All posts by romaniinangliagrup

Accesul la schemele locale de asistență și ajutoare sociale

Ajutoare Financiare, Beneficii, Consilii Locale, Cost of Living, De la mine pentru voi, informatii utile, Initiative civice, Români în Anglia, Suport, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , ,

O mulțime de oameni trec la un moment dat prin situații dificile și ori nu au idee că există scheme locale gândite special ca sa ofere ajutor, pentru că nu le spune nimeni, ori nu știu cum să facă să ajungă la ele.

Așa că Expert Link, împreună cu National Expert Influencing Forum (NEIF) au realizat în toamna anului 2025 un raport de cercetare despre experiențele oamenilor în accesarea Schemelor Locale de Asistență Socială (inclusiv Discretionary Housing Payments și alte forme de sprijin de criză oferite de consiliile locale).

Raportul arată că mulți oameni nu știu de existența ajutoarelor locale decât după ce se confruntă cu o criză financiară sau când cineva le spune despre ele, că sprijinul este adesea greu de găsit, că e epuizant din punct de vedere emoțional în momentele de criză, dar că, atunci când funcționează, poate schimba cu adevărat viața.

Problemele întâmpinate de oameni

–Nu aflau de ajutoarele locale decât după ce treceau printr-o criză financiară sau când cineva le spunea despre ele. Unii credeau că odată ce primești ajutor de stat (ex. Universal Credit) nu mai există acces la alte fonduri locale suplimentare.
-Alții credeau că schemele sunt doar pentru „alți oameni” (fără adăpost, refugiați), nu și pentru ei.
-Majoritatea celor care au accesat sprijinul au ajuns la el datorită unei recomandări sau unei discuții cu o persoană de încredere (organizație caritabilă, food bank, housing officer).
-Cei fără o rețea de sprijin au avut dificultăți chiar și în a afla că există asemenea scheme de ajutor, pentru că nu sunt vizibile și la îndemână, și aflau de ele abia după un șoc financiar, ceea ce putea întârzia sprijinul, așa că problemele li s‑au agravat.
-Informațiile postate online sunt într-un limbaj birocratic sau tehnic, greu de înțeles pentru mulți, solicitanții își pierd încrederea, pentru că nu sunt siguri cum să își explice situația „corect”.
-Unii participanți nu aveau acces la internet sau competențe digitale, ceea ce i-a împiedicat să descopere singuri la ce sprijin s-ar putea încadra.
–Lipsa clarității privind criteriile de eligibilitate și tipurile de ajutor (de exemplu pentru chirie, energie sau o criză concretă) îi face nesiguri pe oameni, care nu înțeleg dacă se califică sau nu.
-Unii au presupus că schemele sunt doar pentru cazuri „extreme” și nu s‑au gândit să aplice.
–Informațiile contradictorii sau neclare primite de la funcționari sau diferite agenții le-au creat confuzie, frustrare și pierderea încrederii, ceea ce i-au făcut să renunțe.

Procesul de aplicare este confuz și complicat.
Formularele sunt lungi, intruzive și greu de înțeles, iar completarea lor este dificilă mai ales când oamenii sunt deja sub presiune.
Aplicațiile online au exclus sau au întârziat sprijinul pentru cei fără dispozitive (smartphone, laptop), acces la internet sau abilități digitale.
Participanții au spus că au avut nevoie de ajutor — de la organizații sau vecini — pentru a completa formularul, sau doar ca să îi ajute să înțeleagă întrebările. Când sprijinul uman sau față în față lipsea, le era greu să parcurgă etapele de aplicare.

Constatări privind deciziile și comunicarea

Mulți au raportat un timp lung de așteptare pentru un răspuns, fără actualizări pe parcurs, ceea ce i‑a lăsat în incertitudine și incapacitatea de a planifica sau face alte aranjamente. Participanții cel mai adesea nu primesc niciun fel de confirmare că cererea lor a fost primită.
Când venea decizia, era de obicei o scrisoare scurtă sau un e-mail, fără detalii, care nu explica de ce cererea fusese aprobată sau respinsă.
Mulți nu înțelegeau de ce au fost respinși sau ce puteau face mai departe.
Puțini participanți știau că există o cale de contestație sau apel și când au încercat, procesul a părut neclar sau inaccesibil.

Când oamenii nu primesc confirmare, explicații clare sau posibilitatea de a discuta cu cineva, se simt ignorați și incapabili să înțeleagă ce s-a întâmplat sau ce trebuie să facă în continuare.

Constatări privind impactul emoțional și demnitatea

A aplica pentru un ajutor a fost descris ca fiind umilitor, obositor sau traumatizant, care afectează demnitatea și siguranța. Unii au simțit că nu exista nimeni cu care să discute direct despre procesul de aplicare, ceea ce a amplificat sentimentul de singurătate și izolare.
Cererile repetate de justificare a dificultăților prin care trec i-au făcut să se simtă judecați, vinovați sau rușinați și nedemni de ajutor. Atunci când sprijinul le-a fost oferit într-un mod uman și respectuos, le-a redat oamenilor speranța și demnitatea.

Constatări privind sprijinul și implicarea personală

Participanții spuneau adesea că își doreau pe cineva care să stea cu ei și să le explice lucrurile, pentru că formularele li se păreau copleșitoare, greu de înțeles și lungi, mai ales când erau deja sub presiune.
Absența ajutorului față în față făcea procesul să pară neprietenos și inaccesibil.
Lucrătorii de sprijin, atunci când erau prezenți, aveau un rol vital în navigarea aplicației. Altfel, acolo unde lipsea sprijinul uman, procesul părea greu de navigat.
Calea de aplicare doar online excludea sau întârzia sprijinul pentru cei fără dispozitive, date, competențe digitale sau stabilitate.

Ce vor oamenii:
vor ca sistemul să fie mai uman și personal, cu interacțiuni bazate pe empatie și respect. Au nevoie și de alte opțiuni în afară de accesul exclusiv digital, inclusiv față în față, prin telefon sau pe hârtie. Au cerut un limbaj simplu și clar în formulare, comunicare mai rapidă și actualizări despre stadiul cererilor. Participanții și-au dorit sprijin direct în navigarea prin procesul de aplicare la ajutoare, prin mentori sau consilieri care să îi ajute la completarea formularelor și să poată înțelege deciziile. Câteva persoane au menționat că sprijinul legat de locuințe și chirie ar trebui să fie mai adecvat realităților economice, deoarece costurile au crescut, iar ajutorul nu ține pasul cu acestea

Sursa: Listening to Real Experiences: Understanding Access to Local Welfare Assistance Schemes – December 17, 2025

Din 1 aprilie 2026, în Anglia va fi lansat Crisis and Resilience Fund

Ajutoare Financiare, Consilii Locale, Cost of Living, DWP, Finanțe, GOV.UK, Informari, informatii utile, Povestiri din lumea noua, , , , , , , , , , , , ,

Începând cu 1 aprilie 2026, în Anglia va fi lansat Crisis and Resilience Fund, un nou sprijin financiar pentru gospodăriile cu venituri mici și persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare, în contextul presiunilor cu costurile de trai.

Guvernul s-a angajat să aloce £1 miliard pe an, pentru o perioadă minimă de trei ani, sub formă de granturi transferate consiliilor locale din Anglia, care cunosc cel mai bine situațiile de dificultate din comunitățile lor. Fondul este gândit să reducă riscul agravării problemelor financiare și sociale și de a oferi un ajutor direct persoanelor care ajung într-o situație de criză financiară.

Finanțarea alocată prin Crisis and Resilience Fund acoperă perioada de la 1 aprilie 2026 până la 31 martie 2029 și este împărțită în patru componente principale: Crisis Payment, Housing Payment, Resilience Services și Community Coordination. Autoritățile au mână liberă în modul în care vor folosi finanțarea cât și în stabilirea criteriilor de acordare.

Crisis Payment este o schemă pentru persoanele cu venituri mici care au avut un șoc financiar sau pentru a preveni intrarea într-o stare de criză, iar primăriile trebuie să evalueze situația aplicanților în mod continuu, să stabilească ce nevoi au și să ofere sprijin imediat. Schema trebuie să fie bazată pe cerere și să acorde prioritate plăților în numerar, pentru nevoile identificate: costuri pentru alimente, apă, energie, îmbrăcăminte, mobilier esențial, transport și elemente digitale esențiale. Sprijinul însă nu poate înlocui o sursă regulată de venit.

Eligibilitatea pentru Crisis Payment nu este limitată doar la persoanele care primesc beneficii sociale; autoritățile pot aplica propriile norme pentru a stabili criteriile pentru venituri mici.

Housing Payment va înlocui Discretionary Housing Payments (DHP) în Anglia începând din 1 aprilie 2026 și oferă sprijin financiar pentru acoperirea costurilor legate de locuință. Costuri locative (housing costs) înseamnă obligația de plată a chiriei, chiria plătită în avans, depozitul de închiriere, costuri de mutare. Aceste plăți pot fi acordate solicitanților care fie primesc deja, fie îndeplinesc condițiile pentru a primi housing benefit sau elementul de chirie la Universal Credit, dar nu au primit încă plata efectivă..

În situațiile în care o persoană nu poate accesa Housing Payment, fie pentru că nu este eligibilă (adică nu este eligibila la un beneficiu sau este proprietar-ocupant), fie pentru că fondurile disponibile pentru Housing Payment s-au terminat, aceasta poate avea accesa asistență financiară suplimentară prin schema de Crisis Payment a primăriei, dacă este eligibilă.

Atât schemele de Crisis Payment, cât și cele de Housing Payment trebuie să accepte cereri continuu pe tot parcursul anului și să ofere cel puțin două metode de aplicare, pentru a asigura accesul persoanelor excluse digital sau celor cu dificultăți de transport.

Primăriile sunt obligate să facă publice planurile CRF, să asigure informații clare și accesibile despre fond și să folosească termenii „Crisis Payment” și „Housing Payment”. Informațiile trebuie să fie disponibile atât online, cât și prin oferte non-digitale, pentru a ajunge la toate persoanele care pot beneficia de sprijin.

Alocările provizorii și condițiile preliminare de acordare a granturilor au fost deja publicate, urmând ca acestea să fie finalizate la o dată ulterioară, înainte de implementarea completă a programului.

DWP a publicat ghidul cu detaliile despre cum va fi implementat și cum va funcționa acest program, aici: Crisis and Resilience Fund: Guidance for local authorities in England (1 April 2026 to 31 March 2029)

*Nu există o listă obligatorie cu tipurile de criză ce pot provoca un șoc financiar. Rămâne la latitudinea autorității locale să stabilească dacă situația unei persoane constituie o criză. Aceasta poate include următoarele situații: dezastrele( inundație, incendiu, o explozie de gaz sau o scurgere chimică); accidentele, urgențele medicale sau o criză de sănătate mintală, care determină cheltuieli neplanificate sau creșterea bruscă a costurilor de trai; situațiile de violență domestică, părăsirea unui partener abuziv – care implică mutarea într-o locuință nemobilată și necesitatea de sprijin pentru mobilier și electrocasnice; defectarea unui obiect esențial, cum ar fi o centrală termică, echipamente medicale sau electrocasnice de bază; cazurile în care banii au fost pierduți sau furați și sunt necesare fonduri pentru cheltuieli de trai; situațiile în care solicitantul se confruntă cu un decalaj pe termen scurt în venituri, de exemplu ca urmare a unei concedieri sau a unei schimbări semnificative a programului sau tipului de muncă.

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Universal Credit în 2026

Ajutoare Financiare, Beneficii, DWP, Finanțe, GOV.UK, Informari, informatii utile, Legi britanice, Români în Anglia, Universal Credit, , , , , , , , , , , ,

În Universal Credit Act 2025, guvernul a anunțat câteva schimbări la Universal Credit care vor afecta pe toată lumea, din aprilie 2026:

  • Standard allowance crește pentru toți (de ex. single ≥25 de la £400.14 la £424.90)
  • Limitarea de 2 copii la child element din Universal Credit dispare – se plătește pentru toți copiii eligibili.
  • LCWRA pentru noii beneficiari este redus la aproximativ jumătate
  • Childcare element rămâne calculat la 85% din costuri, dar plafoanele maxime se indexează cu inflația.


1) Standard allowance (alocația standard, care e funcție de vârstă și dacă locuiești cu un partener ) crește pentru toți beneficiarii UC, din 6 aprilie 2026. Suma pe care fiecare persoană o primește va fi mai mare decât înainte, peste rata inflației.

Universal Credit standard allowance – rate lunare 2025/26 vs din aprilie 2026

Categoria2025/26 Din aprilie 2026 (nou)
Standard allowance – single <25£316.98£338.58
Standard allowance – single ≥25£400.14£424.90
Standard allowance – cuplu ambii <25£497.55£528.34
Standard allowance – cuplu unu sau ambii ≥25£628.10£666.97

2) Child element

Categorie2025/26din aprilie 2026
Primul copil (unde se aplică rata mai mare)£339.00£339.00
Fiecare alt copil£292.81£292.81
Disabled child addition – lower rate£158.76£158.76
Disabled child addition – higher rate£495.87£495.87

3) LCWRA ( „limited capability for work-related activity” – suma suplimentară pentru cei cu afecțiuni de sănătate pe termen lung sau o dizabilitate):

Cei care primesc deja elementul LCWRA dinainte de 6 aprilie 2026, vor păstra rata actuală de £423.27, suma nu va scădea din cauza schimbărilor din aprilie 2026.

Cei care încep să primească LCWRA după 6 aprilie 2026, vor primi noua rată de £217.26, care va fi îngheţată până în 2029/30, fără indexare automată cu inflaţia.

Așa că, atenție! Dacă nu aveți elementul LCWRA și sunteți eligibili pentru el, raportați condiția medicală sau dizabilitatea cât mai repede, pentru că există o perioadă de așteptare de 3 luni înainte de a-l primi. Dacă se aprobă și începeți să îl primiți înainte de 6 aprilie 2026, veți avea suma LCWRA actuală, mai mare. Ultima șansă de a raporta afecțiunea de sănătate va fi între 6 decembrie 2025 și 5 ianuarie 2026. Depinde de situația fiecăruia.

*Nu are legatură cu Universal Credit, dar informativ pentru cei care primesc Personal Independence Payment (PIP): guvernul a propus schimbări pentru cine poate primi PIP, modificarea descriptorilor de activitați sau a evaluarilor. Acestea s-au materializat încă, dar vor fi luate în considerare schimbări viitoare. Este posibil să se întâmple în 2026. Dacă vă gândiți să aplicați pentru PIP, ar trebui să o faceți. Sunt șanse mai mari să primiți PIP pe vechile reguli. Evident, verificați înainte de a aplica, dacă sunteți eligibili.

Sursa: Universal Credit Act 2025 https://www.legislation.gov.uk/ukpga/2025/22/enacted

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Povestea lui “Keep Calm and Carry On”

Ce este...?, Cultura generala, Istorie, My two cents, Viata in UK, , , , , , , ,

„Keep Calm and Carry On” a devenit unul dintre cele mai cunoscute sloganuri din istoria Marii Britanii. Expresia a întărit imaginea populară despre viața în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a fost reprodusă pe o mulțime de obiecte, de la pahare de șampanie până la huse de telefon.

Însă această expresie are în spate o istorie mult mai complicată.

Sloganul „Keep Calm and Carry On” a fost creat de Ministerul Informațiilor (Ministry of Information – MOI), aflat atunci în fază de pregătire, undeva între 27 iunie și 6 iulie 1939 și făcea parte dintr-o serie de trei postere care urmau să fie folosite în caz de război. Celelalte două mesaje erau:
„Your Courage, Your Cheerfulness, Your Resolution Will Bring Us Victory” și
„Freedom is in Peril; Defend it with all Your Might”.

Posterul „Keep Calm” nu a fost niciodată distribuit oficial, iar până astăzi au supraviețuit foarte puține exemplare originale.

Planificatorii MOI au început să discute propaganda pentru populație încă din august 1937 și au reluat subiectul în iulie 1938. Activitatea lor era însă limitată de un acord mai vechi, potrivit căruia aceste campanii urmau să înceapă abia mai târziu în eventualitatea unui război. Inițial, MOI trebuia să se ocupe doar de știri oficiale și cenzură.

Situația s-a schimbat în martie 1939, când Royal Institute of International Affairs (Chatham House) a fost rugat să redacteze un raport secret despre propaganda externă. Atunci au apărut primele discuții serioase despre conținutul materialelor destinate publicului.

Un nou comitet pentru propaganda internă și-a început activitatea la 6 aprilie 1939. Funcționari publici, academicieni voluntari, publiciști și editori se întâlneau săptămânal. Ei au căzut rapid de acord că, odată cu izbucnirea războiului, MOI trebuia să lanseze imediat o campanie generală care să prezinte „cauza națională”. Posterele trebuiau să liniștească populația, să transmită ideea unei victorii finale sigure și să arate că întreaga societate este implicată în efortul de război.

S-a decis ca aceste postere să iasă clar în evidență față de reclamele comerciale și să fie parte dintr-o campanie coerentă. De aceea, s-a experimentat folosirea unui font special. Mesajul trebuia să atragă atenția, să fie ușor de înțeles pentru toată lumea și să combine calmarea publicului cu încurajarea acțiunii. Primele idei, precum „England is prepared”, au fost abandonate în favoarea unor mesaje mai puțin politice, cum ar fi „We’re going to see it through”.

Procesul de design s-a intensificat în mai 1939, când finanțarea a fost mutată de la serviciile secrete la Trezorerie. A fost creat un subcomitet de planificare a propagandei, format din profesioniști din presă și publicitate. Aceștia au decis că sloganul ar trebui să transmită mai degrabă o „stare de spirit” și au cerut unui grafician să pregătească mai multe variante.

Subcomitetul s-a ocupat și de tipărire și distribuție. S-a stabilit ca HM Stationery Office să se ocupe de tipărire, iar pentru a asigura acoperire națională s-a propus colaborarea cu o agenție de publicitate. Costul total estimat al campaniei era de £112,000.

Trezoreria nu a fost însă mulțumită. A refuzat ideea a șapte modele diferite și nu a vrut să aprobe cheltuieli pentru mesaje prea specifice. În urma unei ședințe din 26 iunie 1939, planul a fost blocat. A urmat o încercare rapidă de compromis: bugetul a fost redus la £45,000, pentru 2,5 milioane de exemplare ale unui singur design, care să poată fi adaptat ulterior.

Din aceste discuții a apărut „Keep Calm and Carry On”. Nu se știe exact momentul în care sloganul a fost formulat, dar documentele arată că, pe 27 iunie 1939, graficianului Wall-Cousins i-a fost trimis un nou set de instrucțiuni. La 6 iulie, erau gata mai multe propuneri, iar „Keep Calm” se afla printre ele.

Posterul a fost rezultatul direct al negocierilor legate de buget. Alegerea unui poster doar cu text a fost impusă de Trezorerie, iar mesajul reflecta ideea de „sobrietate și reținere”. Coroana stilizată provenea dintr-un proiect abandonat de „mesaj regal”, iar culorile roșu și alb au fost alese pentru efectul lor psihologic, idee preluată din surse contemporane.

După mai multe întâlniri, trei postere au fost alese: „Keep Calm”, „Your Courage” și „Freedom is in Peril”. Ele au fost aprobate oficial la începutul lui august 1939. Tipărirea a început chiar înainte de declararea războiului, iar producția era încă în desfășurare la 3 septembrie 1939.

Deși se spune adesea că posterul „Keep Calm” a fost păstrat în rezervă încă de la început, de fapt, majoritatea exemplarelor fuseseră deja distribuite centrelor locale, dar autoritățile au decis să le folosească doar în cazul unor bombardamente severe. Când aceste bombardamente nu au avut loc imediat, iar moralul populației părea mai degrabă plictisit decât panicat, ritmul campaniei a fost încetinit.

Încă de la început, sloganul a stârnit rezerve. Unii oficiali se temeau că oamenii se vor simți iritați dacă mesajul le va fi „băgat pe gât”, iar alții considerau că este prea banal pentru a inspira. Critici similare au fost aduse și celorlalte postere. După doar câteva săptămâni, întreaga campanie comercială a fost abandonată, iar stocurile de „Keep Calm” au fost păstrate până în 1940, apoi distruse din cauza lipsei de hârtie.

Este ironic faptul că un poster care astăzi simbolizează o epocă a provocat atâta neliniște la momentul apariției. Tocmai această reținere a făcut ca el să rămână ascuns timp de decenii. Abia la începutul secolului XXI, un exemplar prăfuit a fost redescoperit de doi librari din Alnwick. De acolo, sloganul a intrat din nou în istorie.

Sursa originală: Dr. Henry Irving, 27 iunie 2014
https://history.blog.gov.uk/2014/06/27/keep-calm-and-carry-on-the-compromise-behind-the-slogan/

Intrarea în UK prin Irlanda

Border Force, Conditii de calatorie, Intrarea in UK, UKVI, , , ,

Zona CTA ( The Common Travel Area) este formată din UK, Irlanda și Crown Dependencies (Jersey, Guernsey și Isle of Man).

Pentru UK, înțelegerile CTA înseamnă că nu vei trece întotdeauna prin control de imigrare atunci când călătorești în UK dintr-un alt punct din această zonă.
Nu există control de imigrare la frontiera terestră dintre Irlanda și Irlanda de Nord.

Dacă nu ești cetățean britanic sau irlandez, regulile de intrare în UK depind de unde vii. În mod normal, dacă intri în UK din CTA, poți veni în vizită până la 6 luni fără permisiune specială. Totuși, există excepții: unele persoane au nevoie de permisiune indiferent din ce zonă a CTA vin, iar altele au nevoie de permisiune doar dacă vin din Irlanda.

Dacă intri ilegal în UK dintr-o altă parte a CTA, poți fi îndepărtat din UK.

Persoane care au nevoie de permisiune pentru a intra în UK din orice parte a CTA:

Trebuie să ceri permisiune pentru a intra în UK din orice parte a CTA dacă:
– ești sub un ordin de deportare
– excluderea ta a fost considerată ca fiind în interesul binelui public
– ți s-a refuzat anterior intrarea în UK și, de la momentul refuzului, nu ți-a fost acordată permisiunea de a intra sau de a rămâne în UK. La asta se încadreaza cei cu ștampile în pașaport și cu aplicații la rezidentă refuzate.

Dacă vii din Irlanda în UK:
–dacă ești din UE: nu treci prin control de imigrare la frontiera terestră, dar dacă ești oprit de Border Force îți pot cere să arăți pașaportul (valabil pe toată durata șederii) sau buletinul. Nu poți folosi buletinul dacă nu ai settled/ pre-settled status, family permit, Frontier Worker permit, sau nu ești S2 Healthcare Visitor. Cetățenii irlandezi pot folosi passport card. Poți folosi buletinul doar dacă ai aplicat pentru rezidență, ai primit CoA și nu ai nu aplicat ca joining family member.

–dacă nu ești din UE: nu treci prin control de imigrare la frontiera terestră din Irlanda în UK, dar îți pot cere pașaportul, valabil pe toată durata șederii, pentru a intra în UK.

Cerințe pentru permisiunea de intrare:
Dacă ai deja permisiune de a intra sau rămâne în UK (de exemplu, o viză UK), nu ai nevoie de o altă permisiune atunci când sosești din Irlanda.
Trebuie să obții permisiune de intrare doar dacă:
– ai ajuns în Irlanda din afara CTA fără permisiune de imigrare pentru Irlanda
– ești cetățean cu obligația de viză și nu ai o viză UK valabilă sau o viză BIVS
– ai intrat ilegal în Irlanda din afara CTA
– ai intrat ilegal în UK sau Crown Dependencies și ai mers direct în Irlanda
– permisiunea ta a expirat înainte să părăsești UK și nu ai primit ulterior o nouă permisiune
– ești sub o interdicție internațională de călătorie
– ți s-a refuzat intrarea sau există o decizie de deportare, fără ca ulterior să fi primit permisiune de intrare

În aceste situații, trebuie să aplici fie pentru viză înainte să călătorești sau să ceri permisiune de a intra de la un ofițer Border Force (immigration) la frontieră.
De regulă, permisiunea nu poate fi obținută de la ofițerii Border Force pe rutele din CTA, deoarece nu există controale de imigrație pe aceste rute și nici la frontiera terestră dintre Irlanda și Irlanda de Nord.
Vizele emise de Irlanda nu sunt valabile pentru UK, cu excepția celor emise în cadrul British Irish Visa Scheme (BIVS).

Dacă nu ai nevoie de permisiune pentru a intra în UK din Irlanda:
Unele persoane au automat permisiunea de intrare, numită deemed leave. Nu trebuie să aplici pentru ea și nu primești ștampilă în pașaport, deoarece nu întâlnești neapărat un ofițer Border Force.
Deemed leave se aplică dacă:
– intri mai întâi în Irlanda din afara CTA și apoi continui călătoria spre UK
– erai în UK cu permisiune limitată, ai mers direct în Irlanda, permisiunea a expirat acolo și te-ai întors direct în UK

Durata șederii și activitățile permise depind de motivul intrării.
La prima vizită din Irlanda, poți sta până la 6 luni.
Data intrării poate fi dovedită cu biletul sau boarding pass-ul.
Deemed leave încetează când părăsești UK.
La vizitele ulterioare din Irlanda, poți sta până la 2 luni dacă nu ai părăsit CTA între timp.
Nu poți desfășura muncă plătită sau neplătită, cu excepțiile prevăzute în Appendix V: Visitor.
Pentru activități care nu sunt permise în baza Article 4 deemed leave, trebuie să aplici pentru viza corespunzătoare înainte de a călători.

Sursa : UK Visas and Immigration – Travelling to the UK from Ireland, Isle of Man, Guernsey or Jersey https://www.gov.uk/guidance/travelling-between-the-uk-and-ireland-isle-of-man-guernsey-or-jersey


Cheltuielile și consumul de alimente în UK

De la mine pentru voi, DEFRA, Informari, informatii utile, Povestiri din lumea noua, Statistici, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Mi s-au părut interesante statisticile anuale despre cumpărăturile de alimente și băuturi din UK și am zis că nu strică să vi le arăt și vouă.

Family Food FYE 2024 este un raport oficial care arată cum cumpără și consumă mâncare gospodăriile din UK. Datele provin din Living Costs and Food Survey, un studiu anual care colectează date de la un eșantion de 4.200 de gospodării din UK. Raportul acoperă anul financiar aprilie 2023 – martie 2024 și arată cât s-a cheltuit pe mâncare și băuturi, precum și cum s-au schimbat obiceiurile de cumpărare în contextul scumpirilor alimentelor.

Participanții țin un fel de jurnal al cheltuielilor și cantităților cumpărate, în care notează ce alimente și băuturi cumpără și cât cheltuiesc, cu bonuri fiscale, pe o perioadă de două săptămâni, atât pentru acasă, cât și pentru mâncatul în oraș.

Ca în orice astfel de studiu bazat pe ce declară oamenii, există o tendință de a raporta mai puțin decât în realitate. Acest lucru se vede cel mai clar la alcool: comparațiile cu datele de vânzări arată că consumul raportat poate fi cu 40–60% mai mic decât cel real.
La restul alimentelor și băuturilor, diferențele sunt mai mici, dar tot există subraportare. De obicei, sunt omise mult mai des cumpărăturile mici, „din mers”, sau mesele luate în oraș, nu cumpărăturile mari pentru acasă.

Nu se știe sigur dacă oamenii raportează mai puțin acum decât în trecut, dar este posibil ca schimbările din ultimii ani — mai multe mese în oraș, comenzi online, cumpărături frecvente și mici — să fi dus la mai multe lucruri care au fost omise în jurnale.

Cât s-a cheltuit pe mâncare (FYE 2024)

  • În medie, o persoană a cheltuit £47.19 pe săptămână pe mâncare și băuturi, incluzând alcoolul și mâncatul în oraș.
    Ajustat la inflație, acest nivel este cu 3.2% mai mare decât în 2023, dar aproape identic cu cel din 2021.
  • Pentru mâncarea și băuturile consumate acasă, cheltuiala a fost de £35.94 pe săptămână, per persoană.
  • Pentru mâncatul în oraș, s-au cheltuit £11.25 pe săptămână, per persoană.
  • Cheltuielile pentru mâncatul în oraș au crescut puternic: +5.9% față de 2023 și +184.4% față de 2021 (în termeni reali).
  • Pentru mâncare și băuturi fără alcool, consumate acasă, s-au cheltuit £32.30 pe săptămână, per persoană, cu 3.2% mai mult decât în 2023.
  • Din 2020 încoace, cheltuielile pentru alcool (atât acasă, cât și în oraș) au scăzut clar, dacă se ține cont de inflație.
  • Mâncarea și băuturile non-alcoolice au reprezentat 11.3% din cheltuielile totale ale gospodăriilor.

Câtă mâncare se cumpără (per persoană, pe săptămână)

  • Pâine: 466 g
  • Alte produse din cereale: 537 g
  • Carne: 848 g
  • Pește: 120 g
  • Lapte și produse lactate: 1 471 ml
  • Brânză: 125 g
  • Ouă: 2 bucăți
  • Grăsimi (ulei, unt etc.): 145 g
  • Fructe: 961 g
  • Legume (fără cartofi): 1 003 g
  • Cartofi: 550 g
  • Zahăr și dulcețuri: 85 g
  • Prăjituri și produse de patiserie: 159 g
  • Biscuiți și pâine crocantă: 156 g
  • Dulciuri: 126 g
  • Băuturi (în general): 50 g/ml
  • Băuturi răcoritoare: 1 555 ml
  • Băuturi alcoolice: 592 ml

*Aceste statistici sunt publicate sub numele Family Food începând cu 2002, iar datele acoperă consumul de alimente din UK pe o perioadă foarte lungă de timp, inclusiv estimări istorice din 1940 până în prezent, bazate inițial pe National Food Survey, ale cărui date și rapoarte vechi sunt acum disponibile public.

Sursa: Department for Environment, Food & Rural Affairs – Family food statistics / 6 November 2025

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Dacă ai nevoie de ajutor să aplici la beneficii, DWP vine la tine acasă

Ajutoare Financiare, Beneficii, Cum să, Cum să aplici, DWP, Ghiduri, GOV.UK, Informari, informatii utile, Români în Anglia, Viata in UK, , , , , , , , , , , , ,

Dacă ai nevoie de ajutor ca să aplici la beneficii, Department for Work and Pensions (DWP) poate organiza o vizită în persoană la tine acasă, la spital dacă te afli internat, într-un centru de suport sau într-un spațiu din centrele sau birourile Jobcentre Plus.

DWP poate aranja o vizită dacă:

  • ești o persoană tânără vulnerabilă care cere beneficii pentru prima dată
  • ai nevoi complexe sau o dizabilitate
  • nu ai pe nimeni care să te ajute și nu poți aplica în alt mod

DWP mai poate aranja o vizită și dacă cineva solicită să fie numit appointee (o persoană care să te ajute să îți administrezi beneficiile)

Vizitele sunt oferite doar dacă ești eligibil.
Nu poți solicita sau programa singur o vizită.

Organizații precum Citizens Advice, Age UK îți pot face referral pentru o astfel de vizită de ajutor.

După ce o vizită este aprobată, o să te sune Echipa de Vizitare DWP pentru a programa întâlnirea. O să ți se comunice data, ora, numele persoanei care va veni, ce documente trebuie să ai și detalii despre siguranța aranjamentului. După apel vei primi o scrisoare și un sms cu confirmarea vizitei.

În ziua vizitei, ofițerul DWP îți arată legitimația cu fotografie, iar numele de pe legitimație trebuie să fie la fel cu cel din scrisoare sau sms.

Vizita durează în funcție de situația ta și de informațiile necesare, dar în general ține 30 de minute până la maxim 2 ore.

Dacă nu poți fi prezent anunță echipa de vizitare la numărul de telefon de pe scrisoare.

Aveti pliantul in engleză aici https://assets.publishing.service.gov.uk/media/69398e89e447374889cd906a/support-visits-easy-read.pdf

Sursa: Support visits if you need help to claim benefits

Ce înseamnă „exempt from immigration control”

Articole Imigratie, Border Force, Border Force, Ce este...?, Dictionar de termeni, GOV.UK, Home Office, informatii utile, Intrarea in UK, Intrarea in UK, legislatie de imigratie, New Immigration Rules, Noul sistem de imigratie in UK, Români în Anglia, , , , , , , , , , , ,

Ce înseamnă „exempt from immigration control” (scutit de controlul imigrației) – înseamnă că anumite persoane nu trebuie să respecte regulile normale de imigrație din UK, chiar dacă nu au drept de reședință.

Adică:

  • pot intra în UK fără viză
  • nu au nevoie de permisiune de intrare
  • nu au condiții de ședere (de exemplu, restricții de muncă)
  • de obicei intră pe baza funcției sau misiunii lor, nu pe baza naționalității

Statutul nu este un „drept”, ci un privilegiu temporar, valabil doar cât durează motivul pentru care persoana este scutită (de ex. misiune diplomatică).

Cine este scutit de controlul imigrației

Doar persoanele aflate în misiuni oficiale, de exemplu:

  • diplomați
  • angajați consulari
  • șefi de stat
  • membri ai guvernelor altor țări care vin în vizite oficiale
  • persoane care vin la conferințe internaționale în numele unui stat
  • angajați ai organizațiilor internaționale (ONU etc.)
  • anumite categorii din forțele armate străine detașate în UK
  • soț/soție și copiii dependenți ai celor de mai sus

Toți sunt scutiți doar cât timp sunt în funcție, iar după ce li se termină mandatul, scutirea încetează.

Cetățenii europeni se încadrează la asta?

Nu, în mod normal NU. Cetățenii europeni(și implicit românii):

  • NU sunt scutiți automat de controlul imigrației
  • intră în UK pe baza regulilor normale (vizite, viză, status EUSS etc.)
  • devin scutiți doar dacă au exact una dintre funcțiile oficiale de mai sus (de exemplu: diplomat al unei țări UE)

Un cetățean european obișnuit, care vine ca turist, să muncească, să studieze sau ca membru de familie, NU este „exempt from immigration control”.

Este scutit numai dacă are un statut diplomatic sau guvernamental specific.

Sursa: UK Visas and Immigration – Exemption from immigration control (Non armed forces) – Updated 1 December 2025

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Trace An Object

Cum să raportezi, How to report, Initiative civice, Press Release, , , , , , , , , , , ,

Exploatarea sexuală a copiilor reprezintă o amenințare majoră și este una dintre prioritățile statelor în lupta împotriva criminalității grave și organizate.

Specialiștii în identificarea victimelor analizează cu meticulozitate imagini și videoclipuri, cadru cu cadru, pentru a identifica orice detaliu care ajută la stabilirea originii, locației sau identității victimei. Unele lucruri descoperite sunt destul de simple, cum ar fi un indicator stradal sau un program de știri pe un televizor din fundal, dar altele sunt mai dificile, deoarece infractorii devin tot mai conștienți de ceea ce caută autoritățile.

Din 2017, Europol derulează inițiativa Stop Child Abuse – Trace An Object, încurajând cetățenii să identifice obiecte pentru a ajuta poliția să salveze copiii abuzați. Cele mai nevinovate indicii pot, uneori, să ajute la rezolvarea unui caz. Obiectele provin toate din fundalul unei imagini cu material sexual explicit în care sunt implicați minori.

Pentru toate imaginile de mai jos, orice altă cale de investigare a fost deja examinată. Toate imaginile au fost decupate din materiale video care prezintă abuz sexual asupra copiilor, provenite din cazuri pe care anchetatorii nu le-au rezolvat încă – unele vechi de câteva luni, altele de ani – și au fost apoi îmbunătățite digital și publicate online. EUROPOL solicită asistența voastră, a tuturor, pentru a identifica originea unora dintre aceste obiecte. Mai multe priviri vor genera mai multe piste și, în cele din urmă, vor ajuta la salvarea acestor copii.

Anchetatorii speră că anumite detalii din imagini ar putea servi drept indicii și că membrii publicului vor recunoaște un detaliu care, în cele din urmă, ar putea duce la salvarea unui copil din pericol.

Cum poți ajuta să recunoască obiectele?
Europol vrea în mod special să identifice originea lor (locația/țara). Puteți ajuta făcând clic pe un obiect pe care îl recunoașteți și oferind Europol ceea ce știți despre acel obiect.

Acest lucru poate fi făcut anonim. Specialiștii Europol în identificarea victimelor preiau ponturile dvs. trimise prin platforma Trace An Object și lucrează pentru a le verifica și dezvolta. Uneori, originea unui obiect este identificată și ponturile primite conduc într-o direcție clară. Informațiile sunt apoi transmise țării relevante pentru a investiga această pistă și, sperăm, pentru a accelera identificarea atât a infractorului, cât și a victimei.

Cum se raportează
Publicul poate să consulte imaginile accesând: https://www.europol.europa.eu/stopchildabuse

Dacă recunoașteți un obiect sau orice detalii despre originea sa, fie că este vorba despre un magazin, o locație sau o perioadă de timp, raportați prin platformă, securizat și anonim. Nicio informație nu este prea mică.

Până acum, inițiativa Stop Child Abuse – Trace an Object a ajutat la identificarea și salvarea a 33 de copii, victime ale abuzului sexual asupra minorilor; iar în urma a aproape 28.000 de ponturi trimise de public, 6 infractori au fost identificați și urmăriți penal, iar în 131 de cazuri anchetatorii au reușit să stabilească locația(țara).

Sursa: Europol

Tags
Crime areas: Cybercrime, Child Sexual Exploitation
Document type: Press Release/News

Home Office oferă ajutor cu reintegrarea, după întoarcerea unei persoane în țara de origine

Ajutoare Financiare, Brexit, Cum să aplici, GOV.UK, Home Office, Informari, informatii utile, New Immigration Rules, Români în Anglia, , , , , , , , , , , ,

Informații despre ajutorul disponibil după întoarcerea din UK – servicii de reintegrare.

Home Office oferă ajutor după întoarcerea unei persoane în țara de origine pentru persoanele care nu au drept legal de a rămâne în UK și aleg să se întoarcă acasă de bunăvoie (voluntary return), fie sunt returnate.
Ajutorul poate fi oferit la sosire și pentru până la 12 luni după întoarcerea acasă.

Persoana poate folosi în continuare serviciul de reintegrare dacă a primit deja ajutor prin Voluntary Returns Service (VRS) sau Facilitated Returns Scheme (FRS). Despre schema Voluntary Returns Service am scris aici: 🔎 Ajutor pentru întoarcere voluntară pentru migranții din UK – Ghid Pas cu Pas

În ce constă ajutorul:
-La sosirea în țara de origine, se acordă ajutor cu: o persoană care să o întâmpine la aeroport (disponibil la cerere), cazare pentru până la 5 nopți, transport la o adresă din aceeași țară, pachete cu produse de îngrijire și hrană, o mică plată în cash pentru lucrurile de care poate avea nevoie.

Pe durata șederii în țara de origine, se poate oferi ajutor cu: obținerea documentelor, pentru a-și găsi familia și reunirea cu ea, cu servicii locale, servicii medicale, cu suport pentru stare de bine mentală și consiliere.

Se poate oferi sprijin și pentru accesarea unui fond de educație și antreprenoriat, pentru găsirea unui loc de muncă, pentru educație suplimentară sau formare profesională sau pentru deschiderea unei afaceri.

Cum poate fi obținut ajutorul: pentru a discuta opțiunile și pentru a se înregistra la serviciile de reintegrare, persoana trebuie să contacteze partenerul de implementare pentru țara de origine. Acest lucru poate fi făcut înainte de plecarea din UK.

Momentan, serviciile de reintegrare sunt disponibile pentru aceste țări: Albania, Bangladesh, China, Etiopia, Ghana, India, Iraq și KRI, Jamaica, Nigeria, Pakistan, Vietnam și Zimbabwe. Posibil ca și alte țări să fie adăugate în viitor. Trebuie să verificați regulat pt site pentru a vedea dacă țara în care vreți să vă întoarceți este listată.

From: Home Office – Get help after you return from the UK
Published 5 December 2025

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Toți cetățenii UE, ceilalți cetățeni EEA și elvețieni, și membrii lor de familie, cu EUSS status, vor fi tratați ca având drepturi în UK conform Agreements atât timp cât dețin EUSS status

Acte, Articole Imigratie, Border Force, Comunicate, Comunicate Britanice, GOV.UK, Home Office, Informari, informatii utile, Legi, Legi britanice, New Immigration Rules, Noul sistem de imigratie in UK, Policy paper, Rezidenta, Români în Anglia, Settlement Status, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , ,

Astăzi a fost publicat acest Policy paper care ne privește direct pe noi, cetățenii europeni cu rezidență în UK
Implementarea secțiunii 45 din Border Security, Asylum and Immigration Act 2025

O nouă lege numită Border Security, Asylum and Immigration Act 2025 a intrat acum în vigoare. Secțiunea 45 din această lege, confirmă că toți cetățenii UE, ceilalți cetățeni EEA și elvețieni, precum și membrii lor de familie, cu EUSS status, vor fi tratați ca având drepturi conform Withdrawal Agreement cu UE, Separation Agreement cu celelalte state EEA (Islanda, Liechtenstein și Norvegia) sau Swiss Citizens’ Rights Agreement.

La crearea acestei scheme EUSS, UK a fost mai flexibilă decât cereau aceste agreementuri. Astfel, există două grupuri de persoane cu status EUSS:

– “true cohort” – cei care locuiau în UK respectând regulile de liberă circulație (de exemplu, lucrau sau studiau)la finalul perioadei de tranziție, la 11pm pe 31 decembrie 2020
– “extra cohort” – cei care locuiau în UK la acel moment, dar nu în conformitate cu regulile de liberă circulație.

Deși politica UK a fost întotdeauna ca ambele grupuri să fie tratate la fel, doar “true cohort” avea drepturi garantate prin Agreements. Noua lege spune clar că ambele grupuri sunt tratate în mod egal în legislația UK.

Secțiunea 45 nu schimbă statusul de rezidență EUSS pe care îl are o persoană. Dar stabilește că toți cetățenii UE, ai EEA și ai Elveției, precum și membrii lor de familie, cu status EUSS, vor fi considerați ca având drepturi în UK conform Agreements, atât timp cât dețin status EUSS. Acest lucru se aplică chiar dacă înainte nu erau acoperiți de aceste Agreements.

*Schema de rezidență EUSS a oferit status de imigrație pentru 5,8 milioane de cetățeni ai UE, ai celorlalte țări din EEA și ai Elveției, precum și membrilor lor de familie, pentru a putea continua să locuiască și să muncească în UK după ieșirea din Uniunea Europeană.

Când o aplicație la rezidență EUSS este aprobată, aplicanții primesc fie „pre-settled status”, fie „settled status”:

Pre-settled status (înseamnă 5 years’ limited leave to enter or remain) de obicei este acordat acordat atunci când solicitantul a avut reședința în UK mai puțin de 5 ani
Settled status (indefinite leave to enter or remain –ILR) este acordat atunci când solicitantul a avut reședința în UK cel puțin 5 ani.

Sursa: Home Office – Border Security, Asylum and Immigration Act 2025: section 45

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu


Până pe 31 decembrie mai pot fi restituiți de bunăvoie banii încasați necuvenit pe schemele de granturi și ajutoare financiare în pandemia Covid

Ajutoare Financiare, Cum sa contactezi, Cum să, cum să restitui, Finanțe, Fraude, GOV.UK, Informari, Probleme fiscale, Români în Anglia, Suport, Viata in UK, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Chiar dacă foarte mulți au și uitat că s-au bucurat de ajutoarele și fondurile primite de la guvern în perioada pandemiei Covid, și mulți le-au luat pe nașpa, era de așteptat ca statul să nu uite și să încerce să își recupereze cele peste £10 miliarde pierdute prin fraude COVID. Mai întâi cu frumosul, lansând în septembrie 2025 o fereastră limitată pentru restituirea fondurilor COVID, Voluntary Repayment Scheme – schema de restituire voluntară pentru persoanele fizice și companiile care au primit sprijin când nu ar fi trebuit, nu aveau nevoie sau sunt în default, prin care pot da înapoi de bunăvoie banii încasați necuvenit în timpul pandemiei, fără întrebări suplimentare.

Fereastra se închide la 31 decembrie 2025. După acestă dată, având în vedere măsurile pregătite și faptul că urmele digitale rămân permanent în sistem, vor aplica strict legea, cu sancțiuni, investigații civile și penale, descalificarea directorilor și proceduri oficiale de recuperare.

Dacă cineva dă banii înapoi de bunăvoie, asta nu îl ferește de controale, investigații sau de eventuale măsuri legale, dar autoritățile vor ține cont de faptul că a ales să restituie banii.

Schema poate fi folosită de oricine a primit sprijin financiar în timpul pandemiei, inclusiv prin Coronavirus Job Retention Scheme, Bounce Back Loan Scheme, Self-Employment Income Support Scheme, Coronavirus Business Interruption Loan Scheme sau finanțări specifice pe sectoare. Este relevantă în special pentru persoanele sau companiile care poate au înțeles greșit criteriile de eligibilitate la acel moment sau care acum cred că o parte din sprijin a fost solicitat sau păstrat în mod greșit. Directorii de companii ar trebui să fie atenți, mai ales acolo unde fondurile au fost accesate în numele firmei.

Pentru cei care nu sunt siguri ce schemă au folosit pentru a primi finanțările COVID-19, sau de la ce organizație, puteți trimite un email către Voluntary Repayment Scheme la voluntaryrepayment@cabinetoffice.gov.uk și veți primi răspuns în 5 zile lucrătoare. Ce trebuie să menționați în mail: numele schemei (dacă îl știți), ce tip de sprijin a fost( împrumut, grant, benefit), data aproximativă când ați primit fondurile, numele creditorului sau al instituției care a emis fondurile (dacă este cazul). Nu trimiteți alte documente sau informații personale.

Modul în care se pot da banii înapoi depinde de schema pe care ați folosit-o:

Important:

folosiți doar adresele de mail oficiale și paginile guvernului și nu cele de pe social media care vă promit ajutor sau vă sperie să plătiți prin ei. Evitați să intrați pe alte site-uri, emailuri sau să răspundeți la numere de telefon care imită serviciile guvernului.
Unele site-uri, emailuri sau numere de telefon imită serviciile oficiale al guvernului, dar nu sunt și te fac să plătești pentru lucruri care ar fi gratuite sau mai ieftine dacă ai folosi serviciul oficial guvernamental.

Sursa: Cabinet Office – Make a Voluntary Repayment of COVID-19 Funding
Publicat la 12 septembrie 2025/updatat la 27 Nov. 2025

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu