DWP a anunțat că toate evaluările medicale față în față și prin telefon pentru beneficiile de dizabilitate și de boală vor fi înregistrate audio automat începând de astăzi.
Această masură se aplică persoanelor care au de susținut evaluări medicale pentru Personal Independence Payment (PIP), evaluarea capacității de muncă (Work Capability Assessment (WCA) la Universal Credit și Employment and Support Allowance (ESA), precum și pentru Industrial Injuries Disablement Benefit (IIDB).
Anterior, solicitanții trebuiau să ceară în mod expres să fie înregistate assessmenturile. Mai puțin de 3% dintre solicitanți au optat pentru asta. Cei care nu doresc ca evaluarea lor să fie înregistrată pot renunța la această opțiune.
Înregistrările sunt disponibile pentru solicitanți la cerere. Puteți cere să vi se trimită înregistrarea în orice moment în timpul evaluării sau sunând la numărul din scrisoarea de programare.
Când înregistrarea este gata, veți primi un mesaj text cu un link securizat pentru descărcare. O să aveți nevoie de un smartphone și de nino pentru a accesa înregistrarea. Dacă nu aveți un telefon smartphone sau alt mijloc de a descărca înregistrarea, puteți depune o solicitare Right of Access sau puteți scrie la DWP.
Rapoartele scrise vor continua să fie folosite în procesul de luare a deciziilor pentru PIP și WCA, iar înregistrările audio vor oferi o dovadă mai exactă a evaluării atunci când acest lucru este necesar.
Anunțul de astăzi face parte din măsurile guvernului pentru îmbunătățirea experienței persoanelor care solicită beneficii și pentru creșterea încrederii în sistem. Vor mări și numărul evaluărilor față în față de la 12% la 30% și vor angaja în plus 500 de agenți ca personal pentru a elimina restanțele moștenite în cadrul programului Access to Work.
Sursa: Department for Work and Pensions : Press release: Health assessments to be recorded as standard in major transparency drive
Guvernul lansează astăzi, 10 iunie, PoliceAI, un centru național care va coordona folosirea inteligenței artificiale în activitatea poliției din Anglia și Țara Galilor.
Polițiștii petrec foarte mult timp analizând filmări, documente, telefoane, calculatoare și alte dovezi electronice, și cu sarcini administrative, iar AI-ul ar automatiza munca de birou și ar face aceste operațiuni mult mai rapid.
PoliceAI nu va fi un sistem unic care ia decizii în locul poliției, ci mai degrabă seamănă cu un „centru de comandă și dezvoltare AI pentru poliție” care va cumpăra, testa, coordona și extinde la nivel național folosirea instrumente de AI ce există deja în unele forțe de poliție, dar sunt folosite limitat sau neuniform.
Practic, AI-ul va fi folosit pentru:
analizarea rapidă a cantităților foarte mari de înregistrări video, audio și documente;
transcrierea automată a apelurilor la 999 și 101;
traducerea documentelor și probelor în limbi străine;
redactarea sau anonimizarea automată a imaginilor, filmărilor și înregistrărilor audio;
rezumarea dosarelor și a probelor digitale pentru anchetatori;
identificarea tiparelor și legăturilor dintre infracțiuni, suspecți și probe;
detectarea imaginilor și videoclipurilor deepfake folosite în scop infracțional;
identificarea bunurilor furate și urmărirea revânzării acestora online;
extinderea utilizării recunoașterii faciale în timp real.
Primele teste prezentate de guvern includ un caz de răpire în care 800 de ore de filmări au fost analizate în 3 ore și un caz în care volume mari de documente au fost traduse automat pentru a sprijini o anchetă privind criminalitatea organizată. În primul an, PoliceAI va derula proiecte pilot în până la 10 forțe de poliție pentru a ajuta la sortarea, rezumarea și pregătirea probelor digitale.
Sistemele AI vor fi verificate independent pentru a se asigura că funcționează corect și nu discriminează, iar publicul va putea vedea ce tehnologii sunt folosite de poliție, pentru că folosirea lor va fi publicată într-un registru accesibil populației.
Deși comunicatul oficial nu lasă de înțeles că AI-ul va decide cine este vinovat sau cine trebuie arestat, chiar dacă AI-ul nu ia formal aceste decizii, el poate influența deciziile poliției. De exemplu, dacă un sistem AI semnalează un suspect, identifică o persoană prin recunoaștere facială sau găsește o legătură între probe, un ofițer poate folosi acea informație pentru a decide să continue investigația, să interogheze o persoană sau să efectueze o arestare. Oficial însă, rolul PoliceAI este să găsească informații, să sorteze datele și să genereze piste de investigație, urmând ca deciziile să fie luate de ofițeri și de instanțe.
Inițiativa face parte din planul de reformă a poliției prezentat de guvern în 2026 și urmărește modernizarea modului în care poliția investighează infracțiunile și interacționează cu publicul. Statul britanic va investi £75 milioane în PoliceAI și, în total, £140 milioane în tehnologii bazate pe AI pe parcursul a trei ani.
De data acesta nu o să mai traduc un Press release așa cum fac de obicei, ci o să-l discut, pentru că subiectul mi se pare prea important și cu impact asupra celor bolnavi.
Guvernul încearcă să schimbe complet rolul concediilor medicale (fit note) emise angajaților care se îmbolnăvesc. În loc ca sistemul să se rezume la un GP care semnează o hârtie prin care spune „nu poți munci”, DWP vrea ca bolnavul să intre într-un proces de „management al capacității de muncă”.
În multe cazuri, GP-ul nu va mai fi principalul punct de decizie. În unele zone va putea emite doar primul fit note, iar apoi cazul va fi preluat de servicii separate. În alte zone, GP-ul nici nu va mai emite fit note, iar persoana va fi trimisă direct către servicii de tip WorkWell (WorkWell este un serviciu local coordonat de sistemul medical, care conectează NHS, consiliile locale și sprijinul comunitar pentru a ajuta oamenii să rămână în muncă și să revină rapid dacă lipsesc).
Boala nu mai este tratată doar ca problemă medicală, ci și ca problemă economică și de participare pe piața muncii. Accentul se mută de la „ești apt / nu ești apt” la „ce poate face persoana ca să rămână în muncă”. Asta înseamnă discuții între angajat, angajator și specialiști pentru ajustări la locul de muncă (community health workers, social prescribers și work and health coaches) pentru menținerea legăturii cu angajatorul încă din prima zi de absență.
Concret, statul consideră că actualul sistem încurajează ieșirea din muncă, nu revenirea și încearcă să reducă numărul oamenilor scoși complet din muncă pe termen lung și să evite situațiile în care cineva dispare luni întregi doar pe baza unor fit notes repetate de la GP.
Ca atare, din iulie se lansează în Anglia patru proiecte pilot propuse de DWP pentru reformarea sistemului de fit notes, prin centrele NHS WorkWell, care vor dura până la un an, acoperind aproximativ 100.000 de programări. Se vor testa următoarele modele:
Birmingham și Solihull — medicii de familie emit primul fit note dacă este necesar, iar toți pacienții sunt trimiși către un nou serviciu de sprijin condus în principal de personal non-medical, inclusiv social prescribers și consilieri pentru muncă și sănătate.
Coventry și Warwickshire — medicii de familie emit primul fit note, iar pacienții pot fi trimiși către un serviciu de sprijin format atât din personal medical, cât și non-medical.
Cornwall și Isles of Scilly — medicii de familie trimit pacienții direct către un serviciu non-medical de sprijin, fără emiterea unui fit note.
Lancashire și South Cumbria — medicii de familie trimit pacienții către un serviciu de sprijin format din personal medical și non-medical, fără emiterea unui fit note.
Cât despre considerația că sistemul concediilor medicale e defect, sunt câteva motive clare pe care Guvernul le invocă implicit și explicit:
-că se emit aprox. 11 milioane de fit notes pe an, iar peste 90% sunt simple constatări de tip „nu apt de muncă”
– fit note-ul funcționează ca o decizie binară (apt / neapt), iar statul consideră că acest lucru nu ajută la „recuperare funcțională” sau reintegrare profesională, ci doar formalizează absența din muncă ( și așa ar și trebui să fie).
– ideea că fit note-ul contribuie la „detachment” de locul de muncă. Adică, odată ce cineva este declarat neapt de muncă, mecanismul actual nu mai creează obligații sau structuri de menținere a legăturii cu angajatorul.
– presiunea asupra GP. Medicii de familie pierd prea mult timp cu emiterea fit notes, ca act administrativ care nu necesită neapărat expertiză clinică complexă în majoritatea cazurilor, ceea ce reduce timpul pentru îngrijire medicală propriu-zisă.
-coordonarea între sănătate și muncă. Sistemul actual separă complet cele două domenii: medicul decide medical, iar angajatorul află doar rezultatul. Statul consideră că asta rupe posibilitatea de ajustări timpurii la locul de muncă (program, sarcini, adaptări), care ar putea preveni ieșirea din muncă pe termen lung.
Pun și un citat din acest Press release, pentru că mi-a atras atenția: „Sistemul de fit note este defect și îi afectează pe angajatori, angajați și economia. Mediul de afaceri salută aceste proiecte pilot. Ele reprezintă un pas important către construirea unui sistem mai bun care să restabilească încrederea angajatorilor că absența de la muncă este recomandată doar atunci când este justificată“.
Strategia Guvernului urmărește integrarea în muncă a persoanelor bolnave și cu dizabilități și redistribuirea a 1.000 de consilieri Pathways to Work, iar pe măsură ce programul se va extinde la nivel național în jur de 250.000 de persoane cu dizabilități sau probleme de sănătate să intre sau să rămână în muncă.
În Uk există 19 echipe Immigration Enforcement în diferite zone ale țării, care lucrează cu oamenii din comunitate și colaborează cu poliția, HMRC, autoritățile locale și alte instituții și organizații locale.
Immigration Compliance and Enforcement teams – ICE constituie partea din Home Office care se ocupă, la nivel local, de controlul și aplicarea regulilor de imigrație în interiorul UK. Ei verifică situațiile în care există probleme legate de statutul de imigrare , dacă sunt respectate regulile de imigrație și iau măsuri atunci când acestea sunt încălcate(arestări/deportări). De ex., fac verificări la locuințe sau la firme care angajează persoane fără drept de muncă. și pot urmări persoane despre care autoritățile consideră că nu au dreptul să rămână în UK, fac razii pentru a căuta persoane care se află ilegal în UK.
Nu trebuie confundate cu UK Visas and Immigration (UKVI), care se ocupă în principal de cererile pentru vize și statutul de imigrare. Immigration Enforcement se ocupă mai ales de verificarea și aplicarea regulilor după ce există o problemă.
Fiecare echipă Immigration Enforcement are un coordonator, care este persoana de contact pentru întrebările și solicitările legate de activitatea echipei.
Echipele Reporting and Offender Management (ROM) sunt echipele Home Office care se ocupă de persoanele care trebuie să se prezinte periodic la autoritățile de imigrație. Ele stabilesc și gestionează raportările, verifică dacă persoana se prezintă când trebuie și țin evidența informațiilor despre aceasta, cum ar fi adresa sau datele de contact.
Dacă o persoană nu se prezintă atunci când are această obligație, echipa poate lua măsurile prevăzute de regulile de imigrație. Termenul de „Offender Management” se referă la persoanele aflate sub controlul Home Office și care au obligații de raportare.
În caz că aveți nevoie, găsiți mai jos datele de contact și persoanele de contact desemnate ale ICE și ROM pentru regiunile de sud și de nord :
Immigration compliance and enforcement (ICE) and Reporting offender management (ROM) south region
Începând din 8 iulie 2026, scade limita minimă de vârstă la 8 ani pentru copii la intrarea în UK, ca să poată trece pe la eGates. Până acum, copiii trebuiau să aibă cel puțin 10 ani pentru a putea folosi eGates în UK.
Copiii de 8 și 9 ani care au cel puțin 120 cm înălțime și sunt însoțiți de un adult vor putea trece prin porțile automate de control al pașapoartelor împreună cu familiile lor.
Măsura va fi aplicată la peste 290 de eGates din UK și din punctele de control juxtapuse din Europa.
Potrivit estimărilor bazate pe cifrele de sosiri din 2025, aproximativ 1,5 milioane de copii în plus vor deveni eligibili pentru folosirea eGates în următorul an.
Autoritățile spun că dacă mai multe persoane folosesc porțile automate, se reduce din timpul de așteptare pentru cei care trebuie să treacă pe la controlul pașapoartelor.
Anunțul face parte din planul mai amplu de modernizare a frontierelor UK. Din februarie este aplicat generalizat și sistemul Electronic Travel Authorisation (ETA), iar următorul pas va fi introducerea unei frontiere „fără contact”, bazată pe tehnologie de recunoaștere facială, fără necesitatea prezentării pașaportului la control.
DVSA interzice firmelor și site-urilor private să mai facă programări la examenul auto în numele cursanților. De acum înainte, fiecare persoană trebuie să își facă și să își gestioneze singură programarea. Măsura urmărește să oprească specula cu locurile la examen și să reducă influența intermediarilor care cumpărau și revindeau programări pentru profit, în timp ce mulți cursanți nu găseau programări disponibile.
Programarea pentru examenul practic auto se face direct pe GOV.UK →Book your driving test . Persoana care susține examenul trebuie să intre personal în sistem, să se autentifice cu numărul permisului provizoriu (provisional licence), să aleagă centrul de examinare, data și ora disponibile și să plătească taxa oficială.
Din 12 mai 2026, firmele intermediare nu mai au voie să facă programări în numele cursanților și nici instructorii auto nu mai pot rezerva, modifica sau anula examene pentru elevii lor.
Cursanții trebuie să plătească doar taxa oficială DVSA: £62 pentru examenele din timpul săptămânii și £75 pentru cele programate seara, în weekend sau în zilele de sărbătoare legală.
Regulile vin după o altă schimbare introdusă la 31 martie 2026, când numărul de modificări permise pentru aceeași programare a fost redus de la 6 la 2.
Iar din 9 iunie 2026, persoanele care își mută examenul vor putea alege doar unul dintre cele trei centre de examinare cele mai apropiate de centrul unde aveau deja programarea. Guvernul speră astfel să reducă rezervările făcute în centre unde oamenii nu intenționau de fapt să susțină examenul.
DVSA încearcă să reducă listele de așteptare și a mărit numărul examinatorilor. În aprilie 2026 existau 1.604 examinatori auto, cel mai mare număr din ultimii opt ani. Agenția a dublat și capacitatea de pregătire a noilor examinatori.
Între aprilie 2025 și martie 2026 au avut loc aproape 2 milioane de examene practice auto, cu 8,6% mai multe decât în anul precedent. În aceeași perioadă, peste 1 milion de persoane au promovat examenul, cu 11,7% mai multe decât în anul anterior.
Țepele, scamul și înșelătoriile cu actele de UK au ajuns la asemenea nivel că până și statul se roagă de voi să verificați cine e și ce hram poartă cel care vă promite rezolvarea, pretinzând ca e immigration adviser.
Mulți oameni care au probleme urgente legate de status, vize, refuzuri la aplicații sau la intrarea în UK sau alte probleme de imigrație caută ajutor rapid și ajung să aibă încredere în persoane care nu sunt acreditate.
Grupurile de facebook, tiktokul sunt pline de ajutători și făcători de acte, zilnic se fac conturi noi de “gigica acte în UK”/ “acte pentru români”, pe lângă veșnicii contabili care nu au nicio treabă cu imigrația, și pe orice postare stau la pândă țepari care recomandă “specialiști” în imigrație. De cele mai multe ori, nu numai că acești „adviseri” dau informații greșite, după ureche sau cu chat gpt, și cer bani mulți, fac aplicații incorecte sau chiar dispar după ce primesc banii. Iar majoritatea celor care caută ajutor nu știu că adviserii de imigrație trebuie să fie reglementați. Această lipsă de informare îi expune pe oameni la escrocherii, consiliere de slabă calitate, pierderi financiare și consecințe grave asupra situației lor de imigrație.
Pentru asta, Immigration Advice Authority a lansat prima sa campanie națională de informare prin care îi avertizează pe oameni să fie atenți la persoanele care oferă ajutor pentru imigrație, frauduloși și nereglementați.
Mesajul principal al campaniei este simplu: înainte să ai încredere într-un adviser de imigrație, verifică-l. E gratis.
Ca să verifici dacă un adviser este acreditat, click aici → Adviser Register Ca să găsești un adviser de imigrație înregistrat, click aici→ Adviser Finder
Campania va fi promovată în toată țara pe social media, online și prin reclame publice și va include materiale în mai multe limbi, pentru a ajunge la cât mai multe comunități din UK.
*IAA stabilește și aplică standarde profesionale pentru adviserii de imigrație și ia măsuri împotriva celor care operează ilegal sau oferă consiliere sub standardele cerute.
Pentru cei care călătoresc cu copiii, aveți aici precizările despre documentele necesare atunci când un adult nu este părintele copilului sau are un nume de familie diferit, din ghidul oficial Border Force despre intrarea în UK, secțiunea „Advice for families travelling with children”:
“Border Force are obligația, în baza Section 55 din Borders, Citizenship and Immigration Act 2009, să protejeze și să promoveze bunăstarea copiilor.
Această obligație este luată foarte în serios, pentru protejarea copiilor vulnerabili și a celor care ar putea fi victime ale traficului de persoane.
Dacă călătoriți cu un copil (sub 18 ani) și nu sunteți părintele copilului sau poate părea că nu sunteți părintele (de exemplu, dacă aveți un nume de familie diferit), este posibil să vi se pună câteva întrebări pentru a stabili relația pe care o aveți cu copilul.
Sperăm că înțelegeți importanța verificărilor suplimentare pe care le efectuăm pentru copiii care călătoresc în UK și motivele acestora, în cazul în care considerați că ați fost reținut prea mult timp.
Nu dorim să vă întârziem călătoria mai mult decât este necesar. La următoarea călătorie, ar putea fi util să aveți asupra dumneavoastră dovezi ale relației cu copilul și/sau motivul pentru care călătoriți împreună cu acesta.
Aceste dovezi pot include copii ale: • certificatului de naștere sau de adopție care arată relația dumneavoastră cu copilul • certificatelor de divorț / căsătorie, dacă sunteți părintele, dar aveți un nume de familie diferit de cel al copilului • unei scrisori din partea părintelui/părinților copilului, prin care își dau acordul ca minorul să călătorească împreună cu dvs. și care include date de contact, dacă nu sunteți părintele copilului.
Ofițerii Border Force vor încerca să stabilească relația dintre copii și adulții care îi însoțesc sau care îi întâmpină la sosirea în UK, înainte de a le permite să părăsească punctul de control la frontieră.”
Pe rețelele sociale, nu toate comentariile sunt considerate simple păreri sau sfaturi, atunci când conținutul lor sau scopul depășește limita legală. În UK, anumite tipuri de mesaje pot avea consecințe legale serioase atunci când încurajează, facilitează sau promovează activități ilegale, fraude, dezinformare sau impersonare.
Nu trebuie neapărat ca fapta ilegală să fie efectiv comisă pentru ca un comentariu/postare să fie sancționabil, legea se aplică și celor care o încurajează, o explică sau o promovează, sau transmit informații false cu potențial de prejudiciu, chiar și indirect. În funcție de conținut și intenție, astfel de comentarii pot intra sub incidența mai multor acte legislative penale și civile din UK.
Pun aici principalele încadrări legale relevante:
Incitare / încurajare la infracțiuni Comentariile care explică, sugerează sau încurajează comiterea unor ilegalități se încadrează ca infracțiuni de încurajare sau asistare a unei infracțiuni, reglementate de Serious Crime Act 2007 și pot fi sancționate chiar dacă fapta nu are loc. Legea stabilește că o persoană comite infracțiune dacă „does an act capable of encouraging or assisting the commission of an offence” și „intends to encourage or assist its commission” (secțiunea 44). Asta înseamnă că simpla postare a unor instrucțiuni sau îndemnuri pentru activități ilegale poate fi suficientă. Exemple: comentarii de tip „pune-te mamă singură la UC”, „modifică statementurile bancare”, “aplică pentru șercod ca să ai drept de muncă” sau explicații despre cum se ocolește legea.
Fraudă și scam-uri online Comentariile care promovează metode de fraudă, oferă „ghiduri” de scam, conținut online care creează aparențe înșelătoare pentru câștig, tentând oamenii să participe la activități ilegale, distribuirea de linkuri către scheme frauduloase intră sub incidența Fraud Act 2006. Legea prevede că există infracțiune atunci când cineva face o declarație falsă sau înșelătoare („false representation”) și urmărește un câștig sau să provoace pierderi altora (secțiunea 2). Exemple: „ îți rezolv actele la Home Office”, „fac benefituri cu 100% aprobare garantată” sau conturi care pretind servicii legale sau financiare inexistente.
Mesaje false sau manipulative (comunicări malițioase) Postările și comentariile care induc în eroare, răspândirea deliberată de informații false, manipulative sau menite să provoace anxietate ori prejudiciu psihologic se încadrează la infracțiuni de comunicare, conform Malicious Communications Act 1988. Este infracțiune trimiterea unui mesaj „false” dacă scopul este „to cause distress or anxiety to the recipient” (secțiunea 1). Exemple: comuncări de tip „se opresc toate plățile mâine”, „guvernul nu te mai lasă să intri” sau alte informații false care induc frică.
Mesaje ilegale pe rețele publice (social media) Utilizarea platformelor online pentru a transmite conținut ofensator, amenințător sau grav înșelător intră sub incidența Communications Act 2003. Legea stabilește că este infracțiune trimiterea printr-o rețea publică a unui mesaj „grossly offensive or of an indecent, obscene or menacing character” (secțiunea 127). Social media intră în această categorie, astfel că anumite tipuri de comentarii pot fi urmărite penal. Exemple: amenințări directe („o să vezi tu ce pățești”), insulte extreme, mesaje extrem de ofensatoare sau conținut care incită la violență, ură și intimidare în spațiul public online.
Dezinformare și conținut fals dăunător Postările care conțin informații false cu intenția de a produce prejudicii sunt reglementate de Online Safety Act 2023. Asta acoperă situații de dezinformare periculoasă și conținut care produce efecte reale, când se transmit informații „knowing the information to be false” și cauzează “non-trivial psychological or physical harm to a likely audience”. Exemple: postări false despre proceduri legale care determină oamenii să ia decizii greșite, „sfaturi” false care afectează decizii legale sau care duc la pierderi financiare sau informații inventate despre instituții, pentru a manipula publicul.
Impersonare (avocați falși sau servicii false) Când cineva pretinde că este avocat, immigration adviser, contabil sau specialist și oferă servicii inexistente, situația se încadrează în fraudă prin reprezentare falsă, sub Fraud Act 2006. Legea include în „representation” și identitatea sau calificările unei persoane, iar dacă acestea sunt false și folosite pentru câștig sau inducerea în eroare, aceasta este infracțiune. Exemple: conturi care spun „suntem avocați de imigrație UK” fără autorizație, persoane care cer bani pentru „apeluri la tribunal” inexistente sau „servicii garantate” la Home Office.
Harassment (hărțuire online) Comentariile repetate, agresive, de intimidare, manipulare sau de presiune psihologică reprezintă harassment, reglementat de Protection from Harassment Act 1997. Legea interzice „a course of conduct which amounts to harassment… and which he knows or ought to know amounts to harassment” (secțiunea 1). Exemple: atacuri constante asupra unei persoane, mesaje repetate de intimidare sau campanii coordonate de presiune online.
Defăimare Dacă postările conțin afirmații false care afectează reputația unei persoane sau instituții, acestea intră sub incidența Defamation Act 2013. O declarație este defăimătoare dacă „its publication has caused or is likely to cause serious harm to the reputation of the claimant” (secțiunea 1). Nu este infracțiune penală, dar poate duce la despăgubiri. Exemple: acuzații false că cineva este escroc fără dovezi, postări care distrug reputația unei firme sau distribuirea de informații neadevărate despre activitatea unei persoane.
Regulile „Right to Try” au fost introduse în regulamentele Universal Credit, Personal Independence Payment and Employment and Support Allowance (Amendment) Regulations 2026 și intră în vigoare pe 30 aprilie 2026.
Right to Try înseamnă că poți încerca să lucrezi sau să faci voluntariat fără să riști automat să ți se reanalizeze sau să ți se taie beneficiile doar din acest motiv.
Scopul acestui DREPT DE A ÎNCERCA este să ofere mai multă protecție pentru persoanele cu dizabilități sau probleme de sănătate pe termen lung și să îi ajute să își încerce capacitatea de a munci fără să se teamă ca pierd beneficiile respective.
Cui i se aplică: persoanelor care primesc PIP, celor cu Limited Capability for Work (LCW) sau Limited Capability for Work Related Activity (LCWRA) la Universal Credit, și celor care au New Style Employment and Support Allowance (New Style ESA) și sunt în Work Related Activity Group sau Support Group.
Se aplică și persoanelor care primesc atât UC, cât și New Style ESA și au același rezultat de evaluare LCW sau LCWRA.
Cui nu i se aplică : Nu se aplică persoanelor care fac o nouă cerere de UC sau New Style ESA și încă așteaptă prima evaluare a capacității de muncă.
Right to Try nu schimbă regulile existente despre munca permisă sau acceptată. Nu schimbă:
-regulile de „permitted work” pentru New Style ESA, inclusiv orele permise și limita de venit -regulile deja existente care permit unor persoane să muncească fără să le fie afectat beneficiul -dreptul de a face voluntariat în timp ce primești beneficii -obligația de a anunța schimbările de situație când este necesar
Acest Drept de a încerca nu oprește reevaluările din alte motive. Faptul că începi să muncești sau faci voluntariat nu blochează o reevaluare. Dacă o reevaluare a capacității de muncă era deja programată, ea va avea loc.
O reevaluare poate avea loc și în cadrul verificărilor obișnuite. Tipul de muncă pe care o faceți poate fi luat în calcul la evaluări viitoare, dacă este relevant pentru capacitatea funcțională de a munci. Puteți fi reevaluat dacă starea de sănătate se schimbă, dacă dacă există o îmbunătățire clară a capacității de funcționare sau dacă există suspiciuni de fraudă.
Contactați DWP (Department for Work and Pensions) dacă aveți întrebări despre cum se aplică Right to Try.
Pentru cei cu PIP: aveți datele de contact din ultima scrisoare de decizie sau informațiile de pe GOV.UK.
Pentru cei cu UC: trimiteți mesaj în jurnalul din contul de UC. Dacă nu se poate, sunați la linia de asistență Universal Credit.
Pentru New Style ESA: contactați linia de asistență folosind datele din scrisoarea de acordare.
Sursa: DWP – Right to Try: summary Published 20 April 2026
DWP verifică statusul de imigrare al beneficiarului de UC la finalul fiecărei perioade de evaluare pentru Universal Credit (Assessment Period), direct la Home Office, fără să ceară documente de la solicitant, prin intermediul API Home Office „Right to Public Funds”.
Acest proces automatizat confirmă că cel mai recent status de imigrare este reflectat în sistemul Universal Credit. Dacă statusul unui solicitant se schimbă, dar continuă să îi confere dreptul la beneficii (de exemplu, acordarea de „indefinite leave to remain”) sau dacă dreptul de ședere este retras, sistemul se actualizează corespunzător. În situațiile în care statutul de imigrare actualizat necesită verificare, acest lucru declanșează „Habitual Residence Test”.
Pentru a avea acces la Universal Credit, o persoană trebuie să fie cetățean britanic, irlandez, să aibă drept de reședință (right of abode) sau să dețină un status de imigrare valid în UK care permite accesul la fonduri publice, precum și să îndeplinească toate celelalte condiții de eligibilitate.
Persoanele care au settled status în cadrul EUSS au drept de ședere permanent în UK. Cei care au pre-settled, cei care dețin un certificat de aplicare(CoA) la rezidență sau membrii de familie relevanți care intră în UK și beneficiază de protecție temporară vor avea un drept de ședere eligibil doar dacă desfășoară în plus o activitate relevantă, cum ar fi munca sau activitatea ca self-employed, sau dacă pot deriva un drept de ședere eligibil de la un membru de familie relevant.
Beneficiarii de UC au obligația să informeze DWP cu privire la orice schimbare a situației lor, inclusiv modificări ale statusului de imigrare, cum ar fi obținerea cetățeniei, ceea ce ar declanșa de asemenea Habitual Residence Test. Este posibil ca toți solicitanții de Universal Credit să fie supuși unei evaluări HRT în orice moment al claimului (de exemplu, cetățeni britanici care se întorc în UK după o perioadă îndelungată petrecută în străinătate).
Sursa: DWP – Guidance Universal Credit statistics: background information and methodology – Updated 17 February 2026
