, pe care nu l-am primit niciodata. Caci de fapt, asta era singurul ajutor pe care il voiam si pe care l-am cerut: o persoană care sa ma ghideze si sa mă ajute sa aflu de lucrurile la care aveam dreptul și sa ma ajute sa aplic la ele, daca sunt eligibil.
In fine, social prescriberul s-a declansat si azi m-am trezit bombardat de mailuri de la cateva departamente relevante si de un telefon de la Adult Social Care team, care mi-au inșirat o multime de chestii care m-au amarat si frustrat teribil, pentru ca nu le-am stiut, nu am beneficiat de ele, pt unele am ratat trenul( de ex, tocmai mi-am cumparat frigider din banii mei pt ca mi s-a stricat frigiderul si am aflat ca il puteam primi de la council), dar o sa imi treacă.
Unde voiam sa ajung cu acest hectar de text? Exista institutii si departamente de suport în caz de nevoie. Asa ca daca sunteti bolnavi, dizabilitati, incapacitati, izolati social sau cu alta problema de viata si de moarte si nimeni nu v-a bagat in ochi nicio informatie si niciun pliant si va zbateti singuri, solicitati insistent la GP sa fiti referiti unui social prescriber si contactati consiliul local prin Adult Social Care să primiti un social worker care sa va ajute.
PS. am descris toata situatia mai sus, pentru ca nu sunt singurul in situatia asta si pentru ca, in foarte multe cazuri, exact oamenii care au mai multa nevoie de suport, nu-l au, pentru că nu stiu cum să ajunga la el și cei care ar trebui sa ii indrume, nu-si fac treaba si nu le pasa.
Unsprezece muncitori ilegali au fost arestați ieri dimineață (18 octombrie) la hotelul de 4 stele Londra Marriott Regents Park. Oamenii erau angajați ilegal prin agenție de recrutare, ca femei de serviciu, cameriste și porteri. Munceau 15 ore pe zi la hotel, prost plătiți, la jumătate din salariul normal, sub 2 firme separate subcontractoare. Sună cunoscut? Sunt pline grupurile de joburi de anunțuri de angajare la hotel fără numele angajatorilor, salariu și detalii de contact.
Niciunul dintre ei nu avea dreptul de muncă în UK. Cinci angajați au fost reținuți în vederea deportării din UK, în timp ce alți 6 au fost eliberați sub obligația de a raporta regulat la Home Office. Unul dintre cei arestați intrase ilegal în UK.
Razia a fost organizată cu sprijinul Hotelului Marriott Regents Park și face parte din campania Home Office contra muncii ilegale în UK. Cei de la Immigration Enforcement au făcut anul acesta peste 100 de razii doar în acest sector , mai mult de 50% față de anul trecut.
Agențiilor angajatoare li s-a înmânat civil penalty referral notice, care va rezulta în amenzi de până la £20,000 pentru fiecare lucrător ilegal.
mi se pare absolut A M A Z I N G, că timp de aproape 3 ani (aproape toată) lumea a dat un ignore total subiectului viza de muncă. Și noului sistem de imigratie, ca și cum ar fi fost inexistent. Cine, vize? ce-s alea? prisetel, bro. Lună după lună, începând cu ian. 2021 și după 30 iunie 2021, când s-a încheiat fereastra oficială de aplicare la schema de rezidență, cei care voiau să vină “pă Anglea” trăiau într-o negare totală a realității, ca să nu zic a regulilor de imigrație ale acestei țări, considerând că nu li se aplică lor. la fiecare întrebare dacă se mai pot face acte, informațiile despre vize erau luate în râs, și-i pupau pe frunte pe cei care le spuneau “atâta timp cât se poate aplica, se poate și obține”, care le ofereau acte false, dovezi măsluite, rezidențe încropite în pdf. Dovadă zecile de mii de aplicatii frauduloase la rezidentă ale noilor veniti, la pachet cu zecile de mii de stampile, intoarceri la vama, refuzuri, tepe, bani de restituit, complicatii.
Și nu au dat ignore numai gov-ului, cat si celor cateva site-uri sau personaje care și-au bătut capul cu informarea, fiecare după puterile, ambițiile sau interesele personale. Au dat ignore și schimbărilor regulilor de imigrație recente, de după 9 august, când s-a tăiat conducta shercodurilor și-a aplicațiilor la nesfârșit, insistând ba în negare, ba în căutarea de soluții ca să păcălească aplicația. Dar a fost suficient ca 2, 3, 4 tiktocari să arunce cu “noutăți” și să toarne breakin newsuri despre ce a emanat tărtăcuța lor din titluri sau vești, auzite la alți urechiști, gen “ai auzit vecină” despre schimbarea regulilor de imigratie din 9 august și din scumpirea vizelor, ca lumea să zica wow, s-a dat drumu’ lavize pentru români, fraților. hai să le cumpărăm! Vize pe care le consideră, evident, tot o aplicație la rezidență, dar cu plată , că doar nu și-ar bate capul să citească ce e viza, ce condiții trebuie să îndeplinească pentru vize și cum se aplică. De unde trag concluzia ca Home Office e un slab comunicator si are canalul de livrare a informatiilor neadaptat :))) Cand au lansat noul sistem de imigratie trebuiau sa angajeze un tiktokar, sa vezi cum sărea lumea pe vize, din 2021.
Si mai mi se pare amazing faptul ca dacă postezi informatie de la sursă și explici mură în gură, nu se uită nimeni pe ea, mai ales cei care au nevoie de ea, nicicum să o răspândească , să o discute și să o inteleagă, dacă au nelamuriri. Însă ăia care au interes să ia banii la disperati, adaptându-se la cererea pieței și speculând lipsa de apetit pentru informație, orice basină ar posta: fie că se închide aplicatia la rezidențe pe ba pe 16 ian , ba pe 25 martie, ba că se dă pre-settled cu cerere de muncă, ba că se dă pre-settled pe 3 ani, ba că a dat primaru’ londrei lege sa le dea din 2025 la toti pre-settled , ba că se dau private life visa doar la ei, well orice bășină aruncată le aduce șiroaie de interesați, de like-uri, de followeri, de respect și de aplauze. Amazing. Cum ingurgitează lumea fake news, minciuni, prosteală pe față, țepe și vârâtul in rahat până peste cap. Și nu numai că le înghit. Le cred și le răspândesc și se bat pentru ele.
Ceva nu e bine.
PS. Pun aici o selecție reprezentativă de emanații culese de pe net.
In buna traditie, duamnile admine de pe Informatii in Uk, specialiste in furat continut si subiecte de la altii, si in particular de la mine de ceva ani, comit din nou. Pentru ca e prea juicy sa nu ai pe grup o postare despre asa subiect, dar n-ar fi dat niciodata de sursa informatiei, pencă nu umblam prin aceleași locuri, și e mai simplu să ciordești, decât să citești și să îți faci singur, madam Jipa a copiat materialul meu cu nesimtire, a inversat 2, 3 cuvinte si a postat-o ca fiind scrisa de ea.
Ca bineinteles ca nu se pune problema sa dea share la articolul meu, că cum sa stie lumea cine a scris-o ( e postata pe zeci de grupuri) si sa faca trafic spre pagina si site-ul meu.
Pe un grup care pretinde că se ocupa cu informatii in UK, sportul principal e julitul de la alții, și justificarea e la modul de “Da’ ce-am făcut? Nu am furat și nici însușit, am luat cu copy paste și l-am postat ca fiind al meu, atât!”
Folosiți acest serviciu pentru a găsi detalii de contact atunci când aveți nevoie să căutați o pensie de care ați uitat.
Puteți găsi detalii de contact pentru:
-propriul loc de muncă sau schema personală de pensii -schema altcuiva dacă aveți permisiunea acestuia Acest serviciu nu vă va spune dacă aveți o pensie sau care este valoarea ei.
Trolley.co.uk este un serviciu free de comparare a prețurilor produselor alimentare din Marea Britanie, care urmărește și compară prețurile fiecărui produs în cele mai mari supermarketuri din Marea Britanie începând cu luna mai 2020, ajutând aproape un milion de cumpărători să economisească din cheltuielile săptămânale pentru alimente.
Trolley a creat un index în timp real, primul de acest fel, numit The Trolley.co.uk Grocery Price Index (GPI), care detectează schimbările de prețuri la alimentele populare.
De ce a făcut Trolley.co.uk acest GPI? -pentru a evidenția modul în care prețurile s-au schimbat în ansamblu și cumpărătorii să poată ști unde au loc cele mai mari modificări de preț. Acest index monitorizează popularitatea și prețurile a 51.662 de produse în mod continuu – în medie 300.516 prețuri din septembrie 2022. Toate produsele monitorizate sunt de obicei cumpărate cel puțin o dată pe lună. Produsele sunt indexate pe categorii, branduri, supermarketuri și magazine.
Iar aici puteți contribui și voi la producerea rapoartelor reale, selectând alimentele pe care le cumpărați regulat și puteți vedea cum vă e afectat bugetul pentru aceste cumpărături .
Infracțiunile motivate de ură, cunoscute sub denumirea de hate crime, reprezintă acte antisociale care atrag sancțiuni legale și sunt motivate de sentimente de ostilitate sau prejudecată ale infractorului față de o anumită comunitate. Această comunitate este identificabilă prin intermediul unei caracteristici comune, precum rasă, naționalitate, etnie sau origine etnică, limbă, religie, gen sau orientare sexuală, opinie, apartenență politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA. Infracțiunile motivate de ură nu sunt direcționate personal împotriva victimei, ci sunt influențate de ura sau prejudecata infractorului față de grupul sau caracteristica comună a comunității respective.
Termenul “infracțiune motivată de ură” este unul care suscită o atenție considerabilă în societatea modernă, deoarece ridică probleme complexe legate de discriminare, drepturile omului și justiție. Aceste infracțiuni au fost recunoscute ca o problemă gravă, deoarece ele nu afectează doar victima directă, ci au și un impact negativ asupra întregii comunități asociate caracteristicii comune care a motivat infracțiunea.
În mediul online, hate speech-ul se manifestă sub diverse forme, de la comentarii răutăcioase la amenințări violente și incitare la ură. Fenomenul hate speech-ului nu este deloc nou, însă platformele de socializare au amplificat și extins posibilitățile de a-l răspândi. Cu milioane de utilizatori activi în fiecare zi, Facebook și alte platforme similare au devenit terenuri fertile pentru incitarea la ură și propagarea discursului violent. Hate speech-ul online nu doar afectează individul sau grupul țintă, ci poate avea și impact asupra securității cibernetice în ansamblul său.
Incitarea la ură pe Facebook se referă la postări, comentarii, sau alte activități online care promovează sau susțin violența, discriminarea, rasismul, xenofobia, misoginismul sau alte forme de ură și intoleranță. Aceste acțiuni pot viza grupuri sau indivizi și pot avea un impact grav asupra victimelor și societății în ansamblu.
Infracțiunile motivate de ură pot lua diverse forme, inclusiv agresiuni fizice, hărțuire verbală, hărțuire online, distrugerea proprietății și altele. De asemenea, aceste infracțiuni pot avea consecințe grave asupra victimelor, inclusiv traume psihologice și sociale.
Care sunt cele mai comune forme de incitare la ură pe Facebook?
Discursul rasist și xenofob: Postări sau comentarii care atacă grupuri etnice sau minorități. Incitarea la violență: Apeluri la violență fizică sau verbală îndreptate împotriva altor persoane sau grupuri. Dezinformarea și propagarea teoriilor conspiraționiste: Răspândirea informațiilor false pentru a crea animozitate și suspiciune. Abuzul și hărțuirea online: Stalking, insulte și alte comportamente dăunătoare.
Facebook abordează într-un fel aparte, ceea ce numim ”discursul urii”. Încă din 2018, aceste reglementări au fost re-formulate și actualizate continuu, astfel încât să urmeze normele și legile statelor sau reglementările legale internaționale.
„Nu permitem discursurile de ură pe Facebook. Ele creează un mediu de intimidare și excludere și, în unele cazuri, pot promova violența în afara spațiului online.
Definim discursul de ură ca o atac direct împotriva oamenilor – în loc de concepte sau instituții – pe baza a ceea ce numim caracteristici protejate: rasă, etnie, origine națională, dizabilitate, afiliere religioasă, castă, orientare sexuală, sex, identitate de gen și boli grave. Definim atacurile ca fiind discursuri violente sau deumanizante, stereotipuri dăunătoare, afirmații de inferioritate, expresii de dispreț, dezgust sau respingere, blesteme și apeluri la excludere sau segregare. (…) De asemenea, interzicem utilizarea termenilor injurioși care sunt utilizați pentru a ataca oamenii pe baza caracteristicilor lor protejate”
Hate speech – efecte în lanț pentru întreaga comunitate online
Impactul asupra victimelor – Incitarea la ură pe Facebook poate avea un impact devastator asupra victimelor. Aceasta poate duce la anxietate, depresie și traume emoționale. De asemenea, poate determina victimele să se retragă din mediul online sau să-și închidă conturile, limitându-le libertatea de exprimare și participarea la comunitatea online.
Creșterea polarizării sociale – Incitarea la ură alimentează polarizarea socială și diviziunile dintre grupuri. Aceasta poate contribui la radicalizarea indivizilor și la intensificarea tensiunilor sociale. Mai mult, polarizarea poate submina coeziunea socială și dialogul constructiv în societate.
Amenințarea securității online și offline – Incitarea la ură pe Facebook poate duce la amenințări la adresa securității, în special atunci când se referă la apeluri la violență sau la organizarea de activități violente în offline. Extremismul online poate să ducă la acțiuni periculoase și chiar la acte de terorism.
Discursul urii – Reglementări legate în România și în Marea Britanie
Structura legală în România
România, ca și multe alte țări, a recunoscut necesitatea de a aborda discursul de ură de pe platformele de socializare și a implementat o structură legală pentru a-l combate. Mai multe articole din Codul Penal (instrumentul legal pentru autoritățile din România) sunt relevante pentru discursul de ură, inclusiv:
Articolul 297 – Definirea discursului de ură: Acest articol definește discursul de ură ca fiind discursul public sau actele publice care promovează discriminarea, ura sau violența împotriva individelor sau grupurilor în funcție de rasă, naționalitate, etnie, religie, gen, orientare sexuală, dizabilitate sau alte caracteristici similare.
Articolul 369 – Incitarea la discriminare: Acest articol criminalizează incitarea la discriminare, ură sau violență bazată pe aceleași caracteristici menționate în Articolul 297.
Articolul 208 – Calomnie: Declarațiile calomnioase, care pot fi adesea împletite cu discursul de ură, sunt, de asemenea, reglementate de legea românească.
România a adoptat și Directiva Uniunii Europene 2016/1148 privind Securitatea Rețelelor și Sistemelor de Informații (Directiva NIS), care obligă furnizorii de servicii esențiale, inclusiv platformele de socializare, să implementeze măsuri de securitate și să raporteze incidente, care ar putea implica potențial discurs de ură.
În plus față de reglementările legale, România are o agenție națională, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, responsabilă cu monitorizarea și combaterea discriminării și a discursului de ură. Consiliul are autoritatea de a investiga și impune sancțiuni celor care se angajează în discurs de ură.
Structura legală în Regatul Unit
Regatul Unit dispune de o structură legală cuprinzătoare pentru a combate discursul de ură pe platformele de socializare. Câteva acte legislative și reglementări cheie includ:
Legea Ordinii Publice din 1986 – Această lege criminalizează incitarea la ură rasială, ură religioasă și ură bazată pe orientare sexuală. Conține, de asemenea, prevederi privind afișarea de materiale scrise care sunt amenințătoare, abuzive sau insultante, cu intenția de a stârni ura.
Legea Comunicării din 2003 – Secțiunea 127 a acestei legi face dintr-o infracțiune trimiterea, prin intermediul unei rețele publice de comunicații electronice, a mesajelor care sunt grav ofensatoare, indecente, obscene sau amenințătoare. Această prevedere a fost utilizată pentru a-i procesa pe indivizi pentru discursul de ură de pe platformele de socializare.
Legea Comunicărilor Malicioase din 1988 – Această lege criminalizează trimiterea de mesaje cu intenția de a provoca suferință sau anxietate. A fost utilizată pentru a aborda hărțuirea online și discursul de ură.
Legea Egalității din 2010 – Această lege interzice discriminarea, hărțuirea și victimizarea pe baza diferitelor caracteristici protejate, inclusiv rasă, religie, orientare sexuală și dizabilitate. Acoperă atât comportamentul offline, cât și cel online.
De asemenea, în Marea Britanie se discută Proiectul de Lege privind Daunele Online – Guvernul britanic a propus Legea privind Siguranța Online, care urmărește să stabilească o structură legală pentru abordarea conținutului online dăunător, inclusiv discursul de ură, pe platformele de socializare. Aceasta va impune companiilor tech o datorie de grijă pentru a proteja utilizatorii lor de prejudicii.
Platformele de socializare colaborează strâns cu autoritățile și organizațiile non-guvernamentale pentru a combate incitarea la ură și extremismul online. Această cooperare poate include partajarea informațiilor relevante și dezvoltarea de strategii comune de combatere a incitării la ură.
Material de : Mariana Papava IT Security and Business Intelligence tel. (0044) 07306 818 616 www.nozomi.uk mariana@nozomi.ro mariana@nozomi.uk
