Circulă pe grupurile de români niște țepari care le promit celor care caută avocați pentru că li s-a refuzat ETA, că le fac ei apel sau că sună ei la ETA și fac să le-o aprobe. Ambele promisiuni sunt false.
Hai să lămurim niște lucruri:
1)ÎnMarea Britanie nu se poate faceapeldacă o aplicație pentru ETA (Electronic Travel Authorisation) este refuzată. Decizia de refuz a ETA nu oferă drept de apel sau de revizuire administrativă. Dacă cererea este respinsă, decizia este finală.
Unde scrie asta? Aici:
Aprobarea ETA este automatizată. Deciziile de respingere sau de refuz ETA nu sunt automatizate, astfel de decizii sunt luate întotdeauna de un factor de decizie uman. Prin urmare, dreptul la revizuire prevăzut la Articolul 22 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului, care conferă solicitanților dreptul la intervenție umană pentru reexaminarea(revizuirea) unei decizii care a fost luată printr-un proces complet automatizat, nu se aplică solicitanților ale căror aplicații au fost respinse sau refuzate.
Dacă doriți în continuare permisiunea de a veni în UK și vi s-a refuzat ETA, nu puteți face apel și trebuie sa aplicați pentruo viză, mai ales dacă vi s-a mai refuzat anterior intrarea în UK.
2) Nu se acordă asistență telefonică pentru ETA. Nu există număr de telefon de contact pentru întrebări sau suport privind ETA.
Pentru suport și întrebări despre ETA folosiți chatul ETA . Pe chat nu puteți obține actualizări despre cererea ETA și nici pentru a modifica autorizația ETA sau cererea de ETA.
Ministerul Apararii Nationale, Romania – http://www.mapn.ro a publicat azi pe social media urmatorul comunicat:
“Dezinformare în mediul online cu privire la așa-zisa intrare a României în război
Vă semnalăm o dezinformare distribuită recent în mediul online, referitoare la așa-zise “declarații”, realizate cu ajutorul programelor de inteligență artificială, din care reiese că prim-ministrul Ilie Bolojan anunță intrarea României în război, începând cu luna septembrie 2025.
Clipul este fals și face parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice. Prim-ministrul României nu a susținut astfel de declarații, iar România nu intră în război.
Acest subiect nu are nici o legătură cu realitatea, nu are nicio bază reală și reprezintă încă o încercare de destabilizare și de a spori teama generată de războiul de agresiune pe care Federația Rusă îl desfășoară în prezent în Ucraina.
Este de așteptat ca aceste acțiuni de dezinformare să continue și în perioada imediat următoare. De aceea, recomandăm utilizatorilor platformelor de comunicare digitală să fie prudenți înainte de a redistribui informații pe acest subiect și să le verifice din surse oficiale.
De câteva zile, s-a umplut feisbucu’ de vestea că guvernul oferă 200 de lire gratis, care-a pus lumea pe jar.
Atâta doar că guvernul nu dă niciun 200 de lire gratis și n-o să găsiți nicăieri suma de £200, nici pe pagina de pe gov cu Household Support Fund, nici în guidance-ul care apare în poză. De ce? Din niște motive foarte simple: 1)că nu guvernul dă acești bani, guvernul dă fonduri primăriilor, și primăriile îi împart cum vor și 2) pentru că sumele nu sunt fixe și nici la toată lumea la fel.
Hai să vedem de fapt ce HSF se dă și cui. Ce e cu banii ăștia de la primării.
-Guvernul atribuie anual tuturor consiliilor locale fonduri pentru programul Household Support Scheme(că despre el vorbim), ca să sprijine gospodăriile cu venituri micicare întâmpină dificultăți în acoperirea facturilor și costurilor de trai pe perioada iernii (facturi la apă sau energie, alimente sau obiecte esențiale). Despre HSF am scris aici: Ajutorul de la consiliul local Household Support Fund.
-Primăriile primesc sume din fond diferite și fiecare primărie are dreptul să dispună ce face cu banii primiți și cui îi dă. Fiecare Council hotărăște câți bani dă, cărei categorii anume, sub ce formă îi dă, pe ce criterii și dacă și cum trebuie să se aplice pentru ei (de asta nu e trecută nicio sumă explicit pe gov.).
–Nu există o sumă fixă care se dă la toată lumea, peste tot. Unele Consilii dau doar vouchere pentru alimente pentru familii în timpul vacanțelor școlare, cu valori diferite, altele dau vouchere pentru încălzire, alte consilii distribuie banii prin organizații caritabile și grupuri comunitare locale, la fel cum altele alocă banii către Adult and Children’s Social Care, Council Tax and Education, iar acestea contactează rezidenții direct pentru a stabili cine se încadrează la ajutor. Unele consilii nici nu specifică exact cât dau, ci decid funcție de situația aplicantului, iar altele nu au luat încă o decizie ce o să facă cu fondul și cui și cât vor da.
-Sunt 12 000 de primării în UK. Încercând să dau de urma celor “200 de lire gratis” am luat random 5 consilii să vedem ce HSF dau:
În concluzie: dacă am clarificat ce e HSF ăsta și că nu dă guvernul niciun 200, primăriile dau cât vor și cui vor, la ce vă ajută că un pensionar din East Riding primește £200, dacă tu, de ex., ești din Leicester unde nici n-au deschis aplicațiile și suma e la latitudinea lor, neprecizată? și nu ești nici pensionar.
Aveți de ales să credeți ce citiți pe feisbuc sau să credeți ce scrie pe gov și pe site-urile primăriilor. Diferența o face că primăriile dau banii, nu lumea pe fb, care poate să scrie orice. Așa că înainte să vă agitați “că se dă” nush ce, verificați cu ochii voștri la sursă.
Orice persoană care trebuie să completeze pentru prima dată o declarație Self Assessment tax return pentru anul fiscal 2023-2024 trebuie să comunice aceasta la HMRC până la 5 octombrie 2024.
Sunt o mulțime de mituri despre cine trebuie să completeze Self Assessment înainte de termenul de 31 ianuarie 2025, iar HMRC demontează astăzi câteva ele.
Mitul 1:„HMRC nu m-a contactat, deci nu trebuie să completez un tax return.”
Realitatea: Este responsabilitatea fiecăruia să determine dacă trebuie să completeze o declarație fiscală pentru anul fiscal 2023-2024. Există multe motive pentru care cineva ar avea nevoie să se înregistreze pentru Self Assessment și să completeze o declarație, inclusiv dacă:
abia au devenit self-employed și au câștigat un venit brut de peste £1.000
au câștigat sub £1.000 și doresc să plătească contribuții voluntare la Class 2 National Insurance pentru a proteja dreptul la pensie de stat și anumite beneficii
sunt parteneri noi într-un parteneriat de afaceri
au primit un venit netaxat de peste £2.500
primesc Child Benefit și trebuie să plătească High Income Child Benefit Charge pentru că ei sau partenerul lor au câștigat peste £50.000
Oricine nu este sigur dacă trebuie să depună Self Assessment poate verifica folosind instrumentul online gratuit de pe GOV.UK. Odată înregistrat pentru Self Assessment, vor primi UTR (Unique Taxpayer Reference), de care au nevoie atunci când completează tax return și plătesc taxele aferente. Clienții vor trebui să-și reactiveze contul dacă s-au înregistrat anterior pentru Self Assessment, dar nu au trimis o declarație fiscală anul trecut.
Mitul 2: „Trebuie să plătesc taxele în același timp cu depunerea declarației.”
Realitatea: Fals. Chiar dacă cineva își completează declarația astăzi, termenul limită pentru a plăti orice taxă datorată pe anul fiscal 2023-2024 este 31 ianuarie 2025. Vă puteți stabili un Budget Payment Plan pentru a împărți costul taxelor de plată făcând în avans plăți săptămânale sau lunare prin debit direct.
Mitul 3: „Nu datorez nicio taxă, deci nu trebuie să completez o declarație.”
Realitatea: Chiar dacă cineva nu datorează taxe, tot s-ar putea să trebuiască să facă Self Assessment pentru a cere taxe înapoi ( tax refund), pentru a cere tax relief la cheltuielile de afacere, donații caritabile, contribuții la pensie sau pentru a plăti contribuțiile voluntare la Class 2 National Insurance.
Mitul 4: „HMRC îmi închide Self Assessment-ul dacă nu mai am nevoie să completez declarația.”
Realitatea:contribuabilul trebuie să anunțe HMRC că a încetat să fie self-employed, sau că nu e nevoie să completeze o declarație, mai ales dacă a primit o notificare să o facă. Dacă nu o face, HMRC va continua să trimită scrisori ca să depună declarația și ar putea să îl amendeze. Aveți și video care vă arată cum se face
S-ar putea să nu fie nevoie să completați tax return dacă nu mai închiriați proprietăți, dacă nu mai trebuie să plătiți High Income Child Benefit Charge sau dacă venitul v-a scăzut sub pragul de £150.000 și nu există alte motive pentru a completa o declarație fiscală. Dacă credeți că nu mai trebuie să faceți tax return pentru anul fiscal 2023-2024, trebuie să anunțați HMRC online atunci când vi s-a schimbat situația.
Mitul 5: „HMRC a lansat o campanie împotriva oamenilor care își vând lucrurile online și acum trebuie să completez Self Assessment return și să plătesc taxe pe obiectele pe care le-am vândut după ce-am golit podul.”
Realitatea: În ciuda speculațiilor din mediul online de la începutul anului, regulile fiscale nu s-au schimbat în acest domeniu. Dacă cineva a vândut haine vechi, cărți, CD-uri și alte obiecte personale pe marketplace , nu trebuie să completeze Self Assessment și să plătească Income Tax pentru ceea ce a vândut. Aveți aici ghidul HMRC despre vânzarea online și plata taxelor : https://www.gov.uk/government/publications/selling-online-and-paying-taxes/selling-online-and-paying-taxes-information-sheet
2)Termenele pentru declarațiile fiscale pentru anul 2023-2024 sunt 31 octombrie 2024 pentru declarațiile pe hârtie și 31 ianuarie 2025 pentru declarațiile online.
3)Cel mai simplu și rapid este să faceți declarația fiscală online. Nu se mai emit automat declarații pe hârtie decât dacă există un motiv pentru care un client nu poate depune online.
4)Cei care lucrează self-employed trebuie să păstreze evidența cheltuielilor și veniturilor și să se asigure că s-au înregistrat la HMRC ca self-employed. Păstați chitanțele și facturile pentru a completa corect declarația fiscală, mai ales că HMRC o să vă ceară documentele când face verificări. Primiți amenzi dacă evidențele nu sunt corecte, complete și lizibile.
5)Nu dați informațiile de logare pentru HMRC nimănui, nici măcar unui contabil/agent fiscal. Găsiți sfaturi despre înșelătorii aici.
Ca de obicei, circulă o mulțime de dezinformări și de mituri legate de aplicațiile la rezidență, printre care și despre COA. Unii nu-și citesc acest certificat, alții citesc doar partea care le convine (cea cu drepturile) și foarte mulți, mai ales cei veniți după Brexit, neeligibili pentru rezidență, sunt convinși că e viză de muncă pe 6 luni, sau rezidență temporară pe 6 luni, sau drept de muncă pe 3 luni, pentru că așa au fost păcăliți de diverse personaje pe care le-au plătit să le facă “actele de Anglia”.
Dar ce este COA asta? E un Certificat de Aplicare, un document digital emis de Home Office către persoanele care au depus o aplicație validă în cadrul EU Settlement Scheme (EUSS), care confirmă că aplicația a fost primită și este în curs de procesare.
(După ce ați aplicat, Home Office verifică aplicația dacă este validă, adică dovada identității, datele biometrice, dreptul de a aplica din afara UK (dacă este cazul), intrarea legală în UK (dacă sunteți un membru al familiei care se alătură) și motivele rezonabile pentru întârzierea aplicării (dacă este cazul). Dacă aplicația este validă, veți primi acest certificat de aplicare.) CoA de obicei este emis la scurt timp după ce cererea este depusă. Cu toate acestea, începând cu 9 august 2023, Home Office și-a schimbat politica, iar CoA va fi emis doar după ce Home Office a evaluat și acceptat motivele rezonabile pentru depunerea unei aplicații întârziate.
La ce servește CoA? e o dovadă că aveți o aplicație în așteptare și confirmă generic că drepturile celui care a aplicat sunt protejate cât timp ce cererea este în curs de procesare. Și este valabilă până la primirea unei decizii la aplicația de rezidență sau la apelul făcut după primirea deciziei.
Cui anume protejează drepturile?
1)celor care au aplicat până la termenul limită de 30 iunie 2021 și 2)celor care au fost în UK la data ieșirii UK din Uniunea Europeană – 31 Dec. 2020 și au continuat să fie prezenți aici, dar nu au aplicat la timp din motive întemeiate – ei vor avea drepturile pe care le aveau înainte de acea datăprotejate în așteptarea deciziei. Acest lucru este prevăzut în Citizens’ Rights (Application Deadline and Temporary Protection) (EU Exit) Regulations 2020.
Pe COA scrie pentru ce îl puteți folosi în timp ce așteptați decizia – aveți dreptulde a trăi în UK, de a munci (după ce angajatorul vă verifică la Home Office), dreptul de a închiria (la fel, după ce sunteți verificați), dreptul de a avea acces la servicii medicale NHS, de a deschide un cont bancar și de a revendica anumite beneficii dacă sunteți eligibili pentru ele.
Celor care aplică însă ca membru de familie care se alătură, această COA nu vă acordă drepturi și nu are ce drepturi să vă protejeze, pentru că nu le-ați avut anterior, netrăind în UK; drepturile le veți dobândi în urma aprobării aplicației ca membru de familie. Pot călători, munci și studia doar cei care au și Family permit pe lângă certificatul de aplicare.
Membrii de familie care se alătură, pot totuși călători în UK dacă intră strict ca vizitatori, ceea ce înseamnă că trebuie să aveți intenția de a părăsi din nou țara și nu puteți avea intenția de a lucra. De asemenea, rețineți că, dacă sunteți cetățean al unei țări care necesită viză pentru a intra în UK, va trebui mai înainte să obțineți o viză de vizitator.
Călătoria în și din Marea Britanie Dacă nu aveți încă statut în cadrul EUSS și nici Family Permit, pe perioada procesării aplicației nu ar trebui să călătoriți în și din Marea Britanie până când nu vi se acordă statutul, altfel riscați să vi se refuze intrarea.
Ce nu e COA:
– CoA nu confirmă că o persoană are un statut de imigrare în Marea Britanie, ci servește doar ca dovadă a aplicației în așteptare.
Întrebare: ”Daca o persoana din EU vine in UK in vizita la rude, prieteni etc, si sta 6 luni pe an, asta se considera ca locuieste aici? Deci vine 6 luni, pleaca, sta 6 luni in Ro, vine iar 6 luni”.
Răspuns:Rob Mar: ”Doua comentarii importante (ce adreseaza direct ce intrebi tu + o “poama” similara care tot apare pe grupurile de romani)
1a) Legea (Appendix V) se refera DIRECT si EXPLICIT la ce intrebi tu aici. Si zice asa, in Paragraful. V 4.2.b. unde defineste “a genuine visitor” (adica un vizitator care chiar e vizitator): “will not live in the UK for extended periods through frequent or successive visits, or make the UK their main home” (adica un vizitator care chiar e vizitator nu va locui in Marea Britanie pentru perioade lungi de timp sau prin intermediul unor vizite frecvente sau al unor vizite repetate).
Evident exista exceptii, insa in >99% din cazurile cu “stat in Ro 6 luni, apoi in UK 6 luni” se incalca direct si flagrant setul de legi care guverneaza obligatiile vizitatorilor, chit ca provin dintr-o tara care necesita viza inainte de intrarea in UK, chit ca sunt dintr-o tara care nu necesita viza inainte de intrarea in UK.
Ca cineva sa fie vizitator veritabil, viata lor trebuie sa fie in alta tara. Si aici nu vorbim despre un calcul de zile (6 luni), calcul care de altfel nici nu exista explicit in lege, ci vorbim efectiv despre CENTRUL VIETII LOR. Cand ai sot/sotie in UK si vii la el/ea cate 6 luni pe an, este IMPOSIBIL ca centrul vietii tale sa mai fie in Romania. Pentru ca sotul/sotia nu locuieste in Romania, pentru ca e foarte probabil ca nu ai un job in Romania (ce job te asteapta sa fii plecat 6 luni pe an?), pentru ca e foarte probabil ca sursa principala de venit sa fie castigurile sotului/sotiei din UK.
Si aici, ca mica adaugire, trebuie vorbit despre bunici. Un lucru pe care marea majoritate a oamenilor il uita/ignora/nu il stiu este ca a avea grija de nepoti este munca. Un vizitator (chiar si bunic, deci membru de familie al minorilor) care vine sa stea cu copii FACE MUNCA. Iar acest lucru este in lege de cand a pierdut Home Office faimosul proces Sawmynaden din 2012 si apoi Theresa May (la vremea respectiva ministru de interne) a cerut schimbarea legilor, astfel incat sa se interzica explicit astfel de cazuri. Da, poate parea cruzime, insa este lege. Si tot ce e nevoie e un vecin (un curtain-twitcher) care nu are ce face si e mult prea plictisit cu viata proprie, sa o vada pe maica-ta/sa il vada pe taica-tu plimbandu-ti copilul cu caruciorul sau la parc 2-3 zile la rand. Vecin care nu te place si are mai mult decat un neuron functional (adica stie unde sa faca raport). Acest raport dureaza, pe ceas, 1 minut si 40 de secunde. Si pentru ca implica minor, va fi 99% investigat. Si se descopera ca bunicul/bunica nu e in vizita, ci e babysitter.
1b) Strans legata de cele scrise mai sus este conceptia gresita ca romanii (si detinatorii de pasapoarte europene) nu pot aplica de viza de vizitator. AU CONTRAIRE. Nu numai ca pot, dar ar si trebui sa o faca, MAI ALES CEI CARE PLANUIESC SA FIE 6 LUNI IN RO SI 6 LUNI IN UK, CU ANII. Nu numai pentru linistea lor, sa nu le tremure fundurile de fiecare data cand se dau jos din avion in UK, dar pentru ca este singura forma legala de a te asigura ca nu incalci AppendixV, si ca nu iti faci din UK “casa” prin acele vizite repetate sau vizite pe perioade mai lungi de care vorbeam mai sus. Aplici la viza, care poate fi pe 6 luni, pe 1, 2, 5, sau 10 ani, si apoi ai EXPLICIT permisiunea din partea Regatului Unit sa vii sa stai cate 6 luni pe an in UK [https://www.gov.uk/standard-visitor]
2. “Am pasaport european/romanesc, deci am voie sa stau 6 luni in UK.”
Toate afirmatiile astea cu “am voie” sunt amuzante, daca nu ar fi triste. Si daca nu ar fi motivul pentru care suntem cap de lista (cu sutele in fiecare saptamana) la procedurile IS81/82 (adica arest) pe toate aeroporturile din UK.
Nu, nimeni nu “ARE VOIE” sa vina in UK doar pentru ca are pasaport European. Si nu ma refer la introducerea ETA, care urmeaza anul asta. Ma refer la dreptul de a veni in UK. Nu este un drept implicit pe care ti-l da pasaportul. Nu e un drept dat de dumnezeu. Nu e un drept dat de mos craciun. Sau de sfanta paraschiva. Sau de cainele vecinei de la 3. Nu e un drept de altfel. Este o permisiune pe care o ceri (ori prin viza ori de la frontiera) si care ti se da daca esti considerat vizitator veritabil.
Repet: IN LEGE NU EXISTA DREPTUL AUTOMAT PE CARE IL AU PERSOANELE DETINATOARE DE PASAPORT AL UNEI TARI CARE NU ARE NEVOIE DE VIZA PENTRU A INTRA IN UK IN VIZITA. SI NU EXISTA NICI PERIOADA MAXIMA PE CARE CINEVA O POATE PETRECE AICI (FAIMOSUL CALCUL DE 6 LUNI ESTE UN CALCUL PUR MATEMATIC, CALCUL MATEMATIC NEGATIV, DE INTERPRETARE A UNOR PARAGRAFE DIN LEGE)
Ca sa fii vizitator in UK trebuie sa ti se DEA voie sa fii vizitator in UK. Voie care ti se da prin viza. Sau de un nene sau o tanti la ghiseul de imigrari. Sau chiar si prin deschiderea portilor (e-gates) de la aeroport. Faptul ca acele porti ti se deschid seminifica o intreaga analiza care a fost inceputa din momentul in care ti-ai cumparat bilet de avion. Nu ti se deschid portile, fara sa fii chemat la ghiseu, doar pentru ca ai pasaport romanesc/european/american/australian/etc si pentru ca “ai dreptul “sa vii in UK in vizita.”
Văd că nici acum la sfârșitul lui 2023 lumea nu înțelege schema de rezidență și pentru cine e ea. Dar mai ales pentru cine nu este ea.
Oameni buni, LINIA S-A TRAS LA 31 DECEMBRIE 2020. De la miezul acelei nopti încolo, imigrația în UK pentru cetățenii europeni se împarte în două:
-cei care au fost prezenți la acea dată aici au primit și li s-au păstrat drepturile pe care le aveau, prin schema de rezidență EUSS – cu settled si pre-settled.
-cei care au venit după acea dată se încadreaza la noul sistem de imigrație pe bază devize.
Am văzut recent câteva cazuri în care, persoane refuzate la rezidență, nefiind eligibile pe schema EUSS, și refuzate la intrarea în UK, clamau varianta de a cere azil în UK, ca refugiat.
Cetăţenii români (sau cetăţenii Uniunii Europene) cu rare excepții, nu pot cere azil în UK.
Hai să vedem cum sta treaba cu solicitarea de azil dacă vrei să rămâi în UK ca refugiat. Pentru a fi eligibil, trebuie să-ți fi părăsit țara și să nu poți să te întorci, pentru că ești în situația în care nu poți trăi în siguranță în nici o parte a ţării tale, deoarece te temi de persecuție (“unable to live safely in any part of your own country because you fear persecution there”). Această persecuție trebuie să fie din cauza: rasei, religiei, naționalității, opiniei politice, oricărui alt motiv care te expune unui risc din cauza situației sociale, culturale, religioase sau politice din țara ta, de exemplu genul, identitatea de gen sau orientarea sexuală.
Trebuie să fi eșuat în a obține protecție din partea autorităților din propria ta țară.
Dacă totuși ajungi în UK și ceri azil pentru că consideri că ar fi nesigur să te întorci în țara ta, când aplici vei avea o întâlnire cu un ofițer de imigrație (cunoscută ca „screening”), unde trebuie să îți expui cazul, vei fi fotografiat, ți se vor lua amprentele și vei avea un interviu care să verifice cine ești și din ce țară. După screening, Home Office va decide dacă cererea ta poate fi luată în considerare în UK.
Poți primi o pedeapsă de până la 2 ani de închisoare sau poți fi obligat să părăsești UK dacă dai informații false în cererea de azil.
Cererile de azil de la cetăţeni ai ţărilor Uniunii Europene, sau de la cei veniţi printr-o „third safe country”, sunt declarate „inadmissible” – adică nu vor fi luate în considerare. Țările din UE sunt considerate „ţări sigure” – deci revendicările de protecţie (azil) de la cetăţeni ai UE sunt considerate, în majoritatea cazurilor, fără temei.
Dar care sunt excepțiile?
O cerere de azil de la cetăţean UE poate fi examinată ca „valabilă” doar dacă există „circumstanţe excepţionale”:
dacă statul de origine ( unde aplicantul este cetăţean) încalcă obligațiile privind drepturile omului
dacă asupra ţării de origine există proceduri sau decizii la nivel UE care arată un risc grav de încălcare a valorilor fundamentale — de ex. sub umbrela articolului 7 din Tratatul UE.
Dacă nu există astfel de circumstanţe, cererea este declarată inadmisibilă, și nu va fi analizată pe fond.
Ce înseamnă asta pentru cetăţenii români:
Fiind cetăţeni ai UE, românii fac parte din categoria pentru care cererile de azil sunt de regulă considerate inadmisibile.
România este considerată o țară sigură, nu există proceduri sau decizii ale UE despre încălcări grave ale drepturilor omului în România recunoscute la nivel internaţional și dacă crezi că te încadrezi ca excepție, pentru că România nu îți mai oferă protecţie, trebuie să demonstrezi asta concret.
Dacă motivul pentru care vrei să stai în UK este pentru a munci, a studia sau a rămâne cu familia, trebuie să aplici pentru o viză.
