Category Archives: Romania

Ce este certificatul de viață?

Ce este certificatul de viață și când trebuie transmis la casa de pensii care deține dosarul de pensie al persoanei care locuiește în străinătate?

Atunci când se solicită transferul drepturilor de pensie în străinatate, pensionarul este obligat să transmită semestrial formularul “Certificat de viață”. Acest formular se utilizează exclusiv în cazul pensionarilor nerezidenți care încasează pensia în conturi  bancare din străinătate sau din România și nu au mandatari desemnati cu procură specială care au obligația, conform procurii speciale, să anunțe casele de pensii din Romania despre orice schimbare survenită în ceea privește situația pensionarului (ex. deces, schimbare adresă de domiciliu etc.)

1. Ce este acest certificat? : un instrument de verificare administrativă, pentru evitarea efectuării de plăți necuvenite catre beneficiarii care nu mai locuiesc in România, dovada pe baza căreia se continuă plata drepturilor cuvenite pensionarilor nerezidenţi.

2. De unde îl luați? – teoretic, casa teritorială de pensii competentă trebuia să emită şi să transmită beneficiarilor nerezidenți acest formular în dublu exemplar în versiune bilingvă. În realitate, potrivit noii legi a pensiilor, în vigoare din 1 septembrie 2024, casele teritoriale de pensii nu vor mai trimite formularele prin poștă. Beneficiarul trebuie să își descarce singur certificatul de pe site-ul casei de pensii și să îl transmită semestrial, din proprie inițiativă până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie a fiecărui an.

3. Cum se completează?

PARTEA „A” – se completează de către pensionar ÎN FAŢA AUTORITĂŢII LEGALE cu: datele Casei teritoriale de pensii aferente, datele personale ale pensionarului– nume prenume, număr decizie de acordare a pensiei, CNP, adresa de domiciliu/locului de ședere permanentă, numele și adresa băncii, cod de identificare bancară (BIC/SWIFT/SORT CODE), IBAN, declarația și semnătura pensionarului.

PARTEA „B” – se completează de către autoritatea în faţa căreia se prezintă beneficiarul nerezident ale cărui date personale sunt înscrise la partea „A”. Autoritățile legale pot fi instituții de pensii ori de securitate socială, autorități administrative locale, misiuni diplomatice, oficii consulare, notari publici, avocați, consilieri juridici, medici de familie de pe teritoriul statului de domiciliu, respectiv reședință, asociații de români cu personalitate juridică din diverse state.

4)Formularul poate fi transmis prin poștă, prin email sau prin fax la Casa Judeteana de Pensii de care aparțineți, aveti aici lista lor https://www.cnpp.ro/casele-teritoriale-de-pensii.
În situația în care nu se prezintă certificatul de viață în termenul indicat, plata drepturilor de pensie va fi suspendată, începând cu luna următoare expirării termenelor prevăzute mai sus (de 31 martie, respectiv 30 septembrie a fiecărui an).

Reluarea plății drepturilor de pensie se va face după transmiterea certificatului de viață, de la data suspendării, cu respectarea termenului general de prescripție.

În cazul noilor beneficiari nerezidenți, dacă între data depunerii cererii de pensionare și data primei plăți a pensiei stabilite prin decizia de acordare a unor drepturi de pensie s-au scurs mai mult de 6 luni, casa teritorială de pensii competentă va transmite, împreună cu decizia de acordare a pensiei și cu o adresă de informare, un exemplar al certificatului de viață, urmând ca prima plată a drepturilor de pensie să se efectueze, în acest caz, după primirea exemplarului completat al certificatului, semnat și ștampilat, care atestă faptul că beneficiarul este în viață.

În cazul beneficiarilor nerezidenți aflați în plată, primul certificat de viață se va transmite până la data de 30 septembrie 2024.

Sursa: CNPP : Casa Nationala de Pensii Publice/ articol updatat la 1 sept 2024

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Ce să faci dacă ai pierdut certificatul de naștere

1) Dacă ați pierdut certificatul de naștere britanic: aveți informațiile despre obținerea unei copii, aici: https://romaniinangliagrup.co.uk/2023/06/25/afla-cum-poti-obtine-oricand-copii-dupa-certificatul-de-nastere-britanic/

2)Dacă certificatul de naştere este românesc, puteți obține un duplicat fie aflându-vă în UK, fie din România:

a) Direct din UK: Pentru obţinerea unui duplicat al certificatului de naştere, titularul se poate adresa Consulatului General al României la Londra, Consulatului General Manchester (http://manchester.mae.ro) sau Consulatului General Edinburgh (http://edinburgh.mae.ro).

Depunerea cererii se face numai pe bază de programare pe  www.econsulat.ro. Programările sunt gratuite.

Certificatele de naştere se eliberează numai la cererea titularilor lor.

Persoanele interesate trebuie să completeze cererea de obţinere a actului, la care se adaugă copia paşaportului românesc sau a unui alt act de identitate.

Consulatele României transmit aceste cereri autorităţilor competente din România. Durata de procesare a acestor cereri este de aproximativ 6 luni.

Consulatele României pun la dispoziție formularele corespunzătoare cererilor de obţinere a acestor documente, acestea fiind semnate la ghișeu de către titulari. 

Dacă aveți nevoie într-un termen mai scurt, puteți solicita eliberarea lor prin intermediul unui mandatar din România, care se va adresa direct autorităţilor române competente (Directia de evidenta a Persoanelor si Administrarea bazelor de Date, în cazul actelor de stare civilă ). Mandatarul trebuie să fie în posesia unei procuri autentificate de Consulatul României din ţara în care locuieşte solicitantul actului sau, dacă nu este autentificată de Consulat, trebuie să fie autentificată de un notar local şi legalizată sau apostilata de autorităţile statului respectiv, conform legislaţiei acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile.

Acest serviciu este scutit de taxe consulare.

ÎN ATENȚIA PERSOANELOR CARE AU PLASTIFIAT DOCUMENTELE!
în conformitate cu legea 105/2022, certificatele de stare civilă plastifiate ori modificate sau completate fără drept sunt NULE. Persoanele care depun cerere pentru un duplicat, ca urmare a plastifierii, trebuie să predea documentul vechi pentru a fi anulat.

Toate serviciile consulare se prestează numai pe bază de programare prealabilă. 

b) Din România: în cazul pierderii sau distrugerii certificatului de naștere, poți obține un duplicat de la Starea Civilă a primăriei sau sectorului în care ai fost înregistrat la naștere.

duplicatul certificatului de naștere se eliberează pe loc

NU SE PERCEPE NICIO TAXĂ DE ELIBERARE.

  • certificatul de naștere se eliberează doar titularului sau persoanei mandatate prin procura notarială speciala;
  • în cazul minorilor ce nu au acte de identitate, certificatul de naștere se eliberează părinților sau reprezentantului legal;

Actele necesare în vederea eliberărarii certificatelor duplicat:

  • cerere tip;
  • actul de identitate (carte de identitate, buletin, adeverintă de identitate provizorie pentru cetățenii români);
  • pașaportul – pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate;
  • procura specială. Procura se poate întocmi la orice notar din țară, iar dacă este făcută într-o altă țară este necesar să fie apostilată sau supralegalizată, dupa caz.

Procura trebuie să cuprindă:

-obiectul mandatului (precizarea unor date suplimentare cu privire la locul și data incheierii actului).

-nume, prenume și domiciliul mandatorului;

-nume, prenume și domiciliul celui mandatat;

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu

Cum vă puteți vedea Dosarul electronic de Sănătate românesc

E posibil sa va trebuiasca in strainatate informatii medicale din dosarul vostru medical din Romania, si e destul de greu de adunat sau de regasit aceste informatii. Asa ca e bine de aflat ca aveti un dosar medical electronic, doar că nu știati și nu aveati acces la el. Dosarul electronic de Sănătate s-a creat în momentul în care un medic a transmis primul document în DES-ul tău.

Cum se constituie dosarul unui pacient

Dosarul de sănătate pentru un pacient se constituie la prima trimitere a unui document medical de către un medic în sistemul DES si se verifică dacă pentru CNP-ul acelui pacient există deja generat un dosar de sănătate. Dacă nu există, se vor interoga bazele de date SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat) și SIPE (Sistemul Informatic Prescripția Electronică) pentru CNP-ul respectiv, se vor extrage date istorice, iar datele din dosar vor fi consolidate pe baza acestor informații și a celor cuprinse în documentul medical transmis de medic.

Interogarea pentru date istorice se produce numai la crearea dosarului, urmând ca acesta să fie apoi alimentat cu date prin transmiterea de documente medicale.

Dosarul de sănătate se constituie și atunci când pacientul solicită matricea de securitate (pentru acces) de la medic iar medicul o generează, o imprimă și o înmânează pacientului.

In Dosarul Electronic de Sanatate, toate datele medicale, începând de la consultații, trimiteri, analize, rețete, internări, intervenții chirurgicale, foi de observații, dar și antecedente și istoric evenimente, vor fi colectate permanent în siguranță. Acestea sunt introduse de medicul de familie  sau de orice medic specialist care are contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și primește acces la dosar.

Cum faci să ai acces la acest dosar:

  1. trebuie să soliciți unui medic să-ți genereze din portalul public DES o matrice cu care te vei loga de fiecare dată. Acest medic trebuie să fie înscris în SIUI și să aibă o semnătură electronică înregistrată și ea în SIUI ( Sistem Informatic Unic Integrat). Toti cei care lucrează în contract cu Casa de asigurări (CAS) – adică medici de familie, din ambulatoriu, din spitale, dar și medici din privat care au acest contract, sunt inscriși în SIUI automat.
  2. Cu matricea obtinuta de la doctor, te conectezi pe www.des-cnas.ro cu CNP-ul și o parolă pe care o definesti la prima conectare.

Un medic va avea acces la informațiile dvs doar dacă îi oferiți acest drept sau poate consulta intreg dosarul medical doar în prezența și cu acceptul dumneavoastră. Un medic care nu are acces implicit la dosarul dvs, poate consulta doar sumarul și informațiile pentru situațiile de urgență. Sunteți singura persoană care deține controlul total al Dosarului Electronic de Sănătate prin vizualizarea tuturor accesărilor, dar și a actualizărilor făcute de medici. Astfel, orice modificare apărută în orice secțiune este însoțită de data, ora și parafa doctorului care a operat modificări în sistem.

Puteți acorda acces la întregul dosar medical unui medic anume, prin introducerea codului parafei medicului. Acel medic va putea astfel accesa dosarul chiar dacă nu este prezent. Se poate reveni oricând la setările inițiale și pacientul poate retrage acest drept de acces.

În noua versiune a dosarului electronic, pacienții pot cere ștergerea/anonimizarea datelor medicale cuprinse în propriul dosar.

Puteți obține suport prin e-mail suport.des@casan.ro

Sursa CNAS

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Cum e cu “Vreau să trec copilul pe numele meu!”

[”Vreau sa trec copilul pe numele meu, pentru ca tatăl să nu mai aibă niciun drept la copil!” – este ceea ce aud deseori după divorț sau după încetarea unei relații de concubinaj din care au rezultat minori.

Dorința este exprimată în această corelație strictă – schimbare nume, pierdere drepturi– din care rezultă credința și confuzia, că în nume stau legătura și soluția!

Solicitarea vine de la mame pentru că, de regulă, copiii poartă numele de familie patern. Dar puteți înlocui mama cu tata, dacă este cazul, răspunsurile sunt aceleași.

Motivele sunt diverse: tatăl nu se interesează de cel mic, nu plătește întreținere, nu contribuie la cheltuielile legate de școală, hrană ori sănătate, nu respectă programul de vizitare, nu vrea să își dea acordul pentru trecerea graniței, nu este de acord cu mama cu privire la grădinița la care să fie înscris copilul, etc.

”Vreau sa trec copilul pe numele meu, pentru ca tatăl să nu mai aibă niciun drept la copil!”

Nu vreau să stric inima nimănui, dar o să să spun franc faptul că, în forma descrisă mai sus, nu se poate!

Adică nu în sensul în care schimbarea numelui ar atrage îndepărtarea tatălui din viața copilului și instaurarea mamei ca decident absolut.

Există, însă, alte soluții la toate problemele de mai sus!

Esențialul

când se pune problema în termeni de ”vreau sa trec copilul pe numele meu!” este acesta: numele copiilor nu prea se schimbă după cum părinții sunt sau nu împreună; el este atribuit și reglementat prin lege.

Chiar și atunci când se poate, și numele copilului se schimbă, asta nu afectează cu nimic drepturile tatălui, care va păstra dreptul de a fi implicat în decizii, de a petrece timp cu copilul, etc.

Nu poate fi exclus din viața copilului decât părintele decăzut din drepturile părintești. Și doar într-o oarecare măsură. Și doar un timp.

Dar, iarăși, decăderea nu are legătură cu numele!

Soluții

pentru dezinteres, lipsa implicării financiare, afective și decizionale și limitarea implicării tatălui: cerere de chemare în judecată și hotărâre judecătorească privind:

  • exercitarea autorității părintești,
  • stabilirea locuinței copilului minor,
  • plata pensiei de întreținere,
  • program de vizitare minor, după caz.

Regula este exercitarea autorității părintești în comun. Pentru motive temeinice, însă, instanța poate dispune ca autoritatea părintească să fie exercitată în mod exclusiv de către unul din părinți.

Dar nici asta nu schimbă numele copilului, da?

O discuție de pe un forum.

Problema în dezbatere:

o doamnă spune că ea – dar și tatăl copilului – dorește ca el „să renunțe la numele pe care îl poartă fata lor” și precizează că se vrea asta pentru ca tatăl să nu mai aibă drepturi și obligații față de copil.

O să scurtez, din nou, chinul: dacă domnul este tatăl biologic al fetiței, nu se poate! 
Paternitatea este legată de materialul genetic, nu se capătă sau schimbă în funcție de nume iar copilul nu poate fi plimbat de pe un nume pe altul după cum se ceartă sau se împacă părinții.
Paternitatea este ceva extrem de important, cu consecințe ample legate de rudenie, întreținere, moștenire, etc.

Pe acel forum, folclorul s-a dezlănțuit sălbatic.

Inventariez câteva din scenariile citite în răspunsurile și propunerile de soluții pe care membrii le ofereau doamnei care striga „vreau sa trec copilul pe numele meu!”:

1. Să îl ”cadă din drepturi pe tată”.

Decăderea din drepturile părintești, art. 508 Cod Civil:

  • este o sancțiune dispusă de autorități, în general, pentru abuzuri asupra copilului;
  • nu este pentru totdeauna, se poate reveni asupra ei;
  • nu scutește de pensie de întreținere, decăzutul o va plăti în continuare;
  • nu modifică paternitatea, nu aduce liniuță în certificatul de naștere, deci nu îl lasă pe copil fără tată;
  • nu schimbă numele copilului.

Și nu, nimeni nu poate să ”se decadă singur”. Nici la cerere și nici prin declarație notarială.

Astfel, chiar și în cazul decăderii din drepturile părintești, părintele nu pierde toate drepturile în privința minorilor. Și nici obligațiile.

2. Să meargă la Tribunal ca „să îl scoată de la tată” pe împricinat.

Adică tăgada de paternitate. Aceasta se poate cere atunci când în mod greșit un bărbat apare ca tată al unui copil în certificatul de naștere.

Prin greșit înțelegem că el chiar nu este tatăl biologic, nu a participat la conceperea copilului.

Se face în instanță, prin proces și test ADN.

Și da, schimbă numele de familie al copilului și face dispărute orice drepturi și obligații cu privire la acel copil.

Dar numai dacă acel bărbat nu este tatăl biologic.

3. ”Să scoată copilul de pe numele lui”.

Am zis mai sus și mai scriu o dată, din aceste motive – că n-a plătit pensia sau n-a sunat copilul în ultimii 13 ani- nu se poate!

De altfel, nu există situație în care să se schimbe numele copiilor din motive legate indiferență, neimplicare, nepăsare.

4. Să ceară custodia exclusivă.

Nici eventualitatea exercitării autorității părintești în mod exclusiv (așa numita ”custodie”, termen care nu există în legislația română) nu schimbă numele copilului.

Și nu scutește de plata întreținerii.

Și nu face ca celălalt părinte să nu poată vizita copilul.

Bonus: pensia de întreținere

subiect atât de controversat, de la care, de fapt, de multe ori pleacă totul.

Să fie clar: nu se poate renunța la ea!

Codul Civil interzice asta expres.

Și obligația nu dispare nici în cazul decăderii, nici al custodiei exclusive.

Că, în practică, sunt mame care nu iau măsuri dacă tatăl nu plătește, e altă poveste.

Dar ea se datorează indiferent de nume, custodie sau cheful de a o plăti.

În concluzie, copilul nu este un bun la care schimbarea numelui proprietarului să creeze sau să stingă legături de rudenie (decât dacă se schimba filiația).

O analiză completă a pensiei de întreținere găsiți AICI

Variațiuni pe aceeași temă

”Am divorțat și vreau sa trec copilul pe numele meu, se poate?” sau ”m-am certat cu tatăl copilului si vreau să trec copilul pe numele meu!”

În dreptul român „trecutul copilului de pe un nume pe altul” după cum se ceartă părinții sau nu, nu există.

După divorț, numele copilului va rămâne cel din actul de naștere.

La fel și după ceartă.

 Chiar și când numele copilului se poate schimba, nu duce la pierderea drepturilor părintești.

Numele oamenilor, în general, pot fi schimbate, de ex, prin căsătorie sau dacă se încadrează strict în motivele Ordonanței nr. 41/2003. Dar, despre asta, într-un alt episod.

Ce spune legea despre numele copilului?

Codul Civil

Art. 449 Numele copilului din căsătorie.

(1) Copilul din căsătorie ia numele de familie comun al părinţilor săi.

(2) Dacă părinţii nu au un nume comun, copilul ia numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. În acest caz numele copilului se stabileşte prin acordul părinţilor şi se declară, odată cu naşterea copilului, la serviciul de stare civilă.

(3) În lipsa acordului părinţilor, instanţa de tutelă hotărăşte şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la serviciul de stare civilă unde a fost înregistrată naşterea.

Art. 450 Numele copilului din afara căsătoriei

(1) Copilul din afara căsătoriei ia numele de familie al aceluia dintre părinţi faţă de care filiaţia a fost mai întâi stabilită.

(2) În cazul în care filiaţia a fost stabilită ulterior şi faţă de celălalt părinte, copilul, prin acordul părinţilor, poate lua numele de familie al părintelui faţă de care şi-a stabilit filiaţia ulterior sau numele reunite ale acestora. Noul nume de familie al copilului se declară de către părinţi, împreună, la serviciul de stare civilă la care a fost înregistrată naşterea. În lipsa acordului părinţilor se aplică dispoziţiile art. 449 alin. (3).

(3) În cazul în care copilul şi-a stabilit filiaţia în acelaşi timp faţă de ambii părinţi, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 449 alin. (2) şi (3).

Nota bene la ”Vreau sa trec copilul pe numele meu!”:

informațiile de mai sus sunt mult simplificate pentru a fi accesibile unui public neinițiat. Astfel, nu au fost prezentate toate situațiile particulare ce pot apărea în legătură cu subiectul expus; pentru asta s-au scris tratate de drept.
Considerați acest articol ca fiind unul cu titlu informativ și general! Autoarea nu este responsabilă, sub nicio formă, cu privire la modul cum înțelegeți, cum interpretați și cum alegeți să folosiți informațiile de mai sus. Consultați în mod direct un avocat înainte de a lua orice decizie cu privire la speța Dvs! ]

Articol de Geanina DRIAN, avocat – https://avocatdrian.ro/ Romania

Lista caselor teritoriale de pensii din România

1. CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Calea Vitan nr. 6, Sector 3, București

Telefon centrală: 031/805.24.36; 021/326.05.56; 031/80.536.43; 031/80.536.44

Fax: 021/326.05.64; 021/326.05.41

Url: http://www.cpmb.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: petitii.cpmb@cnpp.ro

!!!Documentația pentru acordarea ajutorului deces pentru asigurat ( salariat ) se transmite la adresa de e-mail: ajutordeces.asigurati@cnpp.ro; Telefon :021/326.83.67 

!!! Informații privind contractele de asigurări sociale/Informatii privind contul online la telefon: 021/326.83.69/

e-mail: bucuresti.contracte@cnpp.ro 

!!! Pentru pensii internaţionale puteți apela: telefon 031/805.24.37

CASE LOCALE DE PENSII MUNICIPIUL BUCUREȘTI

CASA LOCALĂ DE PENSII BUCUREȘTI SECTOR 1

B-dul Lacul Tei, nr. 17, sector 2, cod poștal: 020371, București

Telefon: 031/805.24.32

Fax: 021/212.03.67

Url: http://www.cpmb.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: bucuresti.clps1@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 031/805.24.32

CASA LOCALĂ DE PENSII BUCUREȘTI SECTOR 2

B-dul Lacul Tei, nr. 17, sector 2, cod poștal: 020371, București

Telefon: 031/805.24.39

Fax: 031/805.24.35

Url: http://www.cpmb.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: bucuresti.clps2@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 031/805.24.39

CASA LOCALĂ DE PENSII BUCUREȘTI SECTOR 3

Calea Vitan, nr. 6, sector 3, cod poștal: 031296, București

Telefon: 021/326.05.62

Fax: 021/326.05.59

Url: http://www.cpmb.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: bucuresti.clps3@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 021/326.05.62

CASA LOCALĂ DE PENSII BUCUREȘTI SECTOR 4

Calea Vitan nr. 6, sector 3, cod poștal: 031296, București

Telefon: 021/326.05.63

Fax: 021/326.05.61

Url: http://www.cpmb.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: bucuresti.clps4@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 021/326.05.63

CASA LOCALĂ DE PENSII BUCUREȘTI SECTOR 5

B-dul Lacul Tei, nr. 17, sector 2, cod poștal: 020371, București

Telefon: 031/805.24.40

Fax:

Url: http://www.cpmb.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: bucuresti.clps5@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 031/805.24.40

CASA LOCALĂ DE PENSII BUCUREȘTI SECTOR 6

Str. Drumul Taberei, nr. 18, sector 6, București, cod poștal 061416

Telefon: 031/432.99.24

Fax: 031/432.99.21

Url: http://www.cpmb.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: bucuresti.clps6@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 031/432.99.24

2. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII ALBA

Str. Tudor Vladimirescu, nr. 61, Alba Iulia

Telefon centrală: 0258/811.531

Fax: 0258/819.083

Url: http://www.pensiialba.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: office@pensiialba.ro

Relații cu publicul – telefon: 0258/831.383

3. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII ARAD

Str. Voluntarilor, nr. 2A, Arad

Telefon: 0257/281.345

Fax: 0257/214.061

Url: http://www.cjpensiiarad.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI:  pensii.arad@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0257/281.345; 0257/281.320; 0257/210.120

4. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII ARGEȘ

Str. I. C. Brătianu, nr. 38, Pitești

Telefon: 0248/222.394

Fax: 0248/218.560

Url: http://www.cjparges.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: relatii@cjparges.ro

Relații cu publicul – telefon: 0248/610.115

5. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BACĂU

Str. Ioniță Sandu Sturza, nr.63, Bacău

Telefon: 0234/511.366

Fax: 0234/510.085

Url: http://www.cjpbacau.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: comunicare.cjpbacau@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0234/511.366

Punctul de Lucru – Onești, Str. Republicii, nr. 43

Telefon: 0234/312.545

Fax: 0234/312.179

Relații cu publicul – telefon: 0234/312.545

Punctul de Lucru – Moinești, Str. Vasile Alecsandri, nr.52

Telefon: 0234/362.933

Relații cu publicul – telefon: 0234/362.933

6. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BIHOR

Str. Dunărea, nr. 6, Oradea

Telefon: 0259/430.728

Fax: 0259/437.662

Url: http://www.cjpensiibihor.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: mail@cjpensiibihor.ro

Comunicare și relații cu publicul – telefon: 0259/430.728

Pensii Internaționale – telefon: 0259/435.488

CASA LOCALĂ DE PENSII BEIUȘ

Str. Samuil Vulcan, nr. 16, Beiuș

Telefon: 0259/321.152

Fax: 0259/321.152

Url: http://www.cjpensiibihor.ro

Adresa de e-mail: mailbeius@cjpensiibihor.ro

7. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BISTRIȚA-NĂSĂUD

Bd. Republicii, nr. 22, Bistrița-Năsăud

Telefon: 0263/232.095; 0263/216.460

Fax: 0263/215.419

Url: http://www.cjpbn.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: pensii.bistrita@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0263/232.095

8. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BOTOȘANI

Str. Calea Națională, nr. 85, Botoșani

Telefon: 0231/536.724; 0231/536.725

Fax: 0231/513.517

Url: http://www.pensii-botosani.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: pensii.botosani@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0725/588.820

9. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BRĂILA

Str. Calea Călărașilor, nr. 19, Brăila

Telefon: 0239/613.960; 0239/612.152

Fax: 0239/613.148

Url: http://www.cjpbraila.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: cjpbraila@cjpbraila.ro

Relații cu publicul – telefon: 0239/611.389

10. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BRAȘOV

Str. Nicolae Bălcescu, nr. 67, Brașov

Telefon: 0268/418.055

Fax: 0268/472.216

Url: http://www.casadepensiibv.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: cjpbrasov@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0268/418.055

Casa Locală de Pensii FĂGĂRAŞ

Str. Doamna Stanca nr. 24, Făgăraș

Telefon/fax: 0268/211.702

Url: http://www.casadepensiibv.ro

E-mail: fagaras@cnpp.ro

11. CASA JUDEȚEANA DE PENSII BUZĂU

Aleea Industriilor, nr. 1, Buzău

Telefon: 0238/710.496; 0238/724.041; 0238/724.042

Fax: 0238/721.047

Url: http://www.cjpbuzau.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: buzau.cjp@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0238/724.041; 0238/724.042

12. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII CĂLĂRAȘI

Str. Flacăra, nr. 57-59, Călărași

Telefon: 0242/315.235; 0242/318.959

Fax: 0242/316.918

Url: http://www.cjpcalarasi.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: cjpcalarasi@gmail.com

Relații cu publicul – telefon: 0242/314.960

CASA LOCALĂ DE PENSII OLTENIȚA

Oltenița

Telefon: 0242/515.068

Url:http://www.cjpcalarasi.ro

13. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII CARAȘ SEVERIN

Str. Traian Lalescu, nr. 27, Reșița

Telefon: 0255/214.968

Fax: 0255/217.397

Url: http://www.cjpcaras.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: office@cjpcaras.ro

Relații cu publicul – telefon: 0255/224.780

14. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII CLUJ

Str. Coșbuc, nr.2, Cluj-Napoca

Telefon: 0040.264.598.088

Fax: 0040.264.450.080

Url: http://www.pensiicluj.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: comunicare.cluj@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0264/598.088

CASA LOCALĂ DE PENSII TURDA

Str. Republicii, nr. 15, Turda

Telefon: 0264/316.450

Fax: 0264/316.450

Url: http://www.pensiicluj.ro

E-mail: turda.cluj@cnpp.ro

CASA LOCALĂ DE PENSII DEJ

Str. 1 Mai nr.25, Dej

Telefon: 0264/213.620; 0264/211.669

Fax: 0264/213620

Url: http://www.pensiicluj.ro

E-mail: dej.dej@cnpp.ro

15. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII CONSTANȚA

Str. Decebal, nr. 13C, Constanța

Telefon: 0241/484.420

Fax: 0241/484.445

Url: http://www.pensiiconstanta.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: pensii.constanta@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0241/484.434

16. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII COVASNA

Str. Grigore Bălan, nr. 14, Sf. Gheorghe

Telefon: 0267/310.535

Fax: 0267/318.208

Url: http://www.pensii.covasna-ro.eu

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: –

Relații cu publicul – telefon: 0267/318.208

17. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII DÂMBOVIȚA

Str. Tudor Vladimirescu, nr. 1A, Târgoviște

Telefon: 0245/213.308; 0245/613.845

Fax: 0245/640.487

Url: http://www.cjp-dambovita.minisat.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: casadepensiidambovita@gmail.com

Relații cu publicul – telefon: 0245/213.308

18. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII DOLJ

Str. Mihail Kogalniceanu, nr. 14, Craiova

Telefon: 0251/406.300

Fax: 0251/406.338

Url: http://www.pensiidolj.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: pensii.dolj@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0251/406.300 int.166

19. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII GALAȚI

Str. Știintei, nr. 97, Galați

Telefon: 0236/310.192; 0236/416.585

Fax: 0236/470.177

Url: http://www.cjpgalati.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: pensiigalati@gmail.com

Relații cu publicul – telefon: 0236/416.585

CASA LOCALĂ DE PENSII TECUCI

B-dul Victoriei, nr. 33, Tecuci

Telefon/Fax 1: 0236/820.410

Telefon/Fax 2: 0236/820.545

E-mail: clptecuci@cjpgalati.ro

Url: http://www.cjpgalati.ro

Relații cu publicul – telefon: 0236/820.545

20. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII GIURGIU

Str. Independenței, nr. 105-106, parter, Giurgiu

Telefon: 0246/213 057; 0246/212.381

Fax: 0246/212.388

Url: http://www.cjpgiurgiu.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: petitii.giurgiu@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0246/212.381 int.7

21. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ

Str. Republicii, nr. 2, bl.14, sc. 1, Tg. Jiu

Telefon: 0253/213.307

Fax: 0253/218.660

Url: http://www.cjpgorj.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI:  aplicație petiție electronică

Relații cu publicul – telefon: 0243/213.307; 0253/218.660

22. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII HARGHITA

Str. Kossuth Lajos, nr. 94, Miercurea Ciuc

Telefon: 0266/371.204

Fax: 0266/372.612

Url: http://www.cjphr.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: office.harghita@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0266/311.703

23. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII HUNEDOARA

Bd. Decebal, bl. A1, sc. B, parter, Deva

Telefon: 0254/211.031; 0254/219.094

Fax: 0254/233.723

Url: http://www.cjp-hd.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: sesizari@cjp-hd.ro

Relații cu publicul – telefon: 0733/737.972

CASA LOCALĂ DE PENSII PETROȘANI

Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroșani

Telefon: 0254/541.082

Fax: 0254/542.352

Url: http://www.cjp-hd.ro

Punct de lucru – Orăștie, Str. Piața Aurel Vlaicu, nr. 3

Punct de lucru – Brad, Str. Dacilor, bl.13, parter

24. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA

Str. Lacului, nr. 10,  Slobozia

Telefon: 0243/236.339; 0243/232.786

Fax: 0243/232.713

Url: http://www.cjpialomita.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: cjpialomita@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon:  0243/232.786

25. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII IAȘI

Str. Anastasie Panu, nr. 17-19, bl. Ghica Vodă, sc. 2A-2B, Iași

Telefon: 0232/218.540, 0232/218.541

Fax: 0232/410.092

Url: http://www.cjpiasi.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: cjp.iasi@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0232/240.053

26. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII ILFOV

Str. Lacul Tei, nr.17, sector 2, București

Telefon: 021/212.12.26; 021/212.12.27; 021/212.12.35

Fax: 021/212.12.15

Url: http://www.pensiiilfov.ro

Adresa de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: pensii.ilfov@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon:  021/212.12.35 – Compartiment Juridic 

                                021/212.12.36 – Gestiune bilete de tratament

                                021/352.60.47 – Pensii Internaționale 

                                021/212.12.08 – Accidente de Muncă și Boli Profesionale

27. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII MARAMUREȘ

Str. Hortensiei, nr. 1/A, Baia Mare

Telefon: 0262/227.448; 0262/227.433; 0262/437.242; 0262/437.175

Fax: 0262/227.497

Url: http://www.pensiimaramures.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: pensii@pensiimaramures.ro

Relații cu publicul – telefon: 0262/227.493

CASA LOCALĂ DE PENSII SIGHETU MARMAȚIEI

Str. Andrei Mureșanu, nr. 8, Sighetul Marmației

Telefon: 0262/310.020

Fax 0262/437.242 

Url: http://www.pensiimaramures.ro

28. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII MEHEDINȚI

Bd. Carol I, nr. 3, Drobeta Turnu Severin

Telefon: 0252/341.377

Fax: 0252/341.381

Url: http://www.cjpmh.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: cjpmh@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0252/341.377

29. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII MUREȘ

Str. Tudor Vladimirescu, nr. 60, Tg. Mureș

Telefon: 0265/311.021

Fax: 0265/265.018

Url: http://www.cjpmures.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: cjpmures@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0265/311.021

30. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII NEAMȚ

Piatra Neamț, str. Calistrat Hogaș, nr. 24

Telefon: 0233/214.501; 0233/211.522

Fax: 0233/212.184

Url: http://www.pensiineamt.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: cjpensii.neamt@cnpp.ro/comunicare.neamt@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0233/211.522

31. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII OLT

Str. Al. Tineretului, nr. 1A, Slatina

Telefon: 0249/414.647; 0249/411.634

Fax: 0249/433.167; 0249/433.669

Url: http://www.cjpolt.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: cjpolt@rdslink.ro; petitii@cjpolt.ro

Relații cu publicul – telefon: 0249/411.634; 0249/433.167

32. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII PRAHOVA

Str. Nicolae Iorga, nr. 1, Ploiești

Telefon: 0244/577.406

Fax: 0244/577.406

Url: http://www.pensiiprahova.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: office@pensiiprahova.ro

Relații cu publicul – telefon: 0244/577.406

Relații cu publicul – telefon: 0244/333.718 Casa Locală de Pensii Câmpina

33. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII SĂLAJ

Bd. Mihai Viteazul, nr. 85, Zalău

Telefon: 0260/662.062

Fax: –

Url: http://www.cjpsalaj.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: public@cjpsalaj.ro

Relații cu publicul – telefon: 0260/622.145

34. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII SATU MARE

Str. Vasile Lucaciu, nr. 4-6, Satu Mare

Telefon: 0261/706.829

Fax: 0261/706.828

Url: http://www.cjpsatumare.datec.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: pensii@cjpsm.ro

Relații cu publicul – telefon: 0261/706.826

35. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII SIBIU

Calea Dumbrăvii, nr. 17, Sibiu

Telefon: 0269/211.321; 0269/218.130

Fax: 0269/234.444

Url: http://www.cjpsibiu.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: comunicare.sibiu@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0269/218.130

CASA LOCALĂ DE PENSII MEDIAȘ

Piața Aurel Vlaicu nr.33-35, Mediaș

Telefon: 0269/841.514

Fax: 0269/831.421

Url: http://www.cjpsibiu.ro

36. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII SUCEAVA

Str. Ilie Ilascu, Suceava

Telefon: 0230/210.743; 0230/210.753

Fax: 0230/210.740

Url: http://www.cjpsv.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: suceava@cjpsv.ro

Relații cu publicul – telefon: 0731/491.581; 0775/137.330

37. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII TELEORMAN

Str. Dunării, nr. 1, Alexandria

Telefon: 0247/310.517; 0247/322.598

Fax: 0247/311.609

Url: http://www.pensiiteleorman.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: secretariat.teleorman@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0247/310.517 int.111

38. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII TIMIȘ

Str. Andrei Șaguna, nr. 5A,Timișoara

Telefon: 0256/308.050; 0256/308.080

Fax: 0256/308.082

Url: http://www.pensiitimis.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: cjp-tm@pensiitimis.ro

Relații cu publicul – telefon: 0256/308.070

CASA LOCALĂ DE PENSII LUGOJ

Casa Locală de Pensii Lugoj, str.Timişoarei, nr. 27-33

Url: http://www.pensiitimis.ro

Punct de lucru – Buziaș, Str. Principală, nr. 16

Punct de lucru – Deta, Str. Mihai Eminescu, nr. 4

Punct de lucru – Făget, Calea Lugojului, nr. 14

Punct de lucru – Jimbolia, Str. Ștefan cel Mare, nr. 9

Punct de lucru – Sânnicolau Mare, Str. Victor Babeș, nr. 10

39. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII TULCEA

Str. Babadag nr. 118, Tulcea

Telefon: 0240/531.060; 0240/531.061

Fax: 0240/531.058

Url: http://www.cjptl.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: contact@cjptl.ro

Relații cu publicul – telefon: 0240/531.060; 0240/531.061

40. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII VÂLCEA

Str. Calea lui Traian, nr. 157-159, Rm.Vâlcea

Telefon: 0250/730.259; 0350/401.608; 0250/732.450

Fax: 0250/735.865

Url: www.cjpvl.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: cjpvl@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0771/128.249

41. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII VASLUI

Str. Andrei Mureșan, nr. 22, Vaslui

Telefon: 0743.121.121; 0235/313.515

Fax: 0235/313.515

Url: http://www.pensiivs.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: petitii.vaslui@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0731/326.082

CASA LOCALĂ DE PENSII BÂRLAD

B-dul Epureanu, nr. 23, Bârlad

Url: http://www.pensiivs.ro

42. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII VRANCEA

Str. Bdul. Brăilei nr. 3 bis, Focșani

Telefon: 0237/212.627

Fax: 0237/217.758

Url: http://www.cjpvn.ro

Adrese de e-mail PETIȚII/SESIZĂRI: cjpvn@cnpp.ro

Relații cu publicul – telefon: 0237/614.478

Unde se depun cererile pentru pensie comunitară?

Pentru stabilirea drepturilor de pensie  pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată partială, de invaliditate și de urmas, persoana indreptatită se adresează unei singure instituții, cererea astfel depusă fiind valabilă pentru toate instituțiile la legislația cărora persoana respectivă a fost supusă.

Cererile se depun la instituţia de asigurări sociale din statul de domiciliu, care va transmite în celelalte state documentele necesare în vederea stabilirii drepturilor de pensie; comunicarea între instituţii este asigurată prin intermediul formularelor de legătură:

– dacă solicitantul locuiește pe teritoriul unui stat membru cererea se depune la institutia din statul respectiv;

– dacă solicitantul are domiciliul in România, cererea se depune la casa teritorială de pensii de care aparține cu domiciliul.

Actele necesare pentru înscrierea la pensia pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parțială:

  • formularul de cerere E 202 – vezi si model cerere completată pensie comunitară;
  • formularul E 207;
  • declarația obligatorie pe propria răspundere;
  • actul de identitate Românesc – dacă dețin dubla cetățenie, sau dacă au menținut cetățenia Română;
  • carnetul de muncă original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinătate;
  • livretul militar original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinătate;
  • diplomă de studii original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinătate, sau adeverință din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora precum și forma de învățământ;
  • adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;
  • anexa nr. 6 – cerere pentru acordarea pensiei pentru limita de vârstă / anticipată / anticipată parțială conform Legii nr. 263/2010
  • actele prevazute pentru acordarea pensiei naționale (a se vedea depunere dosar pensie limită de vârstă / anticipată / anticipată parțială)
  • document din care rezulta ca  persoana a cotizat în străinătate (exemplu codice fiscale / declarație INPS Italia, insurance etc.)

Acte necesare pentru înscrierea la pensia de invaliditate

· formularul de cerere E 204 ;

· formularul E 207 ;

· documente si rapoarte medicale pentru a determina gradul de invaliditate;

· declarația pe propria răspundere ;

· copie dupa actul de identitate românesc – dacă dețin dubla cetățenie sau dacă au menținut cetățenia română ;

· carnetul de muncă original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate ;

· livretul militar original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate ;

· diplomă de studii original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate sau adeverintă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora precum și forma de invățământ;

· adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;

Acte necesare pentru înscrierea la pensia de urmaș:

· formularul de cerere E 203 ;

· formularul E 207 ;

· declaratia pe propria raspundere urmasi ;

· adeverinţa de studii (elev sau student);

· copie dupa actul de identitate românesc – daca detin dubla cetatenie, sau daca au mentinut cetatenia Romana ;

· carnetul de muncă original sau in copie certificata de institutiile competente din străinătate al susținătorului decedat ;

· livretul militar original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate ;

· diplomă de studii original sau in copie certificată de instituțiile competente din străinătate sau adeverință din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora precum si forma de invățământ al susținătorului decedat;

Aici aveti o lista de formulare europene in caz ca aveti nevoie : https://cpmb.ro/website-vechi/Pensii/Rom_strain/Formular_E/lista_form_e.htm

Informații despre Pensii Comunitare

Pentru stabilirea drepturilor de pensie în cazul persoanelor care au muncit atât în România, cât și în alte state din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau în Elveția, România aplică prevederile regulamentelor europene de securitate socială.

Pentru  totalizarea perioadelor de asigurare în vederea stabilirii și acordării drepturilor, instituția competentă ia în considerare atât perioadele de asigurare realizate în propriul stat, cât și perioadele realizate în celelalte state membre, drepturile fiind calculate de fiecare stat, proporțional cu perioada de asigurare;

Casa Națională de Pensii Publice este instituția de legătură pentru stabilirea pensiilor pentru limită de vârstă, pensiilor anticipate, pensiilor anticipate parțiale, pensiilor de invaliditate, pensiilor de urmaș, ajutoarelor de deces, acordarea prestaților în caz de accident de muncă și boală profesională, neavând atribuții legate de stabilirea și plata pensiilor în sistemul public de pensii din România, atribuții ce revin exclusiv caselor teritoriale/sectoriale de pensii care stabilesc și plătesc drepturi de pensie/ajutoare de deces acordate din sistemul public de pensii din România.

Stabilirea drepturilor de pensie: Persoanele care au desfășurat activități profesionale în România și în alte state membre pot solicita acordarea drepturilor de pensie atât potrivit legislației în vigoare în România, cât și potrivit legislației celuilalt stat membru implicat.

În România, cadrul legal în domeniul pensiilor este reprezentat, în prezent, de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2011.

Stagiul de cotizare prevăzut de lege pentru obținerea drepturilor de pensie din sistemul public de pensii din România, în cazul lucrătorilor migranți, se calculează prin însumarea perioadelor de asigurare realizate în România cu cele de asigurare realizate în alte state membre în care solicitantul a desfășurat activități profesionale și confirmate ca atare de instituțiile competente ale statelor membre implicate.

Drepturile de pensie comunitară sunt calculate proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat membru implicat, cu respectarea principiului pro rata temporis.

La momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare:

În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de domiciliu (loc de ședere permanentă), care face toate demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate sau la instituția statului membru la a cărui legislație a fost supus ultima dată, dacă solicitantul sau susținătorul decedat, după caz, nu a fost supus legislației pe care o aplică instituția de la locul de domiciliu (loc de ședere permanentă).

Cererea va fi însoțită de toate documentele prevăzute de legislația română în vederea acordării drepturilor de pensie; vor fi prezentate, obligatoriu, actele din care să rezulte perioadele de activitate din România (carnetul de muncă sau adeverințe eliberate, în condițiile legii, de foștii angajatori din România, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001).

Dovada vechimii în muncă realizată de foștii asigurați ai sistemului de asigurări sociale din România până la data de 1 aprilie 2001, data de la care evidența perioadelor de asigurare în sistemul public de pensii este deținută, în format electronic, de casele teritoriale de pensii, iar la nivel central de CNPP, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, în cazul în care solicitantul nu este în posesia acestor documente, este necesar să se adreseze, în nume propriu, foștilor angajatori sau deținătorilor de fonduri arhivistice, în vederea obținerii lor.

Persoanele care nu se află în posesia carnetului de muncă vor solicita eliberarea de adeverințe de vechime în muncă fostelor unități angajatoare sau deținătorilor arhivelor acestora, adeverințe care vor cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente:

1.     denumirea angajatorului;

2.     datele de identificare a persoanei;

3.     perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere si de încetare a raportului de muncă;

4.     menționarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea;

5.     funcția, meseria sau specialitatea exercitată;

6.     salariul tarifar de încadrare;

7.     denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată;

8.     perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.

Actele vor avea număr și data de înregistrare, ștampila unității emitente, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.

Este necesar să solicitați instituției competente din celălalt stat membru implicat să transmită în România, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, documentele menționate mai sus, aflate în posesia dvs., în vederea stabilirii drepturilor de pensie, în conformitate cu prevederile regulamentelor europene din domeniul coordonării sistemelor de securitate socială.

În perioada de tranziție către schimbul electronic de date, comunicarea între organismul de legătura și instituțiile competente din România în materie de pensii cu cele ale altor state este asigurată prin intermediul formularelor europene de legătură, convenite în aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 și a Regulamentului (CEE) 574/72, aceste formulare menținându-și rolul și modul de utilizare.

Principalele formulare standard de legătură în materie de pensii sunt următoarele:

1.     E202 – Instrumentarea unei cereri de pensie de bătrânețe

2.     E203 – Instrumentarea unei cereri de pensie de urmaș

3.     E204 – Instrumentarea unei cereri de pensie de invaliditate

4.     E205 – Atestat privind cariera de asigurat în ……… (România)

5.     E207 – Certificat privind cariera asiguratului

6.     E210 – Notificarea deciziei cu privire la o cerere de pensie

7.     E211 – Sumarul deciziilor

8.     E213 – Raport medical detaliat

9.     E001 – Formular de comunicare

După ce instituțiile competente ale statelor membre implicate își comunică, prin intermediul formularelor standard de legătură, toate informațiile necesare, acestea vor emite decizii proprii privind admiterea sau respingerea cererii de pensionare, decizii pe care le vor comunica persoanei interesate și/sau celeilalte/celorlalte instituții competente.

Precizăm că nu este necesar ca solicitantul să îndeplinească simultan condițiile necesare deschiderii drepturilor de pensie în toate statele membre implicate, drepturile de pensie fiind acordate cu respectarea prevederilor legislațiilor naționale în materie.

Revizuirea drepturilor de pensie

O persoană care beneficiază deja de o pensie din sistemul public de pensii din România, dar care a lucrat în mod legal și într-un alt stat membru, poate solicita revizuirea drepturilor de pensie în aplicarea regulamentelor europene. La calculul pensiei comunitare se au în vedere și perioadele de asigurare realizate în celălalt stat membru implicat. După calcularea pensiei comunitare, aceasta se compară cu pensia națională în plată și se acordă pensia stabilită în cuantum mai avantajos.

Drepturile de pensie cuvenite urmează a fi primite, fie în România, fie în statul de domiciliu (loc de ședere permanentă), în acest din urmă caz persoana interesată comunicând direct sau prin intermediul instituției competente în materie de pensii din statul de domiciliu, detaliile contului bancar în care va fi transferată suma cuvenită cu titlu de pensie, din sistemul public de pensii din România.   

Organism de legătură

Casa Națională de Pensii Publice îndeplinește rolul de organism de legătură pentru:

·         stabilirea pensiilor pentru limită de vârstă, pensiilor anticipate, pensiilor anticipate parțiale, pensiilor de invaliditate și a pensiilor de urmaș;

·         acordarea ajutoarelor de deces;

·         prestațiilor în caz de accident de muncă și boală profesională.

Date de contact

ADRESA DE CORESPONDENȚĂ: Casa Națională de Pensii Publice, Direcția Relații Internaționale, str. Latină, nr. 8, sector 2, București, cod poștal 020793.

ADRESA DE E-MAIL: dre@cnpp.ro

TELEFON: 0040 21 311 80 47

Program de audiențe telefonice – Telefon:021.311.80.47

Luni – Vineri: 1000 – 1200

Audiențele acordate de Direcția Relații Internaționale vizează exclusiv furnizarea de informații de specialitate referitoare la aplicarea prevederilor regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială și acordurilor bilaterale de securitate socială la care România este parte.

Instituții competente

Pentru aplicarea prevederilor Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și 987/2009, precum și ale Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 și 574/72, au fost desemnate ca instituții competente:

1.     casele teritoriale de pensii pentru pensiile pentru limită de vârstă, pensiile anticipate și anticipate parțiale, pensiile de invaliditate, pensiile de urmaș, ajutoarele de deces, precum și pentru prestațiile în bani și în natură acordate în caz de boală profesională și accident de muncă;

2.     casele de pensii sectoriale pentru pensiile pentru limită de vârstă, pensiile anticipate și anticipate parțiale, pensiile de invaliditate, pensiile de urmaș, ajutoarele de deces; 

3.     unitățile specializate ale sistemelor proprii de asigurări sociale, neintegrate sistemului public de pensii pentru acordarea prestațiilor prevăzute de legislația în conformitate cu care își desfășoară activitatea.

*În relațiile dintre statele membre s-au aplicat prevederile Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 și 574/72, până la data de 30 aprilie 2010, înlocuite, începând cu data de 1 mai 2010, de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și de Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004.

În relația cu statele Spațiului Economic European (Liechtenstein, Norvegia, Islanda) și cu Elveția Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și 987/2009 sunt aplicabile începând cu 01.04.2012, respectiv 01.06.2012.

Data ultimei modificari :J, 04 Apr 2024 12:53:03 +0300

Poți să-ți schimbi numele pe cale administrativă

Cetățenii români își pot schimba atât numele de familie, cât și prenumele pe cale administrativă. Condițiile schimbării numelui pe cale administrativă sunt reglementate de OG 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

Pentru a putea da curs acestei proceduri, persoanele interesate trebuie să depună o cerere la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor din subordinea consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială domiciliază.

Motivul depunerii cererii de schimbare a numelui de familie sau a prenumelui pe cale administrativă trebuie să fie unul întemeiat. Simplul fapt că nu îți place numele primit la naștere nu poate justifica cererea de schimbare a numelui.

Alineatele (2) și (3) ale articolului 4 din OG 41/2003 enumeră cazurile întemeiate de schimbare a numelui pe cale administrativă:

  • numele pe care persoana interesată dorește să îl schimbe este dăunător pentru imaginea sa, adică e format din cuvinte obscene, expresii ridicole sau transformat prin traducere/prin alt mod;
  • persoana interesată s-a făcut cunoscută în profesia pe care o exercită cu numele pe care vrea să îl obțină;
  • numele pe care persoana în cauză vrea să îl schimbe e compus din mai multe cuvinte;
  • solicitantul vrea să își schimbe prenumele pentru că este specific sexului opus;
  • solicitantului i-a fost aprobată schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă;
  • persoana interesată vrea să poarte același nume cu ceilalți membri ai familiei;
  • adoptantul dorește ca adoptații minori să aibă un alt prenume;
  • soțul supraviețuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naștere;
  • fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredințați spre creștere și educare (pentru aceasta, e necesar consimțământul fostului soț, dat în formă autentică).

Toate motivele considerate întemeiate pentru schimbarea numelui pe cale administrativă sunt menționate aici.

De asemenea, art. 4 alin. (2) lit. m) din OG 41/2003 face ca enumerarea prevăzută de lege să nu fie una limitativă prin faptul că prevede că cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă pot fi întemeiate și în ”alte asemenea cazuri temeinic justificate”.

Documente necesare:

Nu este suficient ca motivul invocat pentru cererea de schimbare a numelui să fie unul justificat, ci această cerere trebuie să fie însoțită de actele prevăzute de art. 6 alin. (2) din OG 41/2003. Acestea sunt:

  • copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui;
  • un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, potrivit art. 10 din OG 41/2003, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia sa nu fi trecut mai mult de un an;
  • consimțământul, dat în forma autentică, al celuilalt soț, în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei;
  • copie de pe decizia de aprobare a autorității tutelare, în cazurile prevăzute de art. 7 din OG 41/2003;
  • cazierul judiciar și cazierul fiscal ale solicitantului;
  • orice alte documente pe care solicitantul le consideră a fi relevante.

Potrivit articolului 12 din OG 41/2003, cererea este trimisă spre soluționare către serviciul public județean sau către serviciul public al Municipiului București, după caz.

Serviciul public județean, respectiv al Municipiului București soluționează cererea în termen de 60 de zile de la primirea ei, după ce a analizat temeinicia acesteia.

Eliberarea actelor de identitate pentru cetățenii români

I. CADRUL LEGAL APLICABIL DOMENIULUI ELIBERĂRII ACTELOR DE IDENTITATE CARE SE ELIBEREAZĂ CETĂŢENILOR ROMÂNI este ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi de Normele Metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum și pentru stabilirea formei și conținutul actelor de identitate, ale dovezii de reședință și ale cărții de imobil, aprobate prin H.G. nr. 295/2021.
Conform acestei ordonanțe, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate.

Cetăţenilor români li se eliberează acte de identitate începând cu vârsta de 14 ani, în baza cărora se face dovada identităţii, a cetăţeniei române, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă. În cazul minorului căruia nu i s-a eliberat primul act de identitate, dovada identităţii se face cu certificatul de naştere. Dovada cetăţeniei acestuia se face cu certificatul de naştere însoţit de actul de identitate sau paşaportul unuia dintre părinţi.
În prezent, cetăţenilor români li se eliberează cărţi de identitate sau după caz, cărţi de identitate provizorii.
Cartea de identitate se eliberează în situaţia în care persoana fizică depune cererea pentru eliberarea actului de identitate însoţită de toate documentele care fac dovada numelui de familie şi a prenumelui, a datei de naştere, a stării civile, a cetăţeniei române, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă.
Termenul de valabilitate a cărţii de identitate este, după cum urmează:

4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;

7 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani;

10 ani după împlinirea vârstei de 25 de ani;

nelimitat după împlinirea vârstei de 55 de ani.


Cartea de identitate provizorie se eliberează atunci când solicitantul nu prezintă toate documentele necesare pentru eliberarea cărţii de identitate sau în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România.
Termenul de valabilitate a cărţii de identitate provizorie este de un an.
Actul de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă a persoanei fizice, pe baza cererii acesteia sau a reprezentantului său legal (potrivit modelului postat la Secţiunea “Formulare de completat”).


Minorul depune cererea pentru eliberarea actului de identitate, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal, de persoana desemnată din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistenţă socială sau de persoana căreia i-a fost încredinţat în plasament.
În situaţia cetățenilor români care au domiciliul în România și se află temporar în străinătate, eliberarea cărții de identitate se poate face prin intermediul altei persoane, pe baza de procură specială (potrivit modelului postat la Secţiunea “Formulare de completat”), autentificată la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul respectiv.
Cetățenii români aflaţi temporar în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv.
Primul act de identitate nu se eliberează pe bază de procură specială.
În conformitate cu prevederile legale, cetățenii sunt obligaţi să se prezinte, în termen de 15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani sau cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, dar nu mai puţin de 15 zile, la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reședința, pentru a solicita punerea în legalitate cu un act de identitate. Nerespectarea acestor prevederi atrage răspunderea contravenţională, care se sancţionează cu amenda cuprinsă între 40 lei şi 80 lei,
Conform dispoziţiilor art. 15 alin. (5) din O.U.G. nr. 97/2005, republicata, cu modificările şi completările ulterioare termenul de soluţionare a cererilor pentru eliberarea unui act de identitate este până la 30 de zile, acesta putând fi prelungit cu cel mult 15 zile de către seful serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor.

II. CAZURI ÎN CARE SE ELIBEREAZĂ O NOUĂ CARTE DE IDENTITATE:
-la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
-dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, data ori locul naşterii, iar în cazul titularului unei cărţi electronice de identitate, şi prenumele părinţilor;
-în cazul schimbării domiciliului;
-în cazul schimbării denumirii sau rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;
-în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
-în cazul deteriorării actului de identitate;
-în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
-când imaginea facială din actul de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
-în cazul schimbării sexului;
-în cazul anulării;
-pentru preschimbarea, la cerere, a actelor de identitate care nu se mai emit, dar sunt valabile.

III. DOCUMENTELE NECESARE PENTRU ELIBERAREA CĂRȚI DE IDENTITATE:

cererea pentru eliberarea actului de identitate (vezi Secţiunea “Formulare de completat”;

actul de identitate, după caz;

certificatul de naştere, original şi copie;
-certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului supravieţuitor, original şi copie;
-certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz, original şi copie;

certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta de până la 14 ani, care îşi schimbă domiciliul împreună cu solicitantul actului de identitate;

extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;

documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate.
Pe lângă documentele mai sus enumerate, în funcţie de motivul pentru care se solicită eliberarea cărții de identitate, sunt necesare și alte documente (vezi Secţiunea “Documente necesare”).

IV. DOCUMENTE NECESARE PENTRU INSCRIEREA IN ACTUL DE IDENTITATE A MENTIUNII DE STABILIRE A RESEDINTEI:

cererea pentru inscrierea in actul de identitate a mentiunii privind stabilirea resedintei (vezi Secţiunea “Formulare de completat”);

actul de identitate al solicitantului;

documentul cu care se face dovada adresei de reședință, original si copie.

V. CUANTUMUL TAXELOR ŞI MODUL DE ACHITARE

În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor se organizează la nivelul consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi la nivelul consiliilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.

Contravaloarea cărţii de identitate este de 7 lei, a cărţii de identitate provizorii de 1 leu şi se achită la sediul serviciului pe raza căruia solicitantul are domiciliul sau reşedinţa, la structura de taxe şi impozite din cadrul primăriei localităţii la nivelul căreia funcţionează serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor ori prin altă modalitate de plată stabilită de administraţia autorităţii publice locale.

Pentru obţinerea unor informaţii concrete privind modalitatea de plată a contravalorii actelor de identitate, solicitanţii se pot adresa direct la sediul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă, ori pot accesa site-ul propriu al fiecărui serviciu.

Coordonatele de contact ale serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor se regăsesc şi pe site-ul instituţiei noastre, la Secţiunea “Contact”.

Contravaloarea cărţii de identitate şi a cărţii de identitate provizorii, aferente cererilor privind eliberarea actelor de identitate soluţionate de către Direcţia Generala pentru Evidenţa Persoanelor, se achită în numerar, la sediul D.G.E.P.

VI. ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE ȘI ÎNSCRIEREA MENȚIUNII PRIVIND STABILIREA REȘEDINȚEI DE CĂTRE DIRECȚIA GENERALA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR.
În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (6) din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru testarea şi urmărirea funcţionării aplicaţiilor informatice, pentru soluţionarea unor cazuri deosebite, precum şi pentru sprijinirea structurilor cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale, în activitatea specifică, actele de identitate se eliberează şi de către Direcţia Generala pentru Evidenta Persoanelor (D.G.E.P.).
Situaţia deosebită în care se poate afla solicitantul are în vedere: motive medicale, deplasare urgentă în alta localitate sau în alt stat, susţinerea unor concursuri de admitere sau examene, efectuarea unor operaţiuni notariale/bancare.
D.G.E.P. soluţionează cererile persoanelor aflate în una din situaţiile deosebite mai sus menţionate, pentru unul din următoarele cazuri:
-la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
-dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, data ori locul naşterii, iar în cazul titularului unei cărţi electronice de identitate, şi prenumele părinţilor;
-în cazul schimbării domiciliului;
-în cazul schimbării denumirii sau rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;
-în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
-în cazul deteriorării actului de identitate;
-în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
-când imaginea facială din actul de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
-în cazul schimbării sexului;
-în cazul anulării;
-pentru preschimbarea, la cerere, a actelor de identitate care nu se mai emit, dar sunt valabile.
La sediul D.G.E.P. nu se soluţionează cererile pentru care sunt necesare verificări suplimentare în teren, la domiciliul declarat sau pentru certificarea identităţii ori în evidenţele deţinute de alte instituţii, respectiv cele formulate de persoanele care:

au împlinit vârsta de 18 ani şi nu au obţinut act de identitate;

îşi schimbă domiciliul din străinătate în România;

solicită primul act de identitate ca urmare a dobândirii cetățeniei române;

îşi schimbă domiciliul şi fac dovada adresei de domiciliu în condiţiile art. 28 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr.97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

solicită eliberarea actului de identitate ca urmare a pierderii, furtului, deteriorării ori distrugerii şi nu deţin un paşaport sau permis de conducere), pentru certificarea identităţii ori imaginea informatizată a acestora nu este înregistrată în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor (R.N.E.P.), fiind astfel necesară efectuarea verificărilor prevăzute de art. 14 alin. (5) din O.U.G. nr.97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare pentru certificarea identităţii prin intermediul poliţiei;

sunt înscrise cu menţiuni operative în R.N.E.P.

Cetăţeanul aflat într-una din situaţiile deosebite mai sus prezentate formulează o cerere scrisă (potrivit modelului postat la “Formulare de completat”) din care să rezulte motivul pentru care solicită eliberarea actului de identitate sau înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei, cerere care se supune aprobării conducerii D.G.E.P.

VII. ALTE INFORMAŢII PRIVIND CADRUL LEGAL APLICABIL DOMENIULUI ELIBERĂRII ACTELOR DE IDENTITATE

Informaţii suplimentare pot fi obţinute pe site-ul Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor: http://depabd.mai.gov.ro, rubrica „Informaţii Utile – Evidenţa Persoanelor”, la secţiunile „Documente necesare” şi „Formulare de completat”.

ATENŢIE!

Persoanele care au deţinut, anterior, un act de identitate, trebuie să-l prezinte lucrătorului de evidență a persoanelor, dacă nu a fost pierdut, furat ori distrus. Toate documentele care sunt necesare se prezintă în original şi copie.

“Notă – În conformitate cu dispoziţiile art. 6^1 din Legea nr. 248/20.07.2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români in străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, pentru scopurile prezentei legi, cartea de identitate valabilă constituie document de călătorie pe baza căruia cetăţenii români pot călători în statele membre ale Uniunii Europene”.

sursa: https://depabd.mai.gov.ro/cadru_legal.html

Permisul de conducere internațional

Permisul International de Conducere (PIC) se elibereaza persoanelor care conduc autoturisme pe teritoriu strain, fiind o traducere legalizata a permisului national romanesc in 7 limbi de circulatie internationala si recunoscut de toate statele semnatare ale Conventiei asupra Traficului Rutier de la Viena din 1968.

Iata cateva din motivele pentru care este recomandat sa avem un asemenea document in buzunar atunci cand iesim din Romania la volanul unui automobil sau mai ales cand intentionati sa inchiriati un autoturism in strainatate.

1. Permisul International de Conducere asigura deplina legitimitate in circulatia rutiera Internationala.  Forma si continutul sau au fost stabilite prin Conventia Internationala de Circulatie Rutiera de la Viena din 8 noiembrie 1968, fiind identice in toate tarile.

2. Automobil Clubul Roman elibereaza aceste permise membrilor sai,  cetateni romani domiciliati pe teritoriul României, posesori de permis de conducere national, si care se deplaseaza in strainatate.
Cetatenilor straini li se pot elibera asemenea permise numai daca sunt rezidenti sau au domiciliul in Romania si daca poseda permisul de conducere romanesc.

Valabilitatea PIC-ului este de 1 an de la data eliberarii si in nici un caz nu depaseste valabilitatea permisului national in baza caruia a fost eliberat.

3. Permisul International de Conducere scuteste pe posesorul sau de a purta asupra sa pe teritoriul strain o traducere legalizata a Permisului National de Conducere, in 7 limbi de circulatie internationala (engleza, franceza, germana, spaniola, rusa, greaca si araba) sau de transcriere a acestuia in caracterele limbii nationale ale statului respectiv. In caz contrar conducatorul auto poate fi obligat de organele de politie sa caute traducator autorizat si sa realizeze aceasta traducere pe teritoriul statului respectiv contra unei taxe considerabile, la care se adauga taxa notariala de legalizare.

PIC-ul inceteaza a mai fi valabil intr-un stat daca titularul sau si-a stabilit aici resedinta obisnuita.

Pentru eliberarea Permisului International de Conducere sunt necesare:

– Permisul de Conducere National si o copie a acestuia;

– 2 fotografii tip pasaport (3 cm x 4 cm)

– Taxa aferenta acestuia

Pentru mai multe detalii contactati orice Sucursala ACR

Pot cere azil în UK?

Am văzut recent câteva cazuri în care, persoane refuzate la rezidență, nefiind eligibile pe schema EUSS, și refuzate la intrarea în UK, clamau varianta de a cere azil în UK, ca refugiat.

Cetăţenii români (sau cetăţenii Uniunii Europene) cu rare excepții, nu pot cere azil în UK.

Hai să vedem cum sta treaba cu solicitarea de azil dacă vrei să rămâi în UK ca refugiat.
Pentru a fi eligibil, trebuie să-ți fi părăsit țara și să nu poți să te întorci, pentru că ești în situația în care nu poți trăi în siguranță în nici o parte a ţării tale, deoarece te temi de persecuție (“unable to live safely in any part of your own country because you fear persecution there”). Această persecuție trebuie să fie din cauza: rasei, religiei, naționalității, opiniei politice, oricărui alt motiv care te expune unui risc din cauza situației sociale, culturale, religioase sau politice din țara ta, de exemplu genul, identitatea de gen sau orientarea sexuală.

Trebuie să fi eșuat în a obține protecție din partea autorităților din propria ta țară.

Dacă totuși ajungi în UK și ceri azil pentru că consideri că ar fi nesigur să te întorci în țara ta, când aplici vei avea o întâlnire cu un ofițer de imigrație (cunoscută ca „screening”), unde trebuie să îți expui cazul, vei fi fotografiat, ți se vor lua amprentele și vei avea un interviu care să verifice cine ești și din ce țară. După screening, Home Office va decide dacă cererea ta poate fi luată în considerare în UK.

Poți primi o pedeapsă de până la 2 ani de închisoare sau poți fi obligat să părăsești UK dacă dai informații false în cererea de azil.

Cererile de azil de la cetăţeni ai ţărilor Uniunii Europene, sau de la cei veniţi printr-o „third safe country”, sunt declarate „inadmissible” – adică nu vor fi luate în considerare. Țările din UE sunt considerate „ţări sigure” – deci revendicările de protecţie (azil) de la cetăţeni ai UE sunt considerate, în majoritatea cazurilor, fără temei.

Dar care sunt excepțiile?

O cerere de azil de la cetăţean UE poate fi examinată ca „valabilă” doar dacă există „circumstanţe excepţionale”:

  • dacă statul de origine ( unde aplicantul este cetăţean) încalcă obligațiile privind drepturile omului
  • dacă asupra ţării de origine există proceduri sau decizii la nivel UE care arată un risc grav de încălcare a valorilor fundamentale — de ex. sub umbrela articolului 7 din Tratatul UE.

Dacă nu există astfel de circumstanţe, cererea este declarată inadmisibilă, și nu va fi analizată pe fond.

Ce înseamnă asta pentru cetăţenii români:

  • Fiind cetăţeni ai UE, românii fac parte din categoria pentru care cererile de azil sunt de regulă considerate inadmisibile.
  • România este considerată o țară sigură, nu există proceduri sau decizii ale UE despre încălcări grave ale drepturilor omului în România recunoscute la nivel internaţional și dacă crezi că te încadrezi ca excepție, pentru că România nu îți mai oferă protecţie, trebuie să demonstrezi asta concret.

Dacă motivul pentru care vrei să stai în UK este pentru a munci, a studia sau a rămâne cu familia, trebuie să aplici pentru o viză.

Sursa: GOV.UK – Seek protection or asylum

Material de A.Drogoreanu&V.Dobrescu

Recunoașterea permiselor de conducere britanice în România

Privitor la recunoașterea permiselor de conducere britanice după Brexit, Poliția Română precizează :

“Cadrul legal în România privind circulația autovehiculelor în traficul internațional este reglementat la Secțiunea a 6-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

         În acest sens, în conformitate cu prevederile art. 83 alin. (1) – (2) din actul normativ mai sus indicat „Au dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice din România, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 20 și art. 23 alin. (1), titularii permiselor de conducere naționale valabile, eliberate de autoritățile:

         a) statelor membre ale Convenției asupra circulației rutiere, prevăzută la art. 82 alin. (2) ;

         b) statelor membre ale Uniunii Europene;

         c) statelor cu care România a încheiat un tratat privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere auto.

Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul României, persoanele care sunt titulare ale unui permis de conducere național eliberat de autoritățile unui stat care nu este semnatar al Convenției asupra circulației rutiere și nici membru al Uniunii Europene ori cu care România nu a încheiat un tratat privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere auto trebuie să posede și permis de conducere internațional.”

  Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a ratificat Convenția asupra circulației rutiere de la Viena din 1968 la data de 28 martie 2018, dată de la care a și intrat în vigoare pentru UK.

În acest context, posesorii permiselor de conducere eliberate de autoritățile din Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, precum și cele eliberate de către Gibraltar, Guernsey și Jersey, au în continuare dreptul de a conduce pe teritoriul României după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, nefiind necesar să posede și un permis de conducere internațional.

Titularii permiselor de conducere eliberate de autoritățile teritoriilor care nu fac parte din Regatul Unit propriu-zis, altele decât cele menționate mai sus, pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice din România, trebuie să posede pe lângă permisul de conducere național și permis de conducere internațional.

Preschimbarea permisului de conducere britanic:

Începând cu 1 ianuarie 2021, deținătorii permiselor de conducere emise de autoritățile din Regatul Unit pot  solicita preschimbarea acestora cu documente similare românești, în baza prezentării următoarelor documente la serviciul public comunitar competent:

  • permisul de conducere britanic în termenul de valabilitate;
  • documentul de identitate, precum şi documentele care fac dovada domiciliului sau reşedinţei în România
  • cererea tip, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 4 a Ordinului, completată lizibil, cu majuscule, precum şi semnătura;
  •  dovada achitării tarifului prevăzut de lege 89 RON pentru preschimbarea permisului de conducere..
  • traducerea legalizată în limba română a permisului de conducere eliberat de autorităţile din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
  • documentul care certifică valabilitatea, pe categorii, a permisului de conducere și conține informații privind starea dreptului de a conduce, precum și un cod de verificare “check code” cu ajutorul căruia serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor să poată verifica autenticitatea documentului. Acest cod este valabil 21 de zile și se poate folosi o singură dată. În cazul în care acesta nu mai poate fi folosit, deținătorul permisului de conducere  va solicita generarea altui cod de către Driver and Vehicle Licensing Agency – DVLA (Agenția de licențiere pentru șoferi și vehicule din Regatul Unit );

Sursa: https://www.politiaromana.ro/ro/utile/informare-privind-recunoasterea-permiselor-de-conducere-britanice-dupa-brexit

Material de V.Dobrescu&A.Drogoreanu